Constituirea grupurilor

CONSTITUIREA GRUPURILOR

Prin grup se antelege un colectiv care are de rezolvat o sarcina comuna. Membrii grupului colaboreaza pe baza unui plan spre a atinge un obiectiv propus, se organizeaza an acest scop, iau decizii colective, iar rezultatul mun-cii lor reprezinta rodul cooperarii.

Putem considera activitatea an grup stimulativa din punct de vedere instuctiv-educativ numai daca membrii grupului colaboreaza cu placere si eficient. Deoarece o caracteristica a personalitatii este ca atat gandirea si actiunea, cat si relatiile sociale, sunt ansotite de o traire psihica intensa, rezul-ta ca experientele dobandite an colectiv lasa urme adanci. De aceea la aceasta varsta trebuie sa se acorde o atentie sporita modului de formare a relatiilor dintre elevi. Este de dorit ca primele impresii sociale sa fie pozitive, deci acti-vitatea colectiva sa le faca placere.

Uneori grupele se constituie mecanic, dupa ordinea alfabetica a elevilor sau dupa asezarea an banci, dar studiile au aratat ca grupurile astfel cons-tituite au rezultate mai slabe. Este adevarat ca formarea grupurilor dupa ase-zarea elevilor an banci presupune existenta unor relatii antre membrii grupu-lui, pentru ca adesea asezarea an banci, alaturarea, creaza simpatie. Dar se pot ivi piedici serioase pentru obtinerea unor unor rezultate bune: se poate ca toti elevii sa fie foarte buni ori foarte slabi; an acest caz, daca toate grupu-rile primesc spre rezolvare o tema identica, grupa elevilor buni va termina repede si bine, pe cand grupul elevilor slabi nu va termina munca an timpul stabilit si, adesea, nu va lucra nici bine.

Un alt mod de constituire a grupurilor este cel care tine de nivelul inte-lectual al elevilor, alcatuindu-se astfel grupele de nivel. Sunt potrivite cand activitatea propune rezolvarea unor sarcini diferentiate, cu grade diferite de dificultate. Cand sarcina de lucru este identica, grupurile formate din elevi slabi vor fi ajutate mai intens de catre cadrul didactic.

Se pot constitui grupuri cu nivel intelectual diferit - grupuri mixte. |ntr-un astfel de grup se afla cate un elev deosebit de bun, elevi mediocri si elevi slabi. Aceasta modalitate de grupare asigura elevilor slabi un colectiv bun care are un nivel mult mai ridicat decat cel pe care l-ar putea atinge cu forte proprii. Elevii mediocri si cei slabi asi ambogatesc cunostintele prin colaborarea cu elevii buni; ei devin mai activi, nu se mai tem sa-si spuna opi-niile privind rezolvarea unor probleme sau organizarea unor activitati, pe care n-ar fi andraznit sa le exprime an cadrul anvatamantului frontal. Inco-nvenientul acestui mod de constituire a grupurilor apare an momentul cand elevul bun devine un fel de profesor al colegilor slabi. Spre a anlatura acest neajuns se recomanda ca alaturi de elevul bun sa mai intre an grup si unul cu forte intelectuale apropiate, pentru ca elevul bun, fara un partener spiritual de la care sa capete impulsuri intelectuale, ar putea considera prea putin stimulativa aceasta forma de activitate.

Atat la constituirea grupurilor de nivel, cat si la constituirea grupurilor mixte, anvatatorul poate andruma elevii spre un grup sau altul antr-o maniera mai autoritara sau mai liberala, iar grupurile devin conservatoare, rigide si, andata ce slabeste constrangerea exterioara, ele se destrama.

Grupul de elevi nu este numai o unitate de munca, ci si una sociala ai carei membri sunt legati prin fire psihosociale. Daca legaturile sunt favora-bile, se va intensifica performanta. Cand antre membrii grupului sunt dusma-nii, invidii, tensiuni, se ivesc situatii conflictuale care duc la scaderea randa-mentului si afecteaza ansasi existenta grupului. Un elev mediu poate participa mai activ antr-un grup si mai pasiv an alt grup, cele doua grupuri fiind iden-tice din punct de vedere intelectual, an functie de relatiile cu colegii. Cadrul didactic este cel care va avea an vedere ca toti elevii sa colaboreze eficient si cu placere, ca toti indivizii dintr-un grup sa creeze usor legaturi, sa se faca usor acceptati, sa-si dezvolte pe deplin calitatile.

|nvatatorul mai poate opta si pentru constituirea libera a grupurilor de elevi apeland an spirit democratic la "antelepciunea" pedagogica a elevilor. |n ciuda lamuririlor date de anvatator, unii elevi vor fi exclusi din orice grup, deci se pune sub semnul antrebarii acceptarea an grupuri a elevilor periferici. Este limpede cat de dureroase sunt aceste clipe pentru cei an cauza. Deci nu se recomanda ca alcatuirea grupurilor de lucru sa fie ancredintata an totali-tate elevilor.

Lipsurile metodelor de mai dus ridica problema aplicarii sociometriei an constituirea grupurilor. Sociometria este stiinta masurarii relatiilor interu-mane si se ocupa doar cu unele elemente de natura spirituala, cu relatiile preferentiale antre oameni an cadrul unei comunitati. Sociometria scolara re-prezinta o ramura aplicativa a sociometriei care, folosind tehnici specifice, urmareste sa descrie si sa analizeze unele aspecte referitoare la relatiile interpersonale existente an cadrul colectivului de elevi cu consecintele lor asupra formarii personalitatii.

Elaborarea si prima aplicare a sociometriei este legata de numele lui Moreno, care a analizat grupurile mici ale realitatii sociale. Prin aplicarea so-ciometriei pot fi stabilite statutele sociometrice ale elevilor, se pot face sociograme ale grupurilor formate si va iesi an evidenta numarul si situatia copiilor periferici si, an general, structura sociala a clasei.

La aplicarea sociometriei caracterul si numarul antrebarilor adresate elevilor sunt an stransa legatura cu obiectul si sarcina cercetarii. Iata cateva antrebari ce pot fi puse elevilor:

Dintre colegii de clasa, cu cine esti an relatii de prietenie deosebit de bune? - antrebarea vizeaza relatiile de prietenie;

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

De la care colegi accepti sfaturi, parerea carora o apreciezi cel mai mult? - antrebarea vizeaza eficienta sociala;

Numeste trei colegi cu care ai vrea sa lucrezi, daca o parte a mate-riei s-ar lucra an grup - cerinta are caracter functional si urmareste determinarea elevilor de a-si imagina o situatie concreta care poate avea consecinte reale;

Scrie numele unui coleg despre care simti ca ar fi bine sa lucreze an alt grup decat cel din care faci parte. - cerinta are caracter educativ si are an vedere faptul ca an cadrul unui colectiv nu se nasc doar sentimente de simpatie, ci si de antipatie.

Pe baza raspunsurilor date de elevi se poate alcatui o sociograma a cla-sei (o reprezentare grafica a relatiilor sociale dintre elevii clasei) sau o socio-grama individuala (o reprezentare grafica a relatiilor sociale ale unui elev cu ceilalti colegi ). Sociograma clasei semnaleaza reteaua relatiilor reciproce, dar este numai unul din mijloacele de obtinere a informatiilor despre clasa, infor-matii care trebuie completate cu date din alte surse si numai dupa confrun-tarea tuturor datelor obtinute sociograma poate fi folosita pentru constitui-rea grupurilor.

|n alcatuirea grupurilor este oportun sa se anceapa cu copii cu pozitie periferica. Ei trebuie ancadrati antr-un grup destul de stabil intern pentru ca sa-i accepte si sa-i formeze. Vor fi pusi an legatura cu colegi binevoitori fata de ei. Cu cat un elev este mai solitar, mai stangaci, cu atat este mai important ca el sa fie ampreuna cu colegii alesi de el, caci antre ei se simte liber, calm. Patura perifericilor, a indiferentilor fata de colectiv se caracterizeaza prin pa-sivitate, inabilitate sociala, apatie de cele mai multe ori; cateodata sunt sub nivelul mediu si din punct de vedere fizic, le lipseste vitalitatea, se interesea-za prea putin de lumea exterioara. Unii se retrag constient, se multumesc cu persoana lor, nu le trebuie societate si nu cer recunoasterea meritelor de ca-tre colegi; sunt, uneori, deosebit de talentati si sunt prea siguri de ei. Unii se retrag din societate pentru a preveni respingerea; sunt rezervati pentru ca nu stiu sa se poarte an colectiv. Acestia au unele amintiri neplacute, insuc-cese care le-au provocat o dezechilibrare a personalitatii si ancearca sa com-penseze insuccesul prin agresivitate, sicane permanente, critici inutile, lauda-rosenie.

Elevii situati la periferia sociogramei sunt deosebit de sensibili, carac- ter-zati prin nesiguranta. Ei ar vrea sa gaseasca drumul spre colectivitate, sa fie acceptati de colegi, dar din motive interioare sau exterioare nu sunt an stare sa realizeze acest lucru.

Elevii cu un statut mediu sau mai analt sunt mai echilibrati, mai activi, comportarea lor este libera, lucreaza cu ancredere, sunt perseverenti si efi-cienti. Elevii care au obtinut cele mai multe voturi de la colegi se situeaza de obicei peste nivelul mediu, se caracterizeaza prin orientare rapida an orice situatie, prin initiativa, spirit organizatoric, asumarea cu placere a sarcinilor, deprinderea de a ajuta, perseverenta an efectuarea muncii, stapanire de sine, sociabilitate - extrovertiti si veseli - si antruchipeaza orientarea valorica a colectivului.

|n vederea desfasurarii de activitati an grup, la anceputul anului scolar se poate face o analiza sociometrica mult redusa, simplificata la un procedeu care se poate desfasura an decursul a doua ore - sociometrie prescurtata.

Este potrivit ca grupurile sa fie constituite de catre cadrul didactic tI-nand seama pe de-o parte de rezultatele la anvatatura si pe de alta parte de sociometria prescurtata. |n schimb, alegerea responsabilului de grup o pu-tem ancredinta elevilor. Majoritatea pedagogilor care au experimentat munca didactica an grup sunt de parere ca grupul sa aiba un conducator si acesta sa fie un elev ales an mod liber de membrii grupului. Ei asi cunosc destul de bine colegii sub raportul trasaturilor de personalitate si an alegere se orienteaza dupa trasaturi ca: bun organizator, muncitor, sociabil, bine pregatit, modest, stapan pe sine, cinstit . {i chiar atunci cand anvatatorul nu va insista ca gru-pul sa-si aleaga un responsabil, el - grupul - totusi va ajunge vrand-nevrand sa aiba unul: elevul cel mai priceput an tema care se studiaza, elevul cel mai bine pregatit.

Scopul demersurilor descrise pe scurt mai sus nu este de a constitui grupuri perfecte. Coeziunea nu trebuie sa caracterizeze grupul de la anceput, ci trebuie sa ia nastere ca rezultat al unui efort comun, eficient. Constituirea grupului nu este definitiva pentru ca, oricat de multe informatii am folosi pentru constituirea lor, pot exista erori pe care le observam pe parcurs si atunci va fi necesara mutarea vreunui elev an alt grup, ansa o fluctuatie mare ar ampiedica tocmai coeziunea psihica a grupului.

Din punct de vedere al dezvoltarii personalitatii, elevului nu ai este in-diferent locul ocupat de el an colectiv si felul an care asi creaza relatii cu co-legii. Evolutia favorabila a acestora ai influenteaza dispozitia, siguranta de si-ne. |n caz contrar, poate sa-i provoace anchistare, teama, posomorare, ne-ancredere fata de ceilalti. Daca nu cunoastem acele componente ale persona-litatii care joaca un rol important an alegerea unui coleg si respingerea altuia, atunci nu le vom putea influenta eficient si nu vom sti ce comportanent va avea elevul an alte situatii sociale.

|n activitatea an grup pot sa se manifeste calitatile tuturor si, an acest fel, toti membrii vor reusi sa aiba senzatia succesului. Datorita comunicarii permanente, membrii grupului pot capata un numar suficient de mare si de exact de semne referitoare la felul an care actiunile lor corespund astepta-rilor colegilor lor.

Numarul membrilor unui grup variaza antre 2 si 7 membri.

Cand grupul este alcatuit din doi membri este limitat schimbul de pa-reri; nu se poate forma o majoritate. E o situatie cand unul propune si celalalt reactioneaza, iar an cazul opiniilor contradictorii nu exista alti membri care sa ajute la depasirea dificultatilor. Persoana mai activa are initiativa, iar cealalta asista pasiv. Cu toate acestea, dezbaterea problemelor este mai nuan-tata, acordul fiind rezultatul discutiilor multilaterale.

Grupul de 3-4 membri este mai avantajos; paralel cu cresterea numa-rului de membri se poate sconta si pe reducerea manifestarilor individuale.

Grupul de 4-5 membri este cea mai buna alegere, deoarece ofera condi-tii bune pentru dezbaterea suficient de aprofundata a problemelor.

|n grupul de 6-7 membri se antampla ca an timpul solutionarii sarcinii didactice unii membri sa nu acorde suficienta atentie discutiilor. Un asfel de grup creaza posibilitatea retragerii elevilor mai pasivi si exista pericolul des-compunerii an subgrupuri ce pot provoca discutii inutile, dand nastere la conflicte ce stanjenesc munca.

Cu cat grupul este mai numeros cu atat timpul rezolvarii unei sarcini creste. |nsa timpul mai lung este compensat printr-o performanta superioara aceleia pe care ar putea-o obtine cel mai bun dintre membrii grupului daca acesta ar fi lucrat individual.

Grupul ajunge la o proportie mai mare de ras-punsuri corecte decat subiectii individuali datorita respingerii an cadrul gru-pului a sugestiilor gresite.