activitati de interactiune sociala

Interactiunea cu semenii este esentiala pentru dezvoltare in anumite stadii ale copilariei si in special in adolescenta. Mai mult, cel mai bun predictor al capacitatii de adaptare la varsta adulta nu este coeficientul de inteligenta, nici notele scolare, nici comportamentul la clasa, ci mai degraba modul in care copilul interactioneaza cu alti copii.

Primele semne de interactiune sociala pot fi considerate gesturile imitative ale nou-nascutilor, care isi flutura genele sau inchid si deschid gura la actiuni similare ale unui copil mai mare sau adult. Prin plans si alte sunete, copilul mic semnaleaza nevoile fizice de hrana, caldura, siguranta, atingere si confort.

Odata cu achizitia mersului copiii incep sa stabileasca relatii cu cei de-o seama furnizand astfel oportunitati pentru invatare ce sustin interactiunea si dezvoltarea intelegerii altora. In context scolar, familial si in mediul proxim acestora copiii invata sa discrimineze diferite tipuri de relatii sociale - prieteni buni, colegi, cunostinte si straini (Olden, 1987). Prin construirea si mentinerea diferitelor tipuri de relatii si experiente sociale, in special prin managementul conflictului cu semenii, copiii achizitioneaza cunostinte despre sine si altii si un evantai larg de abilitati de interactiune sociala. Relatiile cu adulti sau copii mai mari contribuie, de asemenea, la dezvoltarea limbajului si la dezvoltarea socio-cognitiva a copiilor mici, crescand totodata abilitatile de instruire la cei mai in varsta.

Tocmai familia, prietenii, scoala, care au un rol esential pentru dobandirea abilitatilor sociale, sunt si cele care in anumite situatii limiteaza dezvoltarea acestora.

Beneficiile pe termen lung ale relatiilor sociale pozitive au fost aratate de un numar mare de studii (Oden, 1987). S-a observat ca elevii de liceu si adultii se adapteaza mai bine cerintelor sociale daca in copilarie au avut relatii bune cu cei de-o varsta, au fost acceptati de acestia.

Factorii sociali influenteaza, de asemenea, dezvoltarea sociala a copiilor. Familiile stresate sau cele care acorda putin timp interactiunii cu copiii pot influenta negativ dezvoltarea acestora.

Invatarea nu trebuie sa se limiteze la situatii scolare, ci trebuie sa releve elevilor ce inseamna a avea succes in viata de zi cu zi. De aceea, profesorii trebuie sa ofere elevilor oportunitati cat mai variate de exersare a abilitatilor sociale, pornind de la o observare atenta a acestora si selectarea exersarii unor situatii in care elevii sunt mai putin competenti sau deficitari.

Activitatile prezentate in continuarea au ca scop tocmai dezvoltarea acestor abilitati sociale, pregatirea copiilor pentru o mai buna interactiune cu semenii si cu lumea.

povestirea unei aventuri imaginare

Varsta: 7 - 16 ani

Durata: 20 de minute

Participanti: 4 - 12 persoane

Obiective:

P     Gandire creativa,

P     Socializare, abilitati de comunicare,

P     Munca in echipa, distractie

Echipamente, materiale:

P     O camera fara distractori

Desfasurare:

P     Intr-un grup mic se prezinta un cadru, o scena sau sunt incurajati participantii sa prezinte o scena care sa constituie inceputul povestii. De exemplu: 'Sunteti pe o barca in Pacificul de Sud. Este o zi frumoasa si . .'

P     Incurajati fiecare participant sa participe la completarea povestii.

povestea

Varsta: 7 - 12 ani

Durata: 30 de minute

Participanti: mai mult de 12 persoane

Obiective:

P     Gandire creativa,

P     Socializare, abilitati de comunicare,

Echipamente, materiale:

P     Pungi de hartie, obiecte din jurul casei.

Desfasurare:

P     In fiecare punga se pune cate un obiect (agrafa de birou, lingura, baterie de ceas, piaptan, etc.).

P     Fiecare persoana ia o punga si creeaza o poveste legata de obiectul din ea.

jocul asocierii numelor

Varsta: orice varsta

Durata: 30 minute

Document online: Jocuri muzicale in gradinita Referat: Fisa de evaluare predictiva - evaluare predictiva a achizitiilor prescolare

Participanti: 5 minim, dar nu mai multi de 15

Abilitati: intelegerea notiunii de directie

Obiective:

P     Invatarea numelor altor persoane din grup prin asocierea prenumelui cu un cuvant care incepe de asemenea cu aceeasi litera.

Echipamente, materiale:

P     O sala

Desfasurare:

P     Participantii sunt asezati in cerc

P     Fiecare persoana se gandeste la un cuvant care poate spune ceva despre personalitatea ei, sau reprezinta un lucru care ii place. Acest cuvant trebuie sa inceapa cu aceeasi litera ca si prenumele sau.

P     Pentru inceput o persoana ar putea spune, de exemplu: 'Ma chema Corina si imi place sa cant'

P     Apoi urmatoarea persoana se prezinta pe sine intr-o maniera similara si apoi reaminteste toate persoanele care s-au prezentat anterior, in aceeasi maniera. Se continua astfel pana se prezinta toata lumea.

P     Exemplu: persoana 1: 'Ma numesc Corina si imi place sa cant'; persoana 2 'Ma numesc Dana si-mi place dansul, ea e Corina si-i place sa cante.'; persoana 3: 'Ma numesc Marius si-mi plac masinile, ea este Dana si-i place dansul, si ea este Corina si-i place sa cante', etc.

P     Dat fiind ca numele ultimei persoane care se prezinta nu este reamintit de catre ceilalti, cel care incepe va face un efort si va reaminti numele tuturor participantilor.

CARTEA DE AUTOGRAFE

Varsta: de la 7 la 12 ani

Participanti: intreaga clasa

Durata: 45 minute

Obiective : Promovarea interactiunii prin:

P     participarea la sesiunea de fabricare a unei carti de autografe

P     cerand profesorilor si colegilor sa o semneze

Abilitati cerute:

P     scriere, colorare, taiere, lipire

Echipament:

P     hartie tip, cartoane, foarfeca, sfoara, culori, lipici, perforator

Desfasurare:

P     Furnizati fiecarui copil 2 bucati de carton

P     Instruiti copiii sa perforeze (2 gauri) in partea stanga a cartoanelor si a hartiei. Plasati hartia tip intre cele doua cartoane.

P     Treceti o sfoara prin cele doua gauri si legati in asa fel incat sa poata fi deschisa

P     Decorati coperta cu culori, hartie colorata, etc.

P     Cereti copilului sa discute diferite moduri in care poate utiliza cartea de autografe (de exemplu, pentru a nota numere de telefon si mesaje de la alti copii, mesaje si autografe de la profesori).

P     Incurajati copiii sa ceara autografe de la alti colegi si de la profesori.

P     Se discuta despre persoanele de la care ar dori sa obtina autografe.

ISTORIA DE GRUP

Varsta: de la 10 ani la adolescenta

Participanti: mai multi de 3

Durata: 60 minute

Obiective: Promovarea interactiunii sociale prin:

P     contribuirea cu sugestii pentru o povestire

P     participarea la istoria de scriere a povestii

Abilitati cerute: scriere

Echipament:

P     hartie, stilou sau creion

Implementare:

P     Asezati grupul in semicerc si alegeti o tema pentru poveste,

P     Dati fiecarui copil cate o foaie si un creion,

P     La un semnal fiecare copil scrie titlul si primul paragraf

P     Cand primul paragraf este completat, copiii plaseaza foaia lor la colegul din stanga si continua cu cuprinsul povestii pe foaia primita.

P     Lucrarile sunt plasate din nou spre stanga si astfel fiecare copil adauga un final unei povesti.

P     Fiecare poveste este citita cu voce tare.

Varianta: se poate incepe cu construirea unei povesti pe tabla, in comun de catre toti copiii, sub supravegherea educatorului.

Propozitia ciudata

Cadru

P     Identificarea detaliilor din mesajele ascultate este foarte importanta in solutionarea problemelor sau urmarea unor instructiuni complicate.

P     La un moment dat anumite detalii pot fi nesemnificative, in timp ce in alte momente ele pot fi deosebit ce semnificative.

P     Ascultarea activa a unui mesaj transmis nu este o sarcina foarte usoara, deoarece trebuie sa fim atenti atat la informatiile transmise verbal, cat si la limbajul trupului, la expresiile faciale. Cu cat esti mai atent la detalii, cu atat mai mult intelegi mesajul transmis.

Varsta: 7 - 16 ani

Durata : 60 minute (variabila in functie de numarul de elevi)

Participanti: minim 4

Obiective:

P     utilizarea abilitatii de ascultare activa

Echipament:

P     hartie, creioane

P     doua scaune

Desfasurare:

P     Anterior activitatii, alcatuiti o serie de propozitii scurte, corecte si complete, dar care sa aiba un element de nebunie, ciudatenie in structura lor. Apoi scrieti fiecare propozitie pe un biletel (ex: Vaca albastra inoata pe luna, vezi si anexa 2.12). Lasati-va creativitatea sa lucreze in alcatuirea acestor propozitii.

P     Inainte de inceperea jocului asezati doua scaune in fata clasei. Selectati doua persoane care sa se aseze pe scaunele din fata clasei.

P     Dati fiecareia din cele doua persoane cate un biletel cu propozitia ciudata. Cei doi citesc biletelele in gand, iar apoi incep o conversatie. Obiectul este strecurat in propozitie fara ca ceilalti sa stie de asta.

P     Conducatorul jocului poate da ca subiect de inceput ceva legat de pescuit, muzica populara sau orice altceva ce nu are legatura cu propozitiile.

P     Dati doua minute timp limita pentru a insera propozitia in conversatie, astfel incat elevii sa nu o poata identifica.

P     Daca propozitia nu a fost ghicita, elevul are un punct. Cel din clasa care a ghicit propozitia incepe jocul din nou.

Discutii:

P     Ce tehnici ati folosit pentru a identifica propozitia vesela, ciudata?

P     Cand iti folosesti abilitatile de ascultare activa? De ce?

P     Cand este important pentru tine sa asculti activ?

Varianta:

P     Jucatorul cu biletul poate spune o poveste, in loc sa initieze o conversatie cu colegii.

P     Jocul se poate desfasura pe echipe. Permiteti fiecarei echipe sa construiasca propozitii pentru cealalta echipa.

Alte jocuri ce pot fi utilizate in scopul dezvoltarii abilitatilor sociale, pregatirii copiilor pentru o mai buna interactiune cu semenii si cu lumea sunt: "La televiziune", "Indicatii, indicatii", "Cum simti?", "Piramida paharelor", "Cadoul", "Vanatoarea umana", etc.

Cu speranta ca le veti gasi la fel de interesante cum le-am gasit noi, va lansam invitatia de a parcurge si a lucra cu copiii dumneavoastra aceste jocuri si activitati

BIBLIOGRAFIE:

Hartwell, Elizabeth A. (2001). Body image. https://blueprint.bluecrossm.com: Blue Cross and Blue Shield of Minnesota, Inc

Hopkins G. (1998). Fourteen MORE Activities for the First Days of School! www.education-world.com

www.6seconds.org (1998). Emotional Intelligence Toolbox: Expression Journals

www.eric.ed.gov (2000). Examinating Ideas about Body Image. AskERIC Lesson Plan

www.exploratorium.edu. (1998) Playing Game with Memory

https://www.pbs.org/wgbh/nova/thin/ (2001) NOVA Online -- Dying to be Thin

www.self-science.com (2001). Self-Science Emotional Intelligence Lesson Archive