MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

CONSILIUL NATIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME SCOLARE PENTRU CLASA A X-A

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

NOTA DE PREZENTARE

1. Principii

Curriculumul de LIMBI MODERNE pentru clasele a X-a a fost elaborat avandu-se in vedere urmatoarele:

noua structura a sistemului de invatamant liceal din Romania;

curriculumul parcurs de elevi pana in clasa a IX-a;

reperele impuse de OMECT 5723/23.12.2003 privind aprobarea Planurilor cadru de invatamant pentru clasele a IX-a si a X-a;

documentele europene privind achizitionarea competentelor‑cheie in cadrul invatamantului obligatoriu;

necesitatea de a oferi prin curriculum un raspuns mult mai adecvat cerintelor sociale, exprimat in termeni de achizitii finale usor evaluabile la incheierea ciclului inferior al liceului.

Prezentul curriculum urmareste structurarea ciclului inferior al liceului pe filiere si profiluri si a fost elaborat urmarindu-se:

A. practica rationala a limbii. Prin dezvoltarea competentelor de receptare si producere, elevul va putea, in limitele cunostintelor dobandite, sa decodifice si sa produca, atat oral cat si in scris, mesaje corecte si adecvate functional si comunicativ.

B. formarea si dezvoltarea de competente de comunicare si interactiune. Elevul va fi capabil sa utilizeze constient si adecvat functional modalitati si tehnici de interactiune (orala si in scris) in diverse contexte comunicative.

C. dezvoltarea unor tehnici de munca intelectuala in vederea invatarii pe toata durata vietii. Elevul va invata sa utilizeze strategii si tehnici de studiu prin care sa valorifice cunostinte si deprinderi achizitionate prin studiul altor discipline, dintr-o perspectiva cross-curriculara, sa utilizeze informatii din tabele, scheme, sa foloseasca dictionare si alte tipuri de lucrari de referinta, alte surse de informare, inclusiv Internetul.

In aceste conditii, proiectarea curriculara porneste de la trei puncte de reper: programele din clasele anterioare, documentele Comisiei Europene referitoare la dezvoltarea competentelor cheie si "Cadrul European Comun de Referinta pentru limbi: invatare, predare, evaluare" publicat de Consiliul Europei in 1998 si revizuit in 2000. Din aceasta perspectiva, curriculumul de fata construieste, pe baza achizitiilor dobandite pana la sfarsitul invatamantului gimnazial, competente de comunicare derivate dintr-un consens larg, european si contribuie la dezvoltarea de competente cheie in patru dintre cele opt domenii de competente cheie identificate la nivel european: (2) comunicarea in limbi straine (Communication in foreign languages), (5) "a invata sa inveti" (Learning to learn), (6) competente interpersonale, interculturale, sociale si civice (Interpersonal, intercultural, social and civic competences), (8) sensibilizarea la cultura (Cultural awareness), domenii asumate si de sistemul de invatamant romanesc.

Obiectivul fundamental al disciplinei LIMBI MODERNE este achizitionarea si dezvoltarea de catre elevi a competentelor de comunicare necesare pentru o comunicare adecvata situational / acceptata social prin insusirea de cunostinte, deprinderi si atitudini specifice, in conformitate cu "Implementation of "Education & Training 2010" programme" (2003), la niveluri echivalente cu cele prevazute in Cadrul European Comun de Referinta.

2. Alocare orara

In conformitate cu planurile cadru aprobate prin OMECT 5723 / 23.12. 2003, disciplina limba germana are urmatorul regim de predare la clasele a X-a, liceu:

IN TRUNCHIUL COMUN

ca LIMBA MODERNA 1 (anul VIII de studiu) - cu o alocare orara de 2 ore la toate filierele, profilurile si specializarile

ca LIMBA MODERNA 2 (anul VI de studiu) - cu o alocare orara de 2 ore la toate filierele, profilurile si specializarile (cu exceptia scolilor / claselor cu predare in limbile minoritatilor nationale)

ca LIMBA MODERNA 3 (anul II de studiu) - posibil a fi studiata la toate filierele, profilurile si specializarile prin inlocuirea uneia dintre limbile moderne (L1 sau L2) studiate in gimnaziu (cu aceeasi alocare orara ca cea inlocuita)

IN CURRICULUM DIFERENTIAT

numai ca LIMBA MODERNA 1 (anul VIII de studiu) - cu o alocare orara de 1 ora la filiera teoretica, profil umanist si la filiera vocationala, profil militar (M.A.I. si M.Ap.N.)[1]

IN CURRICULUM LA DECIZIA SCOLII

ca LIMBA MODERNA 3 (anul II de studiu) - posibil a fi studiata la toate filierele, profilurile si specializarile; limba moderna 3 se poate studia si de catre elevii scolilor / claselor cu predare in limbile minoritatilor nationale (care, in conformitate cu art. 8, alin. 3 din OMECT 5723/ 2003, nu au ore prevazute pentru L2 in trunchiul comun sau in curriculum diferentiat).

ca LIMBA MODERNA 1 sau 2 - posibil a fi studiata la toate filierele, profilurile si specializarile ca optional de aprofundare sau, pe baza unor programe elaborate local, ca extindere, ca disciplina noua sau ca optional integrat

3. Tipuri de programe

Pornind de la regimul de predare a limbii germane, curriculum-ul pentru clasa a X-a liceu este format din:

PROGRAMA 1 pentru limba moderna 1 (anul VIII de studiu), care se adreseaza elevilor de liceu de la toate filierele si profilurile care au inceput studiul limbii germane in clasa a III-a;

PROGRAMA 2 pentru limba moderna 2 (anul VI de studiu), care se adreseaza elevilor de liceu de la toate filierele si profilurile care au inceput studiul limbii germane in clasa a V-a;

PROGRAMA 3 pentru limba moderna 3 (anul II de studiu), care se adreseaza elevilor de liceu de la toate filierele si profilurile care doresc ca pe durata liceului sa studieze limba germana in locul uneia dintre cele studiate in gimnaziu, precum si elevilor din invatamantul in limbile minoritatilor nationale, care nu au studiat limba moderna 2 in gimnaziu (si pentru care studiul celei de a doua limbi moderne este la decizia scolii).

Parcursul de invatare se realizeaza pe baza unei proiectari didactice care imbina competente si tipuri de continuturi.

4. Structura programelor

COMPETENTE GENERALE (definite ca ansambluri structurate de cunostinte si deprinderi care se formeaza pe intreaga durata a liceului);

VALORI SI ATITUDINI (ce urmeaza a fi formate pe intreg parcursul invatamantului liceal pentru educarea tinerilor in spiritul valorilor europene);

COMPETENTE SPECIFICE (derivate din competentele generale si care se formeaza pe durata unui an de studiu) corelate cu FORME DE PREZENTARE A CONTINUTURILOR. Aceasta corelare constituie pivotul curriculum-ului, care accentueaza latura sa pragmatica: devine astfel transparent nu numai ce se invata, dar mai ales de ce anume se invata anumite continuturi.

SUGESTII METODOLOGICE structurate pe doua domenii:

Continuturi recomandate care sunt structurate, pentru fiecare limba, in:

Teme (prezinta domeniile si temele care vor constitui contextul pentru realizarea activitatilor de invatare pe parcursul orelor de limba germana si vor delimita tematica ce va fi folosita in evaluare.) 

Elemente de constructie a comunicarii (contin categorii de structuri lingvistice care vor fi utilizate in comunicare)

Functii comunicative ale limbii (precizeaza actele de vorbire utile pentru adecvarea functionala a comunicarii)

Scurt ghid metodologic (sugestii oferite ca sprijin pentru proiectarea si realizarea demersul didactic)

Competentele generale sunt comune pentru programele 1 si 2, iar din programa 3 lipseste competenta referitoare la transferul si medierea mesajelor, considerandu-se ca aceasta este dificil de atins in ciclul inferior al liceului de catre elevii care incep studiul limbii germane abia in clasa a IX-a.

La nivelul ciclurilor primar si gimnazial, parcursul formativ s-a concentrat pe formarea si dezvoltarea deprinderilor integratoare, polarizate de fapt pe receptarea si producerea de mesaje orale si scrise; in clasele a IX-a si a X-a, alaturi de doua competente generale care continua acest parcurs, se adauga interactiunea in comunicarea orala si scrisa, precum si transferul si medierea mesajelor. Delimitarea unei competente de interactiune este necesara pentru ca elevii de varsta liceala sa devina constienti de modul in care o interactiune orala / scrisa este eficienta si sa cunoasca criteriile de evaluare a acestor interactiuni. In cazul medierii si transferului mesajelor (programele 1 si 2) avem de-a face cu o competenta de ordin inalt, legitim de format la nivelul liceului. Aceasta presupune treceri de la un cod la altul (intre doua limbi, de exemplu, sau de la verbal la non-verbal si invers) sau adaptari si reformulari ale diverselor mesaje in functie de situatia de comunicare.

Valorile si atitudinile sunt comune pentru toate tipurile de programe.

Seturile de competente specifice corelate cu forme de prezentare a continuturilor constituie esenta programelor. Rubricile "Competente specifice" contin competente cu un grad de generalitate suficient de scazut pentru a putea fi formate pe durata unui an scolar. Rubricile "Forme de prezentare a continuturilor" cuprind continuturi conceptuale (tipuri si categorii de text) si continuturi procedurale (tehnici ce trebuie insusite de elevi).

In cazul Programei 1, in rubrica "competente specifice" se gasesc si competente / elemente de competenta scrise cu aldine; acestea vor fi formate la elevii din clasele care au prevazuta ora de CD (filiera teoretica, profil umanist). In aceasta programa, rubricile "Forme de prezentare a continuturilor" sunt structurate pe Trunchi comun (TC) si Curriculum diferentiat (CD), tipurile de continut din rubrica "Forme de prezentare a continuturilor CD" urmand a se utiliza numai la clasele care au prevazuta ora de CD (filiera teoretica, profil umanist) la limba moderna 1.    

Structura de competente corelate cu tipuri de continut ofera un cadru adecvat si util pentru procesul de evaluare a invatarii, sprijinindu-l si asigurandu-i un caracter mai practic si mai transparent.

Capitolul de sugestii metodologice de aplicare este menit a veni in sprijinul cadrelor didactice in vederea organizarii unui demers didactic modern si eficient si este structurat in doua subcapitole:

continuturi recomandate de Comisia Nationala pentru fiecare programa, pentru construirea demersului didactic;

scurt ghid metodologic pentru proiectarea si derularea activitatii la clasa.

Listele de continuturi recomandate contin arii tematice pentru contextualizarea activitatilor de invatare, elemente de constructie a comunicarii (structuri lingvistice) care vor fi achizitionate si cu care se va opera pe parcursul activitatilor, si functii comunicative (acte de vorbire) care vor fi exersate si utilizate de elevi.

In elaborarea programelor s-au avut in vedere, in conformitate cu documentele de politica educationala ale MECT si cu prevederile documentelor europene asumate de Romania, competentele si nivelurile de performanta prevazute de Cadrul European Comun de Referinta. Pentru a se crea conditiile de realizare a unei evaluari unitare si standardizate a nivelului de achizitie a capacitatilor / competentelor, si in scopul de a se crea premisele pentru o eventuala certificare a competentelor de comunicare in limba moderna dobandite in scoala, se vor elabora, pentru finele ciclului inferior al liceului, standarde curriculare de performanta. Acestea vor fi corelate cu nivelurile prevazute de Cadrul European Comun de Referinta, in conformitate cu recomandarile Comisiei Europene.

COMPETENTE GENERALE

Limba moderna 1 si limba moderna 2

Limba moderna 3

VALORI SI ATITUDINI

PROGRAMA 1 (limba moderna 1 - pentru toate filierele, profilurile si specializarile)[2]

COMPETENTE SPECIFICE SI FORME DE PREZENTARE A CONTINUTURILOR[3]

Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de comunicare

Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte

Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa

Competente specifice	Forme de prezentare a continuturilor TC	Forme de prezentare a continuturilor CD
Formularea de idei/ pareri pe teme de interes in cadrul unei discutii / in mesaje de raspuns Adaptarea formei mesajului la situatia de comunicare in functie de stilul formal/ informal folosit de interlocutor Redactarea de scrisori de raspuns in care sunt exprimate pareri despre subiecte legate de preocuparile tinerilor	Dialogul structurat Conversatia cotidiana Mesaje personale Scrisori personale functiile comunicative ale limbii necesare exercitarii acestor competente	Discutia Interviul ghidat Scrisori oficiale simple (invitatie, solicitare de informatii si / sau de documentatie) functii comunicative ale limbii necesare exercitarii acestei competente[4] Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare

Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare

PROGRAMA 2 (limba moderna 2 - pentru toate filierele, profilurile si specializarile)

COMPETENTE SPECIFICE SI FORME DE PREZENTARE A CONTINUTURILOR

Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de comunicare

Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

Realizarea de interactiuni in comunicarea orala sau scrisa

Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare

PROGRAMA 3 (limba moderna 3 - pentru toate filierele, profilurile si specializarile)

COMPETENTE SPECIFICE SI FORME DE PREZENTARE A CONTINUTURILOR

Receptarea mesajelor transmise oral si in scris in diverse situatii de comunicare

Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor contexte variate de comunicare

Realizarea de interactiuni in comunicarea orala si scrisa

SUGESTII METODOLOGICE

Note:

Comisia Nationala de limba germana recomanda ca, pentru formarea si dezvoltarea competentelor specifice si a valorilor si atitudinilor prevazute in programe, sa fie utilizate continuturile din listele de mai jos

La alegerea temelor si textelor pe care se va lucra se va avea in vedere corelarea lor cu filiera si domeniul de prespecializare al fiecarei clase.

Echilibrarea sarcinilor de lucru se va realiza astfel: la texte dificile se vor stabili sarcini de lucru cu grad mic de dificultate, la texte usoare, se va avea in vedere ca gradul de dificultate a sarcinilor de lucru sa fie sporit.

CONTINUTURI RECOMANDATE pentru Programa 1

(limba moderna 1 - pentru toate filierele, profilurile si specializarile de licee)[5]

I. temE[6]

Se recomanda ca activitatile de invatare la limba moderna 1 sa fie proiectate si realizate in contextul urmatoarelor teme:

DOMENIUL PERSONAL

Relatii interpersonale in familie si in societate, comportament social

Viata personala (imbracaminte, locuinta, mancaruri / bauturi specifice, activitati de timp liber)

Universul adolescentei (interese, pasiuni, activitati de grup)

DOMENIUL PUBLIC

Probleme ale vietii cotidiene (economice, sociale, politice, istorice, culturale, educationale, ecologice); rezolvarea conflictelor

Universul mass-media, limbajul imaginilor

Aspecte din viata contemporana a tarilor germanofone; caracteristici generale ale populatiei acestor tari, datini, obiceiuri, sarbatori traditionale

Stiluri de viata in lumea germanofona din perspectiva sincronica si diacronica

DOMENIUL OCUPATIONAL

Cunoasterea unor aspecte semnificative din viata profesionala (activitati profesionale)

Viitorul profesional, proiecte

DOMENIUL EDUCATIONAL

Viata culturala si educatie

Functiile limbii (comunicare, informare, acces la cultura); limbajul mass-media

Repere de cultura si civilizatie ale spatiului cultural germanofon / ale culturii universale; personalitati din spatiul germanofon

Literatura germanofona

II. acte de vorbire[7]:

Pe parcursul clasei a X-a la limba moderna 1 se vor achizitiona / consolida si utiliza urmatoarele acte de vorbire:

1. A comunica in societate:

a comunica la telefon

a raspunde la un anunt

a lua / a da un interviu

a oferi  / a cere ceva (un obiect / un sprijin etc.) in mod politicos

a face o reclamatie / a raspunde la o reclamatie

a exprima conditionari

2. A da si a solicita informatii:

a solicita si a oferi informatii generale / de ordin personal 

a oferi si a solicita informatii legate de completarea unui formular

a oferi informatii/ a raporta evenimente, fapte

a exprima diverse grade de certitudine

3. A descrie obiecte (forma, culoare, material, utilitate), persoane, locuri, evenimente;

a se descrie (intr-un mic anunt)

a identifica un obiect / o persoana dupa descriere

a compara obiecte, preturi etc.

a relata o intamplare / un eveniment la prezent / trecut / viitor (indicatori cronologici de situare in timp)

A exprima atitudini

a-si exprima acordul / dezacordul

a exprima si a solicita o opinie, un sfat, scuze

a formula o invitatie / o propunere / o solicitare (direct sau printr-un anunt)

a accepta / a refuza o propunere / o invitatie / o solicitare

a exprima puncte de vedere personale

A exprima emotii:

a exprima o dorinta / necesitate / o intentie

a exprima preferinte

III. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII[8]:

Pe parcursul clasei a X-a la limba moderna 1 se recomanda a se opera cu urmatoarele elemente de constructie a comunicarii:

a.       Elemente fonetice si lexicale

Structuri lingvistice specifice unor intentii de comunicare in domeniile tematice specificate

b.      Elemente gramaticale

Topica propozitiei principale si secundare [consolidare]

Elemente co- si subordonatoare in fraza

Pronumele relativ, propozitia relativa

Propozitia circumstantiala de timp

Atributul simplu si dezvoltat

Moduri (indicativ, imperativ, conjunctiv I si II, infinitiv, participiu; functie)

Diatezele [consolidare]

Articolul si substantivul [consolidare: gen, declinare]

Verbe cu particula separabila si neseparabila, verbe cu prepozitii fixe [consolidare]

Prepozitii si conjunctii uzuale [consolidare]

Timpurile verbale, concordanta in fraza [consolidare]

Formarea cuvintelor (derivare, compunere)

NOTA : Categoriile gramaticale enumerate apartin metalimbajului de specialitate. In cadrul comunicarii didactice, ele vor fi introduse in mod rational, potrivit nevoilor de exersare / imbogatire a actelor de vorbire si nu vor face obiectul unei evaluari explicite.

NOTA : Consolidarea se refera la reluarea elementelor de constructie a comunicarii, cu imbogatirea valentelor comunicative si / sau diversificarea contextelor de utilizare, fara o prezentare punctuala, explicita, ele fiind abordate in cadrul achizitiei globale.

CONTINUTURI RECOMANDATE pentru Programa 2

(limba moderna 2 - pentru toate filierele, profilurile si specializarile de licee)

I. temE

Se recomanda ca activitatile de invatare la L2 sa fie proiectate si realizate in contextul urmatoarelor teme:

DOMENIUL PERSONAL

Relatii interpersonale in familie si in societate

Viata cotidiana (locuinta, alimentatie, hobby, activitati de timp liber)

Universul adolescentei (interese, pasiuni, activitati de grup)

DOMENIUL PUBLIC

Probleme ale vietii cotidiene (economice, sociale, politice, istorice, culturale, educationale, ecologice)

Tari, regiuni, orase - obiective turistice, culturale

Aspecte din viata sociala / locuri publice

Mass-media pentru tineret

DOMENIUL OCUPATIONAL

Aspecte semnificative din viata profesionala (meserii, ocupatii)

Proiecte de viitor

DOMENIUL EDUCATIONAL

Aspecte semnificative din universul germanofon; datini, obiceiuri, sarbatori traditionale, mancaruri specifice

Personalitati din sfera culturala / stiintifica / sportiva germanofona

II. acte de vorbire[9]

Pe parcursul clasei a X-a, la limba moderna 2 se vor achizitiona / consolida si utiliza urmatoarele acte de vorbire:

1. A comunica in societate:

a comunica la telefon

a face un anunt / a raspunde la un anunt

a lua / a da un interviu

a oferi  / a cere ceva (un obiect / un sprijin etc.) in mod politicos

a face o reclamatie / a raspunde la o reclamatie

2. A da si a solicita informatii:

a solicita si a oferi informatii generale / de ordin personal 

a oferi si a solicita informatii legate de completarea unui formular

a oferi informatii/ a raporta evenimente, fapte

a da / a solicita informatii referitor la orientarea in spatiu si timp

3. A descrie obiecte (forma, culoare, material, utilitate), persoane, locuri, evenimente;

a se descrie (intr-un mic anunt)

a identifica un obiect / o persoana dupa descriere

a compara obiecte, preturi etc.

a relata o intamplare / un eveniment la prezent / trecut / viitor (cu indicatori cronologici de situare in timp)

A exprima atitudini

a-si exprima acordul / dezacordul

a exprima si a solicita o opinie, un sfat, scuze

a formula o invitatie / o propunere / o solicitare (direct sau printr-un anunt)

a accepta / a refuza o propunere / o invitatie / o solicitare

a exprima puncte de vedere personale

A exprima emotii:

a exprima o dorinta / necesitate / o intentie

a exprima preferinte

III. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII:

Pe parcursul clasei a X-a, la limba moderna 2 se recomanda a se opera cu urmatoarele elemente de constructie a comunicarii:

a.       Elemente fonetice si lexicale

Structuri lingvistice specifice unor intentii de comunicare in domeniile tematice specificate

b.      Elemente gramaticale

Topica propozitiei principale si secundare (consolidare)

Elemente co-si subordonatoare in fraza

Pronumele relativ, propozitia relativa

Propozitia circumstantiala de timp

Verbe cu particula separabila si neseparabila, verbe cu prepozitii fixe

Moduri (indicativ, imperativ, conjunctiv I si II, infinitiv , participiu; functie)

Diatezele (consolidare)

Articolul si substantivul (consolidare gen, declinare)

Atributul simplu si dezvoltat

Prepozitii si conjunctii uzuale ( consolidare)

Timpurile verbale, concordanta in fraza

Formarea cuvintelor

NOTA : Categoriile gramaticale enumerate apartin metalimbajului de specialitate. In cadrul comunicarii didactice, ele vor fi introduse in mod rational, potrivit nevoilor de exersare / imbogatire a functiilor comunicative si nu vor face obiectul unei evaluari explicite.

NOTA : Consolidarea se refera la reluarea elementelor de constructie a comunicarii, cu imbogatirea valentelor comunicative si / sau diversificarea contextelor de utilizare, fara o prezentare punctuala, explicita, ele fiind abordate in cadrul achizitiei globale.

CONTINUTURI RECOMANDATE pentru Programa 3

(limba moderna 3 - pentru toate filierele, profilurile si specializarile de licee)

temE

Se recomanda ca activitatile de invatare la L. 3 sa fie proiectate si realizate in contextul urmatoarelor teme:

DOMENIUL PERSONAL

Viata personala: familia, relatii interumane, locuinta, alimentatie, mediu,

Petrecerea timpului liber: aniversari, activitati sportive / artistice, reviste

DOMENIUL PUBLIC

Obiceiuri si traditii: sarbatori traditionale   

Calatorii in spatiul germanofon, mijloace de transport, situarea geografica, cumparaturi, magazine

Simboluri traditionale

DOMENIUL OCUPATIONAL

Profesiuni, ocupatii

DOMENIUL EDUCATIONAL

Scoala (orar, materii, excursii / vacante, carte scolara)

Mass-media pentru tineret

Universul germanofon : repere geografice si culturale (tari / regiuni, orase, muzee / monumente / institutii culturale)

Date de referinta din istoria tarilor germanofone

II. ACTE DE VORBIRE

Pe parcursul clasei a X-a, la limba moderna 3 se vor exersa urmatoarele acte de vorbire:

A solicita si a oferi informatii de ordin personal

A solicita si a oferi informatii generale despre un obiect, o persoana

A descrie un obiect, o persoana, sarbatori / obiceiuri

A angaja - a continua - a incheia un schimb verbal

A solicita si a oferi informatii cu caracter de orientare (cu indicatori de orientare in spatiu si timp)

A exprima intentia

A invita; a accepta, a refuza o invitatie

A exprima gusturi, preferinte

A exprima sentimente

A solicita si a da permisiunea de a face ceva

A solicita si a oferi o parere personala

ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNICARII

Pe parcursul clasei a X-a, la L3 se recomanda  a se opera cu urmatoarele elemente de constructie a comunicarii:

a.   Elemente fonetice si lexicale

cuvinte, sintagme corespunzand domeniilor tematice si actelor de vorbire specificate mai sus.

b.  Elemente gramaticale

Topica propozitiei principale si secundare

Propozitii secundare (damit, wenn, ob

Pronumele relativ, propozitia relative

Constructia infinitivala cu um . zu

Modul conjunctiv I si II, perifrazare cu würde

Perfectul verbelor

Articolul si substantivul (consolidare gen, declinare)

Atributul simplu, declinare cu ein, kein

Prepozitii  cu dativul

Formarea cuvintelor

Numeralul ordinal, exprimarea datei

NOTA : Categoriile gramaticale enumerate apartin metalimbajului de specialitate. In cadrul comunicarii didactice, ele vor fi introduse in mod rational, potrivit nevoilor de exersare / imbogatire a functiilor comunicative si nu vor face obiectul unei evaluari explicite.

NOTA : Consolidarea se refera la reluarea elementelor de constructie a comunicarii, cu imbogatirea valentelor comunicative si / sau diversificarea contextelor de utilizare, fara o prezentare punctuala, explicita, ele fiind abordate in cadrul achizitiei globale.

SCURT GHID METODOLOGIC

Procesul de formare / invatare / instruire, privit global, la nivelul clasei, presupune:

proiectarea de la Curriculum-ul National - la planificarea anuala - la proiectarea unitatilor de invatare;

transpunerea proiectului in activitati didactice concrete;

evaluarea procesului care se desfasoara in clasa in vederea reglarii lui prin analiza feedback-ului obtinut.

I. PLANIFICAREA CALENDARISTICA - este un instrument de interpretare personalizata a programei, care asigura un demers didactic concordant cu situatia concreta din clasa. Se recomanda ca planificarile calendaristice sa fie elaborate pentru intreg anul scolar, pentru a se avea o imagine de ansamblu asupra realizarii curriculum-ului pe intreg anul.

Elaborarea planificarilor pentru clasa a IX-a presupune urmatoarele etape:

Studierea atenta a programei si a manualului pentru care s-a optat.

Corelarea competentelor si continuturilor din programa cu unitatile / lectiile din manual in care se regasesc.

In cazul in care manualul nu acopera in totalitate programa, cautarea altor resurse didactice.

Stabilirea succesiunii unitatilor de invatare (ora / ore de curs) si detalierea continuturilor tematice pentru fiecare unitate in raport cu acele competente specifice care le sunt asociate prin programa.

Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de invatare, in concordanta cu competentele specifice vizate

Structura planificarii calendaristice

*In aceasta rubrica vor fi incluse si valorile si atitudinile vizate cu preponderenta de unitatea de invatare respectiva

II. PROIECTAREA UNEI UNITATI DE INVATARE

Metodologia de proiectare a unei unitati de invatare consta intr-o succesiune de etape inlantuite logic, ce contribuie la detalierea continuturilor, in vederea formarii competentelor specifice.

Etapele proiectarii sunt aceleasi oricare ar fi unitatea de invatare vizata.

III. TIPURI DE ACTIVITATI SI EXERCITII RECOMANDATE PENTRU DEMERSUL DIDACTIC

Receptarea mesajelor transmise oral sau in scris in diferite situatii de comunicare

exercitii de identificare

exercitii de discriminare

exercitii de verificare a intelegerii sensului global dintr-un text oral sau scris

exercitii de selectarea ideilor principale dintr-un text (oral sau scris)

exercitii de desprindere / intelegere a ideilor dintr-un text (dialog structurat, conversatie, descriere, discutie, raport, grafic, prezentare, povestire)

exercitii de operare cu fragmente de texte / texte de informare sau literare (completare de tabele / diagrame, ordonare in ordinea logica a desfasurarii unor evenimente,

proiecte

2. Producerea de mesaje orale sau scrise adecvate unor anumite contexte de comunicare

exercitii de formulare de intrebari si raspunsuri

exercitii de completare de formulare, text lacunar

exercitii de construire a paragrafului

exercitii de redactare simpla cu intrebari de sprijin si plan

exercitii de prezentare, relatare / repovestire, rezumare

dialog, conversatie dirijata sau libera, simulare, interviu, joc de rol, dezbatere

discutii, descrieri, asocieri, comparatii, povestire, comentariu, brainstorming

expunere / prezentare sub forma de monolog

exercitii de formulare de corespondenta personala / oficiala (mesaje, scrisori, e-mail, felicitare)

exercitii de redactare: paragraf, rezumat, eseu structurat

exercitii de rezumare / expansiune (oral si in scris)

proiecte

3. Realizarea de interactiuni in comunicarea orala si scrisa

exercitii pe perechi si in grup: dialog, conversatie (fata in fata sau telefonica), interviu, mesaj, scrisoare de raspuns,

joc de rol, discutie, dezbatere

prezentare

exercitii de grup:  formulare / ordonare / esentializare a unor idei / enunturi

exercitii de formulare / construire a unei argumentari

exercitii de redactare a unor texte / scrisori ghidate

exercitii de luare de notite

proiecte

4. Transferul si medierea mesajelor orale sau scrise in situatii variate de comunicare

exercitii de transfer si transformare

exercitii de transfer de informatie in si din coduri non-lingvistice (grafice, scheme, imagini)

exercitii de traducere si retroversiune           

exercitii de reformulare si transpunere in alt registru functional, luare de notite

exercitii de transformare a unui text narativ in dialog si invers

proiecte

IV. EVALUAREA

Evaluarea formativa curenta este implicita demersului pedagogic in orele de limba moderna, permitand atat profesorului cat si elevului:

sa stabileasca nivelul de achizitie a competentelor si a cunostintelor

sa identifice lacunele si cauzele lor

sa regleze procesul de predare / invatare

Pentru a se realiza o evaluare completa a invatarii, este necesar sa se aiba in vedere evaluarea proceselor de invatare, a competentelor achizitionate, a progresului realizat, a produselor activitatii si a invatarii elevilor. Este evident ca metodele si instrumentele traditionale de evaluare nu pot acoperi toata aceasta paleta de rezultate scolare care trebuie evaluate. In aceste conditii, pentru a putea obtine cat mai multe date relevante privind invatarea, este necesar ca pentru evaluare profesorii sa faca apel si la metode si instrumente complementare de evaluare.

Pentru evaluarea achizitiilor (in termeni cognitivi, afectivi si performativi) elevilor, a competentelor lor de comunicare si inter-relationare, la limbi moderne se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

Observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)

Tema de lucru (in clasa, acasa) conceputa in vederea evaluarii

Proiectul

Portofoliul

Autoevaluarea

PROIECTUL

Proiectul este o activitate complexa de invatare care se preteaza foarte bine a fi folosita si ca instrument de evaluare, atat formativa, cat si sumativa. Proiectul este o activitate individuala si/sau in grup, dar sunt de preferat proiectele de grup deoarece incurajeaza cooperarea si dezvolta competente de lucru in echipa. Un avantaj important al proiectului este ca da posibilitatea elevilor de a lucra in ritm propriu, de a-si folosi mai bine stilul propriu de invatare si permite invatarea si de la colegi.

Proiectul pune elevii in situatia de a lua decizii, de a comunica si negocia, de a lucra si invata in cooperare, de a realiza activitati in mod independent, de a impartasi celorlalti cele realizate / invatate, intr-un cuvant, ii ajuta sa participe direct la propria lor formare

Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe si necesita pregatirea profesorului si a elevilor in ideea lucrului in echipa, prin cooperare, atat in clasa, cat si in afara clasei.

Grupul poate fi alcatuit din doua pana la zece persoane in functie de marimea clasei, natura obiectivelor si experienta participantilor, dar un numar de patru-cinci participanti reprezinta marimea ideala pentru grupurile care au de indeplinit obiective precise. Cu cat creste numarul membrilor, cu atat scade posibilitatea participarii efective la toate activitatile a fiecaruia, dar poate creste complexitatea obiectivelor urmarite. Proiectele realizate de grupuri mari sunt de asemenea greu de monitorizat.

Proiectul este o activitate complexa care ii solicita pe elevi:

sa faca o cercetare (investigatie);

sa realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmeaza a fi prezentat: dosar tematic, ghid, pliant, ziar, afis publicitar, carte, film, expozitie, corespondenta, spectacol/serbare etc.);

sa elaboreze raportul final.

sa faca prezentarea publica a proiectului

Etapele realizarii unui proiect sunt:

Alegerea temei.

Planificarea activitatii:

Stabilirea obiectivelor proiectului;

Alegerea subiectului in cadrul temei proiectului de catre fiecare elev/grup;

Distribuirea responsabilitatilor in cadrul grupului;

Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, carti de la biblioteca, presa, persoane specializate in domeniul respectiv, institutii, organizatii guvernamentale etc.).

Cercetarea propriu-zisa.

Realizarea materialelor.

Prezentarea rezultatelor cercetarii si/sau a materialelor create.

Evaluarea (cercetarii in ansamblu, a modului de lucru, a produsului realizat).

Desi proiectul presupune un grad inalt de implicare a elevului in propria sa formare, aceasta nu are drept consecinta non-angajarea profesorului. Daca elevii urmeaza sa-si conceptualizeze, indeplineasca si prezinte eficient proiectele, atunci ei au nevoie de orientare, consiliere si monitorizare discreta in toate fazele activitatii. Profesorul ramane asadar un factor esential al procesului, mai ales daca proiectul este folosit si ca instrument de evaluare a rezultatelor scolare.

Sarcinile profesorului vizeaza organizarea activitatii, consilierea (da sugestii privind surse sau proceduri) si incurajarea participarii elevilor; este esentiala neimplicarea sa in activitatea propriu-zisa a grupurilor de elevi (lasand grupul sa lucreze singur in cea mai mare parte a timpului), interventia sa fiind minima si doar atunci cand este absolut necesara. Luarea de decizii pentru rezolvarea pe cont propriu de catre elevi a dificultatilor intampinate constituie o parte importanta a invatarii prin proiect. Este insa la fel de important sa se evite ca elevii sa fie pusi in situatia de a avea esecuri majore, caci esecul are o importanta influenta negativa asupra invatarii. Asigurarea si evidentierea succesului (chiar daca este vorba de succese mici sau partiale!) fiecaruia dintre elevi este una dintre sarcinile importante ale profesorului.

Este foarte important ca instructiunile emise de profesor sa fie clare, specifice si sa contina si o limita de timp pentru indeplinirea obiectivelor. Este foarte eficient sa se scrie instructiunile pe tabla, foi de hartie si sa se precizeze rolurile in grup (de ex. secretar - scrie ideile emise de participanti; mediator - asigura participarea tuturor membrilor grupului la discutii; timer - urmareste incadrarea in limitele de timp stabilite; raportor - prezinta intregii clase concluziile grupului).

Esenta proiectului consta:

intr-un scop concret care sa permita folosirea limbii straine pentru comunicare in contexte autentice;

intr-o responsabilitate comuna a elevilor si a profesorului in planificare si executie;

intr-o sarcina concreta in care activitatile lingvistice si activitatile practice (scrisul, tiparirea, pictarea, decuparea etc.) se intrepatrund;

intr-o utilizare autonoma a unor mijloace auxiliare (costume, computer, aparat foto, microfon, camera de luat vederi, dictionare, scrisori, creioane, foarfece etc.);

in dobandirea unei experiente concrete, practice, extinsa dincolo de clasa.

Evaluarea cu ajutorul proiectului. Elevii pot fi notati pentru modul de lucru, pentru modul de prezentare si/sau pentru produsul realizat.

Activitatea in proiect a elevilor poate fi evaluata pe cinci dimensiuni:

1. Operarea cu fapte, concepte, deprinderi rezultate din invatare (daca cerinta este ca elevii sa-si elaboreze proiectul pe baza cunostintelor si intelegerii dobandite in scoala, ei au ocazia astfel sa selecteze si sa decida ce date, fapte, concepte, deprinderi doresc sa includa in proiect);
2. Competentele de comunicare - se pot urmari toate categoriile de competente de comunicare atat pe perioada elaborarii proiectului, cat si la prezentarea acestuia (proiectele ofera elevilor ocazii de comunicare cu un public mai larg: cu profesorii, cu alti adulti si colegi intr-un efort de colaborare si, nu in ultimul rand, cu ei insisi);
3. Calitatea muncii (sunt examinate in mod obisnuit inovatia si imaginatia, judecata si tehnica estetica, executia si realizarea, dezvoltarea unui proiect pentru a pune in lumina un anumit concept);
4. Reflectia (capacitatea de a se distanta fata de propria lucrare, de a avea permanent in vedere obiectivele propuse, de a evalua progresul facut si de a face rectificarile necesare). Elevul ajunge cu timpul sa interiorizeze aceste practici, astfel incat ajunge la performanta de a-si aprecia singur munca. In plus, cand elevul continua sa creeze intr-un anumit gen, se familiarizeaza cu criteriile acestuia si invata progresiv sa gandeasca in acel domeniu;
5. Produsul proiectului - in masura in care se face evaluarea competentelor elevului asa cum sunt ele materializate in produs, si nu a unor aspecte ale proiectului nerelevante pentru invatarea care se doreste a fi evaluata.

Evaluatorul este interesat si de alte doua aspecte: profilul individual al elevului (ceea ce evidentiaza proiectul in domeniul capacitatilor cognitive si al stilului de invatare ale elevului) si, respectiv, modul in care elevul s-a implicat in comunicarea si cooperarea nu numai cu alti elevi, dar si cu profesori, experti din exterior, precum si folosirea judicioasa de catre acesta a diferitelor resurse (biblioteca, internet).

Experienta a aratat ca proiectele pot servi foarte bine mai multor scopuri: ele angajeaza elevii pe o perioada de timp semnificativa, determinandu-i sa conceapa schite, sa le revizuiasca si sa reflecteze asupra lor; pe baza lor se dezvolta relatii inter-personale, cooperare; ofera oportunitati de comunicare si utilizare a limbii moderne in contexte autentice; ofera o ucenicie pentru tipul de munca ce va fi desfasurata dupa incheierea scolii; permit elevilor sa-si descopere "punctele forte" si sa le puna in valoare: mobilizeaza un sentiment al implicarii, generand o puternica motivatie interioara; si, probabil lucrul cel mai important, constituie un cadru propice in care elevii pot demonstra intelegerea si competentele dobandite prin parcurgerea curriculum-ului scolar.

PORTOFOLIUL PENTRU LIMBI MODERNE

Este un document sau o culegere structurata de documente in care fiecare titular (elev / persoana care studiaza limbi straine) poate sa reuneasca de-a lungul anilor si sa prezinte intr-un mod sistematic calificativele, rezultatele si experientele pe care le-a dobandit in invatarea limbilor precum si esantioane din lucrari personale. Ca exemplu ar putea fi luat "Portofoliul European al Limbilor", EQUALS - ALTE

La baza acestui portofoliu se afla doua obiective majore:

motivarea elevului (celui care invata) prin recunoasterea eforturilor sale si diversificarea studierii limbilor la toate nivelurile de-a lungul intregii vieti;

prezentarea competentelor lingvistice si culturale dobandite (achizitionate).

Conceput ca un document personal in care elevul poate sa inscrie calificativele si experientele sale lingvistice, portofoliul contine trei parti:

un pasaport (carnet) care atesta calificarile formale nationale;

o biografie lingvistica ce descrie competentele atinse in domeniul limbilor straine si experienta de invatare. Se utilizeaza scari de evaluare si autoevaluare care se regasesc in cadrul european comun de referinta;

un dosar care contine alte materiale cu privire la procesul de invatare, obiectivele fixate de titular, «carnetul de bord», cu notatiile privind experientele de invatare, esantioane din lucrari personale si/ sau documente.

"Portofoliul European al Limbilor" ar putea fi folosit ca model pentru elaborarea portofoliilor elevilor. In acest caz, dosarul care ar face parte din portofoliul lingvistic al elevului ar putea contine documente cum ar fi:

lista cu texte literare sau de alta natura citite intr-o limba straina (sub forma imprimata sau electronica);

lista de texte prezentate audio-vizual, ascultate / vazute (emisiuni de radio / TV, filme, casete audio-video, CD-ROM-uri etc.);

interviuri scrise sau pe caseta audio, integrale sau secvente; raspunsuri la chestionare, interviuri;

proiecte / parti de proiecte realizate;

traduceri;

fotografii, ilustratii, pliante, afise, colaje, machete, desene, caricaturi (reproduceri/creatii personale);

texte literare (poezii, fragmente de proza);

lucrari scrise curente / teste;

compuneri / creatii literare personale;

contributii personale la reviste scolare;

extrase din presa si articole redactate pe o tema data;

corespondenta care implica utilizarea unei limbi straine.

Portofoliul se realizeaza prin acumularea in timp, pe parcursul scolaritatii, a acelor documente considerate relevante pentru competentele detinute si pentru progresul inregistrat de elev.

Dosarul va prezenta la inceput o lista cu documentele existente, organizata fie tematic, fie tematic si cronologic. Documentele dosarului se acumuleaza fie la cererea profesorului, fie la dorinta elevului (care va include acele documente pe care le considera ca fiind semnificative pentru propriul progres) si vor fi alese astfel incat sa arate etapele in evolutia elevului.

Portofoliul permite elevului:

sa-si puna in evidenta achizitiile lingvistice;

sa-si planifice invatarea;

sa-si monitorizeze progresul

sa ia parte activ la propriul proces de invatare.

Portofoliul permite profesorului:

sa inteleaga mai bine obiectivele si nevoile elevului;

sa negocieze obiectivele invatarii si sa stimuleze motivatia;

sa programeze invatarea;

sa evalueze progresul si sa propuna masuri si actiuni de remediere unde (si daca) este nevoie

sa evalueze activitatea elevului in ansamblul ei.

Profesorul poate proiecta un portofoliu in raport de obiectivele / competentele din Curriculum-ul National si de situatia in care il va utiliza. Perioada de realizare a portofoliului de catre elev va fi mai indelungata si ii va fi adusa la cunostinta.