Este
o parte componenta a creierului, atasata pe fata dorsala a trunchiului
cerebral. Are rol in reglarea tonusului si contractiilor fine ale musculaturii
scheletice, in mentinerea echilibrului si statusului organismului. E alc.
dintr-un lob median - vermisul ce reprez impreuna cu lobul flocculus
paleocerebelul si doi lobi laterali sau emisfere cerebeloase,ce reprez
neocerebelul.
Suprafata
cerebelului apare extrem de accidentata de numeroase santuri, unele profunde
care delimiteaza lobii cerebelului si altele superficiale care delimiteaza
lobulii. In cadrul fiecarui lobul, santurile delimiteaza mai multe lame
cerebeloase; prin aceste cutari repetate se realizeaza o crestere substantziala
a suprafetei cerebelului intr-un volum relativ redus.
Substanta cenusie formeaza
cortexul cerebelos existand si 4 nuclei de substanta cenusie cuprinsi in
masa de substanta alba, ramificati in centrul lamelor si lamelelor cerebeloase
realizand un aspect arboriform denumit si “arborele vietii”. Cerebelul este
legat de trunchiul cerebral prin fibre nervoase aferente si eferente, care
intra in structura pedunculilor cerebelosi (posteriori, mijlocii si anteriori),
conexionand cerebelul la bulbul rahidian, punte si pedunculii cerebrali.
Substanta alba cupr fibre mielinice nervoase, axoni ai neuronilor piriformi,
cel gliale si capilare sangvine. Fibrele mielinice sunt fibre de asociatie ce
leaga intre ele diferite regiuni din aceeasi emisfera cerebeloasa; fibre
comisurale ce leaga arii simetrice din cele 2 emisf cerebeloase; fibre de
protectie care pot avea origine cerebeloasa sau extracerebeloasa.
Scoarta cerebeloasa are o grosime de aproape 1mm si cuprinde trei straturi de
cel nervoase: strat molecular (sarac in cel., structura fibrilara,
neuroni mici), strat neuronal piriform (1 singur rand de cel cu aspect
de para, pericarion mare) si strat granular (cel mai groase, bogat in
neuroni, situat in profunzime, adiacent substantei albe, neuroni multipolari propriu
zisi si ap. Golgi). In cortexul cerebelos exista 2 tipuri de fibre: muscoide si
agatatoare. Nevrogliile sunt reprez de oligodentroglii, astroglii, microglii si
nevroglii specifice, precum nevroglia penata si nevroglia Golgi. Nucleii din
subs. cenusie realiz. functiile cerebelului.
Cerebelul actioneaza prin paleocerebel ca un ganglion nervos interpus intre
caile proprioceptive medulo-bulbo-vestibulare si nucleul motor tegumentar
mezencefalo-ponto-bulbar. Paleocerebelul coordoneaza functia de
echilibru, fiind mai dezvoltat la vertebratele inferioare.
Functiile cerebelului devin mai complexe la animalele terestre atunci
cand se trece de la o statiune patrupeda la cea bipeda. Histostructura
cortexului cerebral e aproape identica la toate vertebratele, diferentele
constand in dezvoltarea paleocortexului si a neocortexului.
