Scheletul membrelor superioare

SCHELETUL MEMBRELOR SUPERIOARE (skeleton membri superioris)

In alcatuirea scheletului membrului superior intra scheletul centurii scapulare si scheletul partii libere a membrului superior propriuzis vezi tabelul 8).

	Fete	Margini	Unghiuri	Extremitati	Particularitati
CLAVICULA	superioara inferioara	Anterioara posterioara		mediala laterala	os alungit S orizontal
OMOPLAT	anterioara posterioara	Superioara mediala laterala	superolateral superomedial inferior		os triunghiular lat
HUMERUS	anterolaterala anteromediala posterioara	Anterioara laterala mediala	de inclnatie 130 grade	superioara inferioara	usor torsionat medial
RADIUS	anterioara posterioara laterala	Anterioara posterioara mediala		superioara inferioara	corpul mai voluminos la extremitatea inferioara
ULNA	anterioara posterioara mediala	Anterioara posterioara laterala		superioara LUCRARE: Analizatorul vestibulo-cochlear - urechea externa, mijlocie si interna LUCRARE: Sistemul circulator la om - inima, vasele de sange inferioara	aspect de S italic in plan frontal
CARP	anterioara posterioara proximala distala laterala mediala	Proximala distala mediala laterala		scafoidul=cel mai lateral os al randului I osul cu carlig=cel mai medial al randului II	8 oase cuboidale asezate pe 2 randuri
METACARP	dorsala anteromediala anterolaterala	Laterala mediala palmara		proximala distala	5 oase alungite
FALANGE	dorsala palmara	Laterala mediala		proximala distala	2 pentru police si 3 pentru degetele II-V

SCHELETUL CENTURII SCAPULARE (cingulum membri superioris)

Asigura legatura intre oasele membrului superior liber si toracele osos.

Centura scapulara este formata din scapula si din clavicula.

CLAVICULA (clavicula)

Este un os pereche si alungit in forma literei S culcata orizontal, situat la limita dintre torace si gat, de o parte si de cealalta a sternului. Alcatuieste portiunea anterioara a centurii scapulare. Fiind situata sub piele poate fi usor explorata prin inspectie si palpare.

Prezinta un corp (cu 2 fete si 2 margini) si 2 extremitati

-.Orientare  1. Lateral extremitatea turtita

2. Anterior marginea concava a acestei extremitati

3. Inferior fata osului prevazuta cu un sant

a) Fata superioara este neteda in treimea mijlocie si rugoasa inspre cele 2 capete pentru insertia muschiului deltoid si trapez (lateral) respectiv sternocleido-mastoidian (medial).

b) Fata inferioara prezinta rugozitati pentru insertia unor muschi si ligamente.

Raspunde primei coaste. Prezinta in portiunea ei mijlocie santul folosit pentru orientarea osului  pe care se insera muschiul subclavicular.In aria acestui sant se gaseste gaura nutritiva a osului prin care patrunde o ramura a arterei suprascapulare. Medial de sant se gaseste impresiunea ligamentului costoclavicular (impression lig. costoclavicularis) pe care se insera ligamentul cu acelasi nume. Lateral de sant se gasesc tuberculul conoidian (tubercululm conoideum) si linia trapezoidala (linea trapezoidea) situata anterolateral de tubercul pe care se insera ligamentul conoidian respectiv trapezoidian

c) Marginea anterioara este convexa si mai groasa inspre extremitatea mediala (unde da insertie muschiului pectoral mare) si concava si mai subtire inspre extremitatea laterala.(unde se insera muschiul deltoid).

c) Marginea posterioara are o configuratie inversa: concava inspre extremitatea

mediala si convexa inspre extremitatea laterala, unde se insera muschiul trapez. Prezinta la nivelul portiunii sale mijlocii rapoarte vasculare si nervoase importante (trunchiurile plexului brahial, artera si vena subclavie) si ca atare in fracturile la acest nivel fragmentele dislocate ale claviculei pot leza sau comprima aceste elemente.

d) Extremitatea mediala (extremitas sternalis,) se articuleaza cu manubriul sternului, motiv pentru care se mai numeste si extremitate sternala. Prezinta o fetisoara destinata articularii cu manubriul sternal si cu primul cartilaj costal.

e) Extremitatea laterala (extremitas acromialis) se articuleaza cu acromionul scapulei, motiv pentru care se mai numeste si extremitate acromiala.

A. Insertii musculare la nivelul claviculei  

Pe fata superioara

-muschiul deltoid, anterior in 1/3 laterala

-muschiul trapez, posterior in 1/3 laterala

-muschiul pectoral mare, anterior in 1/3 mediala

-muschiul sternocleidomastoidian, posterior in 1/3 mediala

Pe fata inferioara

-muschiul subclavicular in 1/3 mijlocie

Pe marginea anterioara

-muschiul deltoid in 1/3 laterala

-muschiul pectoral mare in 2/3 mediale

Pe marginea posterioara

-muschiul trapez in 1/3 laterala

-muschiul sternohioidian in 1/3 mediala

B. Insertii ligamentare la nivelul claviculei

Pe fata inferioara

-ligamentul costoclavicular, pe impresiunea costoclaviculara, medial de sant

-ligamentul trapezoid

-ligamentul conoid

Pe extremitatea mediala

-ligamentul interclavicular

-ligamentul sternoclavicular anterior, pe fata anterioara a extremitatii

C. Repere osoase la nivelul claviculei

-Usor accesibila la palpare. Se pot explora: marginea anterioara, fata superioara, extremitatea sternala si extremitatea acromiala.

-In luxatia supraacromiala cand se apasa cu degetul pe extremitatea laterala a claviculei aceasta coboara, iar la ridicarea degetului clavicula urca (semnul clapei de pian)

D. Repere vasculare

-pe fata inferioara in 1/3 mijlocie in aria santului subclavicular se gaseste gaura nutritiva prin care patrunde o ramura a arterei suprascapulare

- 1/3 medie a marginii posterioare in raport cu vasele subclaviculare

E. Rapoarte nervoase

-Fata superioara in 1/3 mijlocie in raport cu ramurile superficiale senzitive supraclaviculare si supraacromiale din plexul cervical

-Marginea posterioara in 1/3 medie in raport cu trunchiul plexului brahial

F. Aplicatii clinice

Fracturile treimii externe a claviculei au un procent de 20% fiind fara deplasare sau cu deplasare cu coborarea fragmetului extern. Fractura este reductibila la apasare.

Fracturile din treimea medie sunt cele mai frecvente (datorita schimbarii curburii claviculei) avand traiect transversal, spiroid, oblic sau cu fragment intermediar.

Fracturile din treimea interna se situeaza medial sau trec prin insertia muschiului sternocleidomastoidian. Cele situate medial de muschi duc la ascensionarea partii externe a claviculei prin contractia acestui muschi.

Fracturile cominutive produc leziuni vasculonervoase (cu atingerea vaselor subclaviculare, a plexului brahial si cervical) sau pleuropulmonare(domul pleural cu tulburari respiratorii).

SCAPULA (scapula omoplatul)

Este un os lat si pereche de forma triunghiulara cu baza in sus si varful in jos situat pe portiunea posterosuperioara si laterala a toracelui intre coastele I si VIII.

Alcatuieste portiunea posterioara a centurii scapulare si prezinta 2 fete, trei margini si 3 unghiuri.

-Orientare  1.Lateral unghiul cel mai voluminos

2. Posterior fata prevazuta cu o spina puternica

3. Superior marginea cea mai subtire

a) Fata anterioara (facies costalis) este concava si aplicata pe peretele posterior al cutiei toracice fiind in raport cu coastele II-VII. Se mai numeste si fata costala Prezinta fosa subscapulara (fossa subscapularis) strabatuta de creste oblice pe care se insera muschiul subscapular

b) Fata posterioara (facies posterior)este convexa. Prezinta o proeminenta triunghiulara care se desprinde transversal de pe ea si o imparte in 2 portiuni. Este spina scapulei (spina scapulae), prevazuta cu 3 fete si 3 margini (Fata superioara si inferioara, margini anterioara prin care adera de fata dorsala, laterala concava si dorsala groasa pentru insertia muschiului trapez pe buza superioara si deltoid pe buza inferioara), iar cele 2 portiuni determinate de spina sunt fosa supraspinoasa (fossa supraspinata), situata deasupra ei, pe care se insera muschiul supraspinos, respectiv fosa infraspinoasa (fossa infraspinata) situata dedesubtul spinei pe care se insera muschii rotund mic si mare si subspinos. Spina scapulei se continua spre capatul ei lateral cu o prelungire libera numita acromion (acromion) prevazut cu o suprafata articulara pentru clavicula. Acromionul determina cu buza inferioara a spinei unghiul acromionului (angulus acromii)

c) Marginea superioara (margo superior) este subtire si ascutita. In treimea sa laterala prezinta incizura scapulei (incisura scapulae) situata langa procesul coracoidian prin care trece nervul suprascapular. Marginea da insertie muschiului dintat anterior.

d) Marginea mediala (margo medialis) se mai numeste si margine vertebrala si este vizibila sub piele la indivizii slabi.

e) Marginea laterala (margo lateralis) este mai groasa si se mai numeste si margine axilara.

f) Unghiul superolateral (angulus lateralis) prezinta o cavitate articulara numita cavitate glenoida (cavitas glenoidalis) in care intra capul humerusului impreuna cu care formeaza articulatia scapulohumerala, colul anatomic, procesul coracoidian si colul chirurgical

-Cavitatea glenoidala este conturata de cadrul glenoidian si prevazuta cu 2 proeminente rugoase:

1. una superioara tuberculul supraglenoidian (tuberculum supraglenoidale) pe care se insera capul lung al muschiului biceps brahial si

2. una inferioara, tuberculul infraglenoidian (tuberculum infraglenoidale) pe care se insera capul lung al muschiului triceps brahial.

- Colul anatomic (collum scapulae) leaga cavitatea glenoidala de restul scapulei

- Procesul coracoidian (processus coracoideus) prezinta o baza si o portiune libera (cu o fata superioara pentru insertia ligamentelor coracoclaviculare si una inferioara, o margine anteromediala pe care se insera muschiul pectoral mic si o margine posterolaterala pe care se fixeaza ligamentul coracoacromial precum si un varf pe care se insera tendoanele capului scurt al muschiului biceps brahial si tendonul muschiului coracobrahial.

- Colul chirurgical separa unghiul lateral de corpul scapulei.

i) Unghiul superomedial (angulus superior) este rotunjit.

k)Unghiul inferior (angulus inferior) este usor explorabil sub piele si este cel mai ascutit. Reprezinta varful scapulei si este situat la nivelul apofizei spinoase a vertebrei T 7.

A. Insertii musculare la nivelul scapulei

Pe fata anterioara

-muschiul subscapular, muschiul dintat anterior

Pe fata posterioara

-muschiul supraspinos la nivelul fosei supraspinoase

-muschiul trapez pe buza superioara a spinei scapulei

-muschiul deltoid pe buza inferioara a spinei scapulei

-muschiul deltoid pe marginea posterioara si laterala a acromionului si pe varful acromionului

-muschiul trapez pe marginea posterioara a acromionului

muschiul infraspinos, rotund mic, rotund mare, dorsal mare la nivelul fosei infraspinoase

Pe marginea superioara

-muschiul omohioidian (medial de incizura scapulei)

Pe marginea mediala

-muschiul ridicator al scapulei (superior)

-muschiul romboid mare (inferior)

-muschiul dintat anterior (portiunea mijlocie)

Pe unghiul superior

-muschiul ridicator al scapulei,

-muschiul dintat anterior (portiunea superioara a muschiului)

Pe unghiul inferior

-muschiul subscapular si  portiunea inferioara a muschiului dintat anterior (pe fata anterioara), subspinos si dorsal mare (pe fata inferioara)

-muschiul rotund mare

Pe unghiul lateral

1. Pe cavitatea glenoidala

-capul lung al bicepsului brahial (pe tuberculul supraglenoidian), capul lung al tricepsului

brahial (pe tuberculul infraglenoidian)

2. Pe procesul coracoidian

-muschiul pectoral mic (pe marginea anteromediala), tendonul capului scurt al bicepsului brahial si tendonul muschiului coracobrahial (pe varf)

B. Insertii ligamentare

Pe fata posterioara

-ligamentul coracoacromial, pe varful acromionului

Pe marginea superioara

-ligamentul coracoidian, pe marginile scobiturii coracoide

Pe unghiul lateral

-ligamentele glenohumerale, pe cadrul glenoidal

-ligamentul coracoacromial, pe marginea laterala a procesului coracoid

-ligamentul coracohumeral pe baza si pe marginea externa a procesului coracoid

C. Repere osoase

-Spina scapulei apare net la persoanele slabe.

-Marginea mediala (vertebrala) se exploreaza cu usurinta

-Unghiul inferior accesibil la palpare.

-Se poate explora unghiul acromionului

-Varful procesului coracoidian palpabil in santul deltopectoral, lucru esential in deplasarile capului humeral in luxatiile anteromediale ale articulatiei scapulohumerale.

-Varful scapulei este vizibil sub piele in paraliziile dintatului anterior

D. Repere vasculare

-Pe fata anterioara catre unghiul lateral se gaseste gaura nutritiva prin care patrunde artera nutritiva (ramura a arterei suprascapulare).

-Pe fata posterioara catre partea sa superioara se gaseste ramura posterioara a arterei scapulare

E.Rapoarte nervoase

-La nivelul marginii superioare a scapulei prin incizura scapulei trece nervul suprascapular

F.Aplicatii clinice

Fracturile scapulei sunt fracturi rare (mai putin de 1% din totalul fracturilor) datorita formei sale plate, invelisului muscular si mobilitatii sale. Cel mai adesea se asociaza cu fracturile costale.

Fracturile de corp se produc in urma unui traumatism direct prin actiunea unui agent contondent asupra scapulei.

Rapoartele sale cu humerusul si clavicula explica varietatea leziunilor.

SCHELETUL PARTII LIBERE A MEMBRULUI SUPERIOR

Este alcatuit din 3 segmnete: scheletul bratului, scheletul antebratului si scheletul mainii.