Transportul auto de marfuri in traficul international. contractul de transport in traficul rutier international de marfuri

TRANSPORTUL AUTO DE MARFURI IN TRAFICUL INTERNATIONAL. CONTRACTUL DE TRANSPORT IN TRAFICUL RUTIER INTERNATIONAL DE MARFURI

A) TRANSPORTUL AUTO DE MARFURI IN TRAFICUL INTERNATIONAL.

Reglementari si institutii in traficul rutier international de marfuri

I.         Institutii ale traficului rutier international de marfuri

Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, pe masura dezvoltarii si modernizartii rutiere, a cresterii schimburilor economice dintre state, s-a simtit tot mai mult necesitatea constituirii unei organizatii a transportatorilor, care sa apere interesele membrilor sai. Aceasta s-a realizat in 1948, cand a lua fiinta, la Geneva Uniunea Internationala a Transportatorilor Rutieri (IRU).

Actul de constituire a IRU a fost semnat de delegatiile nationale din 8 tari europene: Belgia, Danemarca, Franta, Anglia, Norvegia, Olanda, Suedia, Elvetia Tara noastra a aderat la IRU in 1963.

IRU a contribuit la elaborarea instrumentelor tehnice si comerciale menite sa promoveze transportul auto pe plan international.

In domeniul transportului auto, trebuie mentionata constributia IRU  in legatura cu:

punerea in aplicare a Conventiei vamale privind transportul rutier international de marfuri sub acoperirea carnetelor TIR;

elaborarea scrisorii de transport international in conformitate cu prevederile Conventiei privitoare la transportul rutier international de marfuri (CMR);

crearea Asociatiei Internatonale pentru transportul marfurilor perisabile

crearea Serviciuui de Asistenta mutuala internationala

colaborarea la elaborarea altor conventii internationale referitoare la: circulatia si semnalizarea rutiera, transportul marfurilor periculoase, transportul marfurilor in containere, etc.

II.     Reglementari ale traficului rutier international de marfuri

Conventia vamala referitoare la transportul international de marfuri sub acoperirea carnetelor TIR (Geneva, 1959) - acorda transportatorilor avantaje de ordin vamal menite sa faciliteze traficul international de marfuri;

La aceasta Conventie Romania a aderat in 1963.

Autovehiculele care circula sub acoperirea carnetelor TIR beneficiaza de eliminarea operatiilor de deschidere, in punctele vamale ale tarilor de tranzit, pentru controlul vamal, ceea ce determina scaderea duratei transportului si diminueaza posibilitatile de degradare a marfurilor perisabile.

Carnetul TIR il scuteste pe transportaor de depunerea unor garantii vamale proportionale ca marime cu valoarea marfurilor transportate.

Pentru fiecare vehicul rutier se intocmeste un carnet TIR valabil pentru o singura calatorie.

Organele vamale din tarile de expediere, dupa controlul vamal al autovehiculului, aplica acestuia sigiliile TIR.

Organele vamale din tarile de tranzit controleaza autovehiculele numai sumar, verificand, in special, starea sigiliilor.

In cazuri extreme, organele vamale pot ordona desfacerea sigiliilor si inlocuirea acestora cu altele noi, dupa efectuarea controlului, a caror serie este trecuta in carnetele TIR aflate in posesia conducatorului auto.

In tara noastra, ROMTRANS indeplineste rolul de Asociatie garanta pentru aplicarea Conventiei TIR.

Principale atributii ale ROMTRANS sunt

primeste, gestioneaza si elibereaza, contra cost, membrilor sai, carnete TIR;

garanteaza aplicarea Conventie TIR si este tinuta raspunderii de plata taxelor si a penalitatilor banesti, la care titularii carnetelor TIR sunt expusi in virtutea legilor si reglementarilor vamale ale tarilor pe teritoriul carora se produc abateri;

participa la congresele, reuniunile organizate de IRU si sustine interesele membrilor sai in cadrul acestora

contribuie la elaborarea de reglementari de trafic rutier international, la completarea si revizuirea celor existente si, pe plan intern, participa la elaborarea tarifelor de traseu auto si a altor acte normative ale circulatiei rutiere.

Conventia referitoare la contractul de transport international de marfuri pe cale rutiera (CMR) - semnata la Geneva in 1956. Aceasta Convetiei apartine seriei de conventii internationale initiate de Comisia Economica ONU pentru Europa. In cadrul acestei Conventii sunt reglementate, in mod uniform, conditiile generale in care se incheie si se executa contractul de transport rutier de marfuri, reprezentate de scrisoarea de trasura tip CMR.

Acordul European privitor la transportul de marfuri periculoase pe sosele (semnat in 1957) - se aplica transporturilor efectuate, chiar si in tranzit, pe teritoriul a cel putin doua tari parti ale Acordului si numai pe teritoriul lor.

Asociatia Internationala pentru transportul marfurilor perisabile (semnata in 1955) - si-a propus urmatoarele obiective:

coordonarea si schimbul de experienta cu societatile si gruparile nationale aderente;

elaborarea unor studii pe probleme legate de transportul rutier de marfuri sub temperatura dirijata, a tarifelor si a conditiilor de tansport pentru marfurile perisabile;

publicarea studiului si coordonarea activitatii in vederea transportului rutier de marfuri perisabile.

Conventia asupra circulatiei rutiere si Protocolul privind semnalizarea rutiera - elaborate la Geneva in 1949 si imbunatatite la Conferinta de la Viena din 1968.

Acorduri si Conventii bilaterale incheiate intre doua sau mai multe tari - prin care partile contractante isi acorda reciproc o serie de avantaje, cum ar fi:

necontingetarea numarului de curse

scutirea reciproca de orice fel de taxe si impozite

scutirea reciproca de orice fel de taxe si impozite pentru un numar contingentat de calatori, pe baza de autorizatie

reducerea partiala a taxelor si impozitelor pentru un numar contingentat de calatori.

Referat: Antreprenoriatul si spiritului de echipa Eseu: Cum sa treci de capcanele proiectelor SAPARD - un proiect de valoare mica

Autorizatiile de transport pot fi

permanente - asigura drepul efectuarii unui numar nelimitat de curse intr-o perioada determinata - de regula 1 an

de calatorie - dau dreptul la o singura calatorie dus-intors pe perioada de valabilitate a autorizatiei.

B) CONTRACTUL DE TRANSPORT IN TRAFICUL RUTIER INTERNATIONAL DE MARFURI

Proba acestui contract se face prin scrisoarea de trasura tip CMR. Aceasta se intocmeste in 3 exemplare, semnate de expeditor si de transportator, din care

primul exemplar se remite expeditorului la predarea marfii;

al doilea exemplar insoteste marfa

al treilea exemplar se retine de transportator.

Cand marfa trebuie sa fie incarcata in doua sau mai multe vehicule sau daca este vorba de feluri diferite de marfa sau de loturi diferite, transportatorul are dreptul sa ceara intocmirea de scrisori de transport pentru fiecare vehicul folosit sau pentru fiecare fel ori lot de marfa.

Scrisoarea de transport trebuie sa contina urmatoarele date:

locul si data intocmirii

numele si adresa transportatorului

locul si data primirii marfii

locul prevazut pentru eliberarea acestora

numele si adresa destinatarului

denumirea curenta a marfurilor si felul ambalajului

numarul coletelor

greutatea bruta a marfii

cheltuielile aferente transportului (pretul de transport, taxe accesorii, taxe vamale, etc.);

instructiunile necesare pentru indeplinirea formalitatilor vamale

mentiunea ca transportul este supus regimului stabilit prin CMR si nici unei alte reglementari contractuale.

Daca este cazul, scrisoarea de transport trebuie sa contina si urmatoarele indicatii:

interzicerea transbordarii

cheltuieli pe care expeditorul le ia asupra sa

valoarea declarata a marfii si suma care prezinta inters special la eliberare

instructiunile expeditorului catre transportaor cu privire la asigurarea marfii;

termenul convenit in care transportul trebuie efectuat.

Expeditorul raspunde pentru toate cheltuielile si daunele pricinuite transportatorului din cauza inexactitatii sau insuficientei datelor inscrise in scrisoarea de transport.

Transportatorul este obligat ca, la primirea marfii, sa verifice:

exactitatea mentiunilor referitoare la numarul coletelor

starea aparenta a marfurilor si ambalajelor.

Expeditorul poate sa ceara verificarea greutatii marfurilor de catre transportator si, la randul sau, acesta cere plata cheltuielilor.

A) CRITERIUL DE EFICIENTA A PROCESULUI DE TRANSPORTARE A MARFUTILOR

Note: T:A:M - transportul auto de marfuri

P.T.M. - procesul de transportare a marfurilor.

Sarcinile T.A.M. sunt urmatoarele:

satisfacerea la timp a necesitatilor economiei nationale;

executarea serviciului de transport la un pret minim;

rezolvarea problemelor de transport in asa fel ca cheltuielile sa fie minime.

Caracteristica eficacitatii a procesului de transport este redata prin anumiti indicatori. Si anume:

a)       Indicatorii eficacitatii Procesului de transport in particular( legat direct cu procesul de transport)

termenii de livrare la incarcaturii;

livrare la timp a incarcaturii;

pierderile produselor in procesul de transportare;

productivitatea mijloacelor de transport;

consumul de energie a transportului;

cheltuielile de resurse materiale;

b)       Indicatorii eficacitatii integrale de functionare a sistemei.

nivelul de producere;

nivelul de consum;

cheltuieli banesti,

cheltuieli naturale.

volumul de munca specific, cheltuit pentru executarea complexului de operatii tehnologice de transportare (om/ore);

volumul de energie consumat la intreprinderea operatiunilor tehnologice de transportare;

livrarea la timp a incarcaturii.

Livrarea la timp a incarcaturii prevede organizarea lucrului auto dupa graficele stabilite intre producator si punctele de incarcare; intre punctele de incarcare si mijloacele de incarcare-descarcare; determinarea ritmului optimal de lucru a mijloacelor si a a mijlocului de transport.

a)     timpul de livrare a incarcaturii se determina:

unde: l_i - distanta parcursa cu incarcatura;

u_teh - viteza tehnica;

t_i-d - timpul de incarcare-descarcare;

u_exp - viteza de exploatare - include toate stationarile legate sau nu legate cu procesul de transport.

Daca zilnic se livreaza un volum de productie P^zi_m, atunci in procesul de transportare se afla un asa volum de marfa.

M=P_m∙T_misc

Costul acestui volum de marfa este:

Cost.M=P_1/t∙P_m∙T_misc

Unde P_1/t - presul mediu al unei tone transportate.

Scopul nostru micsorarea costului.

Din formula costului se observa ca pentru micsorarea costului trebuie s-a micsoram T_misc obtinem

ca rezultat capatam o economie la procesul de transportare

e=Δcost

b) Pierderile de bunuri in procesul de transportare sau costul perderilor se determina dupa formula urmatoare:

Cost_perd=0,01∙Pm∙∙P1_/t∙m (lei)

unde: P_m - volumul de marfa transport;

m - coeficientul de pierdere a produsului in procesul de transportare.

Bine stim ca principalul element cu care putem varia pentru marirea a eficientei procesului de transportare a marfii este si timpul de munca.

c)   timpul de munca specific pentru operatiunile tehnologice de transport:

T_pr.tr-t=T_tr-t+T_i+T_d+T_oper.teh.

unde: T_pr.tr-t - timpul de lucru in procesul de transportare;

T_tr-t - timpul de lucru cheltuit pentru operatiile de transportare;

T_i - timpul de lucru cheltuit pentru operatiile de incarcare;

T_d - timpul de lucru cheltuit pentru operatiile de descarcare;

T_oper.teh - timpul de lucru cheltuit pentru alte operatiuni.

B) Fluxul de marfa

Fluxurile de marfa ca baza de proiectare a sistemului de transport

Transportarea in masa si unitar

Neuniformitatea fluxurilor  de marfa

Prognozarea volumelor cerute in transportare

1. Procesul de transportare include in sine dependenta dintre incarcatura si mijlocul de transport in urma careia incarcatura isi modifica pozitia in spatiu.

Fluxul de marfa poate fi caracterizat de urmatorii indicatori de baza.

a)   Volumul incarcaturii, Q;

b)   Traficul, P.

La randul sau volumul incarcaturii este caracterizat:

a)   numarul de automobile (dupa caz);

b)   capacitatea de incarcare a automobilului, q_nom;

c)    coeficientul de utilizare a capacitatii de incarcare, j

Capacitatea de incarcare se inseamna - q_n, valoarea lui este indicata in pasaportul tehnic.

Coeficientul de utilizare a q_n se determina:

unde: q_real - volumul real ce s-a incarcat.

Marfurile se clasifica:

I clasa - marfuri  care pot ocupa toata capacitatea de incarcare (j

II clasa - ocupa de la (70-90)% din q_nom;

III clasa - ocupa de la (50-69)% din q_nom.

Volumul ancarcaturii, Q se determina:

Q=q_nom∙j∙A_exp∙n_cur

Traficul de marfa ce se afla in miscare in procesul de transportare

P=Q∙l_i

2. Transportarea in masa si unitar

Transportarea in masa - transportarea unui volum mare de incarcatura de acelasi tip sau natura de acelasi tip.

Transportarea uneori este caracterizata: o mare parte de incarcaturi sunt date la transportare in partide - transportarea unitar mareste eficienta transportului.

3. Neuniformitatea fluxului de marfa

Neuniformitaea fluxului de marfa in mare masura depinde de capacitatea de producere a intreprinderilor si capacitatea de producere a intreprinderilor si capacitatea de stocarea depozitelor. Ea este caracterizata de micsorarea volumului de marfa pe trimestru, luna si ora. Neuniformitatea fluxului de marfa influenteaza negativ asupra traficului.

Aceasta neuniformitate poate fi nivelata unor rezerve; amplasarea rationala a depozitelor imbunatatirea planificarii. etc.

Pentru imbunatatirea planificarii se face un studiu a anilor precedenti - in urma acestui studiu:

Se intocmeste graficul volumului de marfa tr-tot in anii precedenti.

Se determina  cauzele neuniformitatii.

Propunerea unor masuri.

constructia depozitelor;

intocmirea timpurilor de concediu a soferilor in liniile cu un volum mic de tr-ra;

deservirea tehnica sau crearea graficului de deservire tehnica a tr-lui tot in acest timpuri etc.

4. Prognozarea volumelor cerute in tr-re

Metodele de prognozarea a volumului cerute se utilizeaza in scopul; de a determina fluxurile de materiale sau volumele asteptate. Datele de baza sunt volumele de materiale din anii precedenti.

Metoda matematica de prognozare consta.

notam: Q_t0 - volumul cerut in momentul t₀;

Q_t1 - volumul cerut in momentul t_0;

ΔQ= Q_t0 - Q_t1

Avand acest la datele de volumele cerute din mai multi ani determinam un numar oarecare de valori de ΔQ. Depunand datele in sistemul de coordonate O_xy in dependenta de valoarea ΔQ si anii respectivi se poate determina abordarea volumelor cerut pe perioadele cercetate. Se calcula valoarea medie a abordarii pe ultimii 3 ani, si in dependenta de tendintele intreprinderii in activitate sa, se determina fluxul pe urmatoarea perioada.