CONCEPTUL DE MANAGEMENT NECESAR SISTEMULUI PENTRU SITUATII DE URGENTA

1 Generalitati

Denumirea de management deriva din verbul englezesc "to manage"= a reusi. Sensurile acestui verb sunt destul de surprinzatoare, dar mare parte din ele pot contribui la o mai buna intelegere a conceptului (a administra, a duce ceva la bun sfarsit).

In teoria managementului, sunt vehiculate mai multe definitii, de la cele mai simpliste la definitii stiintifice si unele foarte vaste.

Cea mai simpla si utila definitie de lucru ar fi urmatoarea:

Atingerea unor obiective prin intermediul altor oameni si utilizarea anumitor mijloace.

Arta si stiinta de a conduce si a administra munca altuia in scopul atingerii unor obiective precise are la baza:

- arta si stiinta de a lua decizii;

- integrarea prin munca a factorilor:

- munca;

- materiale;

- capital.

Caracteristicile generale al managerului sunt:

- organizare;

- conducere;

- administrare;

- gestionare.

Atributele sau mijloacele managerului:

pregatirea profesionala temeinica a cadrelor de conducere;

pregnanta personalitatii comandantului;

capacitatea comandantului de a influenta pe altii si a le castiga increderea;

orientarea atentiei asupra subordonatilor si a conditiilor necesare desfasurarii optime a activitatilor;

exemplul personal al comandantului;

capacitatea sa de decizie;

aptitudinile psihologice;

posibilitatea de a-i intelege pe oameni, printr-o transpozitie imaginativa si afectiva:

o      tactul  si priceperea in munca cu omul;

o      preocuparea comandantului pentru intarirea increderii subordonatilor in fortele proprii;

o      exigenta permanenta si aceeasi fata  de toti subordonatii;

o      sa fie un bun organizator, sa aiba capacitatea si experienta de a putea surprinde atat ansamblul, cat si detaliile fiecarei activitati;

aptitudini specifice:

o      simtul observatiei si al orientarii spatiale;

o      acuitate vizuala deosebita;

o      stapanire de sine si autocontrol;

o      rezistenta, rapiditate, rabdare, inventivitate, hotarare, initiativa, discernamant;

o      energie, organizare, profesionalism;

o      spirit de actiune in indeplinirea atributiunilor;

capacitatea de organizare a intregii activitati in situatii de stres;

Orice activitate manageriala completa are patru etape de desfasurare:

- planificare;

- organizare;

- implementare;

- control.

Cele patru etape se succed una dupa alta, alcatuind ceea ce se poate numi secventa manageriala, iar rezultatele acesteia pot fi folosite pentru initierea unui alt set de actiuni. Spre exemplu actiunea de recunoastere efectuata la inceputul interventiei poate fii considerata o secventa manageriala iar in functie de datele obtinute in urma executarii acesteia se pot initia alte secvente ca cea de salvare si evacuare a persoanelor ranite care sa respecte din nou cele patru etape.

In aceste faze, munca este facuta de catre subordonati, managerul trebuind doar sa coordoneze pentru ducerea la bun sfarsit in mod eficient a celor patru faze.

Exemplu

In cadrul producerii unui accident, managerul se confrunta cu un set de probleme proprii:

- Planificarea- ce rezultat urmaresc sa obtin;

- prin ce mijloace trebuie sa aplic planul de interventie .

- Organizarea - ce mijloace umane si materiale imi trebuiesc;

- cine si cand va desfasura fiecare activitate.

- Implementarea -  au ajuns formatiunile si mijloacele materiale in punctele de interventie;

- au fost corect insusite datele din analiza situatiei;

- sunt indeplinite toate conditiile pentru a se putea trece la interventia efectiva.

- Controlul- se respecta ordinea pe urgente privind accesul in zona;

- se respecta incadrarea in timp conform planului de interventie;

- sunt valorificate eficient si integral resursele.

Pentru fiecare dintre aceste etape, managerul are 3 sarcini esentiale:

- Rezolvarea problemelor;

- Luarea deciziilor;

- Comunicarea deciziilor.

Managerul (coordonatorul actiunilor pentru interventie) are cel putin 3 raspunderi majore:

Eseu: Imaginea organizatiilor de afaceri Eseu: Intreprinderea - veriga de baza a economiei - trasaturile de baza ale unei intreprinderi

- Profesionala - trebuie sa asigure realizarea obiectivelor impuse de

situatia concreta;

- Juridica - decurge din necesitatea realizarii maximului de eficienta din

interventie, prin respectarea legalitatii;

- Morala - fata de societatea civila si oamenii din subordine; decurge din fermitatea, operativitatea si eficienta deciziilor luate si actiunilor  coordonate.

Raspunderile morale ale managerului au aceeasi greutate ca si raspunderile juridice. Aceste responsabilitati nu sunt reglementate de legislatie, ele putand leza imaginea institutiei reprezentate.

Valoarea psihologica a autoritatii managerului consta in efectul convingator si dinamizator pe care il imprima deciziilor sale.

Hotararile managerului sunt, de obicei, intelese, acceptate si indeplinite fara rezerve de colaboratori si subalterni. 

2 Principiile managementului situatiilor de urgenta sunt:

a) previziunea si prevenirea;

b) prioritatea protectiei si salvarii vietii oamenilor;

c) respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;

d) asumarea responsabilitatii gestionarii situatiilor de urgenta de catre autoritatile administratiei publice;

e) cooperarea la nivel national, regional si international cu organisme si organizatii similare;

f) transparenta activitatilor desfasurate pentru gestionarea situatiilor de urgenta, astfel incat acestea sa nu conduca la agravarea efectelor produse;

g) continuitatea si gradualitatea activitatilor de gestionare a situatiilor de urgenta, de la nivelul autoritatilor administratiei publice locale pana la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, in functie de amploarea si de intensitatea acestora;

h) operativitatea, conlucrarea activa si subordonarea ierarhica a componentelor Sistemului National.

3 Institutiile si fortele care participa la interventii

Evenimente majore de un anumit tip sau altul se produc in mod repetat. Ele pot fi neasteptate si cu efecte dramatice, cauzand o multime de pagube materiale, raniti si/sau morti. Nici un eveniment nu seamana cu un alt eveniment, de aceea sunt o multime de probleme variate pentru cei care incearca sa controleze asemenea evenimente. Ele pot fi impartite astfel:

- fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica;

- evenimente cu urmari deosebit de grave asupra mediului inconjurator,  provocate de accidente.

Trebuie sa mentionam si accidentele planificate (actele criminale) care pot avea uneori urmari tragice.

Indiferent de tipul de dezastru, cetatenii, indiferent de pozitia sau starea sociala, trebuie sa fie pregatiti sa se pregateasca permanent, in vederea limitarii si inlaturarii urmarilor produse de dezastre. Pentru a se realiza acest lucru, societatea trebuie sa investeasca in pregatirea si asigurarea cu mijloace materiale pentru interventie. Altfel spus, managementul la dezastre este si o problema economica.

La interventia in cazul unui dezastru pot fi implicate o multitudine de autoritati, institutii, servicii, organizatii, precum:

- autoritatile administratiei centrale si locale;

- inspectoratul judetean pentru situatii de urgenta;

- ambulanta;

- formatiuni sanitar-voluntare de Cruce Rosie;

- spitalele;

- politia;

- jandarmeria;

- autoritatea feroviara romana;

- organizatii nonguvernamentale: Salvamont, reprezentantiireligiilor si cultelor;

- voluntari.

4 Atributiile personalului institutiilor implicate in actiunile de interventie

4.1  Administratia publica locala (prefectul):

este presedintele Comisiei Judetene de Aparare Impotriva Dezastrelor;

avizeaza numirea si revocarea in functie a sefilor serviciilor
publice judetene sau pentru situatii de urgenta;

conduce nemijlocit activitatea Comitetului de urgenta judetean, respectiv al Municipiului Bucuresti;

examineaza situatiile de urgenta create, aproba instituirea starii de criza si propune declararea starii de urgenta;

participa la exercitiile si aplicatiile de pregatire;

aproba planul pentru interventie la dezastre elaborat de secretariatul tehnic si de Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta;

ia hotararea pentru interventie, pe baza propunerilor facute de membrii comisiei si conduce actiunile de inlaturare a urmarilor provocate de accident;

4.2 Comisia Judeteana de Aparare Impotriva Dezastrelor:

organizeaza si conduce activitatile de aparare impotriva dezastrelor;

elaboreaza planul de interventie la dezastre si il supune spre aprobare comisiilor centrale specializate pe tipuri de dezastre si aproba planurile comisiilor municipale, orasenesti, comunale;

coordoneaza pregatirea formatiunilor de protectie civila in domeniul de aparare impotriva dezastrelor privind prevenirea, protectia si interventia in caz de dezastre;

organizeaza culegerea de informatii si fluxul informational-decizional;

analizeaza informatiile primare despre producerea unui dezastru;

pune in aplicare masurile prevazute in Planul de interventie la dezastre;

informeaza Comisia centrala pentru accidente deosebit de grave pe caile de comunicatii si Comisia Guvernamentala de Aparare Impotriva Dezastrelor despre situatia produsa, masurile intreprinse si nevoile de sprijin;

conduce nemijlocit actiunile de limitare si inlaturare a urmarilor accidentului;

hotaraste constituirea unui grup operativ din membrii comisiei si alti specialisti, care se deplaseaza in zona accidentului, pentru conducerea nemijlocita a actiunilor de interventie;

asigura informarea populatiei, prin mass-media, despre producerea dezastrului si actiunile intreprinse pentru inlaturarea urmarilor.

4.3 Inspectoratele judetene pentru situatii de urgenta:

Responsabilitatea principala a acestora este de a salva vietile omenesti si de a limita incendiile produse in urma unui accident aviatic. In perioada critica, imediat dupa accident, acestia pot fi primele persoane de salvare la locul accidentului. De aceea, pregatirea acestora pentru acordarea primului ajutor medical este esentiala, alaturi de pregatirea specifica.

Operatiunile de cautare-salvare, din imediata apropiere a unui accident, vor fi executate, de regula, de pompieri si de persoanele de salvare.

Pentru a fi usor de identificat, comandantul pompierilor ar trebui sa poarte o vesta de culoare rosie, pe care sa fie inscris in fata si in spate " Sef pompieri".

Pana la sosirea celorlalte autoritati, comandantul pompierilor este si comandant la locul accidentului.

urmareste realizarea unui sistem unitar de supraveghere, avertizare, cercetare si inlaturare a urmarilor dezastrului si impactul asupra conditiilor de mediu;

participa la aplicarea Planului de interventie la dezastre;

actualizeaza si adapteaza la conditiile concrete, impreuna cu secretariatul tehnic pe baza Planului judetean de protectie si interventie in caz de dezastre, graficul activitatilor;

coordoneaza actiunile de interventie;

informeaza Comisia Judeteana de Aparare Impotriva Dezastrelor despre producerea dezastrului si solicita sprijin, la nevoie.

La cererea Comisiei Judetene de Aparare Impotriva Dezastrelor si in colaborare cu Ministerul Transporturilor se vor infiinta comisii speciale de interventie care vor avea urmatoarea componenta:

grupa cercetare;

detasament de deblocare-salvare;

detasament sanitar;

detasament logistic;

detasament transport-persoane;

grupa energetica;

grupa drumuri si poduri.

4.4 Serviciile medicale de urgenta:

Au rolul de a asigura triajul, primul ajutor si asistenta medicala pentru:

salvarea a cat mai multor vieti prin localizarea si stabilizarea ranitilor grav;

transportul cazurilor grave la cel mai apropiat spital;

acordarea primului ajutor ranitilor mai putin grav.

Triajul implica diagnosticarea rapida (pentru a acoperi un numar mare de raniti), precisa (pentru ca revenirea asupra unui diagnostic necesita un timp suplimentar) si completa (expertizarea amanuntita a victimei pentru a preveni eventualele complicatii). Din considerente medicale, se impune ca diagnosticul sa fie pus de un medic.

Acesta se executa in conditii grele si stres, dar in timp util. Nu exista notiunea de "aproape mort", ci numai de mort sau viu. Pentru o mai buna clasificare a urgentelor se folosesc urmatoarele culori:

negru, cadavrele care se izoleaza si se identifica;

rosu, defineste urgentele absolute, imediat amenintatoare de viata, in care interventia prin manevre de resuscitare cardio-respiratorie poate determina trecerea la alta culoare;

galben, defineste urgentele medicale ce pot fi amanate dupa un minimum de ingrijiri medicale ce se pot acorda la locul accidentului;

verde, defineste totalitatea ranitilor foarte usor.

Triajul se desfasoara intr-o zona situata in afara locului accidentului si contra vantului pentru a evita expunerea la foc si fum.

Primul ajutor cuprinde totalitatea actiunilor absolut necesare pastrarii vietii ranitului. Prioritatile activitatii medicale sunt: asigurarea cailor respiratorii libere si eventual respiratie asistata; circulatia sangelui si eventual masajul cardiac extern; oprirea eventualelor hemoragii si evaluarea nivelului de cunostinta. Dupa verificarea acestor puncte se trece la tratarea leziunilor de ordinul al doilea: soc, fracturi, arsuri, intoxicatii acute. Urmeaza transportarea acestora la unitatile spitalicesti.

Transportul se adreseaza categoriilor de rosu si galben. In functie de numarul ranitilor, distributia se va face dupa prioritati, iar absorbtia putand fi facuta de mai multe spitale.

Trebuie desemnat un medic coordonator pentru a-si asuma controlul operatiunilor medicale de urgenta si coordonarea cu celelalte forte. Pentru a putea fi usor recunoscut, ar trebui ca acesta sa poate o vesta alba, pe care sa fie inscris in fata si in spate "medic coordonator".

Obiectivele medicinii legale in accidentele feroviare constau in identificarea victimelor si furnizarea unor date importante organelor de ancheta si de expertiza tehnica asupra conditiilor si cauzelor accidentului.

4.5 Politia:

Principalul rol al politiei este de a conserva probele si de a mentine ordinea la locul accidentului.

In acest sens are urmatoarele atributiuni:

asigura masurile specifice pentru coordonarea circulatiei rutiere si pietonale;

urmareste modul de desfasurare a operatiunilor de salvare, organizeaza si participa la paza locului accidentului;

asigura conservarea probelor, in vederea anchetelor administrative si penale;

previne alte distrugeri, furturile sau alte acte ilicite;

participa la actiuni specifice pentru identificarea victimelor, sinistratilor;

participa la realizarea altor masuri hotarate de Comisia judeteana de aparare impotriva dezastrelor transmise prin Inspectoratul judetean de protectie civila sau de esaloanele lor superioare.

Pentru a fi usor identificat, comandantul politiei ar trebui sa poarte o vesta de culoare albastra pe care sa fie inscris in fata si in spate "Sef politie".

4.6 Jandarmeria:

Unitatile de jandarmi au rolul ca impreuna cu personalul inspectoratelor de urgenta si politia sa participe la limitarea si inlaturarea efectelor produse de accident.

Atributiuni:

asigura paza locului accidentului;

participa impreuna cu organele de politie la mentinerea ordinii in zona accidentului;

constituie, la ordin, detasamente de forte si mijloace, participand, in cadrul cooperarii, la actiuni de interventie pentru salvarea persoanelor si inlaturarea urmarilor accidentului.