Transporturi
Productivitatea autovehicululuiPRODUCTIVITATEA AUTOVEHICULULUI Productivitatea autovehicului Productivitatea automobilului intr-un ciclu de lucru Indicatorii tehnic - de exploatare a parcursului auto Productivitatea parcului auto Analiza factoriala de influenta a indicatorilor tehnico-de exploatare asupra productivitatii in sisteme de tr-t mari 1. Productivitatea automobilului este determinata de transportarea cantitatii maxim posibil cu minimul cheltuieli. Productivitatea unui automobil timp de o zi calculata dupa formula: ; unde: te- timpul de lucru; qn - capacitatea nominala a a/b; φ -coeficientul de utilizare a qn; β - coeficientul de utilizare a procesului; υt - viteza tehnica; li - parcursul cu incarcatura; ti-d - timpul de incarcare-descarcare. Productivitatea automobilului depinde direct de deplasare si invers proportional de timp de incarcare descarcare. Marimea timpului de incarcare-descarcare depinde de productivitatea punctului de incarcare - descarcare care se determina dupa formula: Wp.i.d= WM.i.d.∙Npost, unde: WM.i.d - productivitatea mecanismului de incarcare-descarcare; Npost - numarul de posturi 2. Indicatorii tehnico-de exploatare a parcursului auto gr. 1 de I.T.E. - indicatorii de emisie la ruta Numarul total de automobile care se afla in parc dupa tabele se numeste numar scriptic. [As] - se noteaza. Numarul de automobile, care esa in toate zilele la lucru se numesc automobile in exploatare - [Aexp] Numarul de automobile, care se afla in reparatii sau asteapta reparatia - automobile in reparatie - [Arep] Automobilele, care sint pregatite tehnic insa din cauze organizatorice se afla in parc - automobile stationare -[Ast]. Numarul scriptic As se determina: As=Aexp+Arep+Ast Suma automobilelor, care se afla la ruta si celor ce sunt stationare se numesc automobile tehnic pregatite: Ateh=Aexp+Ast T As=Ateh+Arep Urmatorul indicator este coeficientiul de emisie la ruta - [je]. Coeficientul de emisie la ruta reflecta: ponderea automobilelor ce sunt in lucru fata de numarul scriptic; ponderea zilelor lucratoare fata de zilele calendaristice a unui automobil; ponderea autozilelor de lucru fata de autozilele calendaristice. Autobuzele in lucru - produsul dintre numarul de automobile in exploatare si zile in exploatare, timp de un an. Exista urmatoarele tipuri a coeficientului de emisie la ruta: a) pentru un parc timp de o zi:
b) pentru un automobil timp de un an:
unde: Zexp - zilele de lucru; Ze - zilele calendaristice (365) c) pentru un parc tip de un an
sau
unde: AZexp - auto zile in exploatare; AZc - autozile calendaristice. gr.2 de I.T.E. - indicatori de pregatire tehnica principalul indicator este coeficientul pregatirii tehnici (jt), care reflecta ponderea automobilelor tehnic pregatite fata de numarul scriptic de automobile. Se calculeaza analogic ca si coeficientul de emisie la ruta. Tipurile si formele de calcul al coeficientului pregatirii tehnici: a) pentru un parc timp de o zi:
b) pentru un automobil timp de un an
c) pentru un parc timp de un an sau Coeficientul pregatirii tehnicii depinde de: modelul automobilului; de organizarea reparatiei la intreprindere; de destinderea reviziei tehnice; de maestriea conducatorului auto; de parcursul pana la reparatia capitala; de calitatea reparatiei. Valoarea coeficientului pregatirii tehnicii trebuie sa fie mai mare sau egal cu valoarea coeficientului de emitere la ruta. gr. 3 Indicatorii timpului Vom nota: [Tl] - timpul de lucru al sistemei - este timpul decind primul automobil iesa pe poarta si pina la ultimul care intr-o pe aceasta poarta; pentru un automobil - timpul de deplasare de la un client la altul; [Tr]- timpul in care automobilul se afla in ruta (client); [t0] - timpul nul (timpul in care automobilul se afla intre I.T.A. si client), Tr=Tl-t0; [tc]- timpul cursei (timpul in care automobilul executa o cursa),
unde lc=li+lgol [ti-d] - timpul de incarcare-descarcare,
tmanevrare - timpul pierdut de automobil in punctele de incarcare-descarcare, include si timpul de complectare a documentelor
unde: qn - capacitatea nominala a mijlocului; φ - coeficientul de utilizare a capacitatii de incarcare-descarcare; WM.I.D - productivitatea mijloacelor de incarcare-descarcare. 3. Productivitatea parcului auto Achitarea intreprinderii de transport se incepe in urma incheierii contractului de transport dintre expeditor, destinator si transportator. Productivitatea poate fi definita ca capacitatea maxima de marfa care este pentru indeplinirea contractului de transportare, se pune la dispozitie un numar maxim necesar de mijloace de transport. Productivitatea se determina dupa formula: - zilnica:
- anuala:
Productivitatea parcului depinde de: capacitatea specialistului de a organiza lucrul transportului; numarul mijloacelor de transport; tipul de transport; periodicitatea R.T. (revizie tehnice) si R.C. (reparatii curente) etc. 4. Analiza factorilor prevede influenta indicatorilor tehnici de exploatare asupra utilizarii parcului rulant. La randul sau productivitatea parcului rulant este caracterizat de volum de marfa transportat: (1) Q=Tl∙qn∙φ∙β∙Vt/(li+ti-d∙β∙Vt) Se ea ca exemplu: Tl=10 h; qn-5t; j β=0,5 Vt=20 km/h; ti-d=0,5h Se intocmeste tabela influentei parcursului cu incarcatura asupra lucrului I.T.A.
Din tabel se observa ca o data cu cresterea parcursului cu incarcatura scade volumul de marfa transportat. In acest caz, pentru a stabiliza se mentine regimul de livrare a incarcaturii se utilizeaza mijloacele de transport cu capacitate sporita de incarcare. Compartimentul doi al analizei factoriala este influenta capacitatii de incarcare si coeficientului de utilizare a [qn] asupra volumului de marfa transportat. Din formula (1) se vede ca odata cu marirea qn∙φ, inlocuirea cu alte mijloace de transport se va micsora viteza tehnica si se va mari timpul de incarcare-descarcare. Inlocuirea in procesul de transportare a unui mijloc cu capacitate de incarcare mai mica cu un mijloc cu capacitatea de incarcare mai mare va fi valabila pina la respectarea conditiei:
In baza analizei efectuate se intocmeste planul de lucru al intreprinderii.
|