Piata agroturistica

Piata agroturistica

Definitie.Piata turistica reprezinta sfera economica de influenta a ofertei turistice, materializata prin productia turistica si cererea turistica.

1.Particularitatile pietei turistice:

locul ofertei coincide cu locul consumului dar nu si cu locul de formare a cererii

oferta turistica este perceputa sub forma unei imagini formate prin cumularea tuturor informatiilor primite direct sau indirect de catre fiecare turist potential

cererea si oferta turistica se manifesta diferit

cererea turistica este foarte elastica si supusa unei fluctuatii permanente datorita factorilor economici, politici, sociali, conjuncturali

Determinarile pietei turistice au la baza urmatoarele:

-capacitatea pietei turistice : C=K x N

C-capacitatea pietei

K-capacitatea  medie de consum

N-numarul consumatorilor potentiali

-potentialul pietei turistice-este reprezentat prin cererea tuturor consumatorilor unui produs turistic, in functie de veniturile lor, preturi si tarife practicate;

-cererea solvabila pentru un produs turistic- se desprinde din capacitatea pietei, excluzand acele categorii de consumatori care nu au posibilitatea financiara de a cumpara produsul ori nu se manifesta efectiv ca atare(lipsa de timp, incapacitate fizica etc)

-volumul pietei produsului turistic-totalitatea tranzactiilor incheiate pentru un anumit produs turistic, intr-o perioada data.

Elemente constitutive ale pietie turistice:

ofertantul de produse turistice-firmele de turism

cererea de produse turistice

actele normative in vigoare

canalele de distributie

mijloacele de promovare si informare a consumatorilor

concurenta altor produse turistice

mediul turistic-factorii de ordin economic, social, politic care alcatuies mediul in care firmele de turism isi desfasoara activitatea

Cercetarea pietei agroturistice se poate realiza prin urmatoarele metode:

sondaje statistice-e o metoda de cercetare selectiva frecventa

panelul de turisti-este folosit pentru a urmari modul de implementare a politicilor de turism si agroturism la nivel microteritorial rural

panelul de unitati turistice -are scopul de a cunoaste preferintele si cerintele turistilor pe genuri de prestatii agroturistice

Cererea si oferta agroturistica

1.Oferta

Definitie.Oferta agroturistica este definita prin ansamblul atractiilor (naturale, istorice sau de traditii locale), alaturi de capacitatea organizatorica a retelei(infrastructura, baza tehnico-materiala),  care pot satisface cererea populatiei.

Atractiile naturale si traditiile locale au o mare pondere in alegerea destinatiei.

Oferta agroturistica este alcatuita din:

-elementele de atractivitate-ca potential

-oferta de servicii -prin care acestea sunt puse in valoare

Caracteristicile ofertei agroturistice

-Elementele de atractivitate nu au aceeasi valoare in tot timpul anului, sunt asociate cu conditiile de clima, prezinta variabilitate in timp, determinand sezonalitatea ofertei;

-Oferta de servicii contine o parte variabila(personalul) si o parte fixa, rigida, ce nu poate fi deplasata in spatiu pentru a intalni cererea.

-Consumul ofertei are loc la locul amplasarii acesteia.Doar anumite elemente de oferta(suveniruri, produse nealimentare) se pot "consuma" in zonele de origine ale turistilor.

Notiunea de consum este diferita fata de oferta de bunuri.Oferta turistica nu poate fi stocata.

-oferta turistica satisface un numar mare de nevoi, fiecare element putand reprezenta o oferta separata; oferta are un caracter eterogen si complex;

-este necesara combinarea elementelor din structura ofertei pentru a compensa eventuala diminuare a factorilor de atractivitate sau absenta temporara a factorilor de atractivitate sau achiar absenta temporara a conditiilor naturale favorabile;

-are un pronuntat caracter de complementaritate, determinat de  natura variata a elementelor de atractivitate si a calitatii serviciilor care alcatuiesc produsului agroturistic

-caracteristici prin care se deosebeste de turismul traditional:

-originalitate, specificitate,diversificare in raport cu zona etnofolclorica, aria geografica, obiceiuri, traditii in gopodarie,

- prezenta in meniuri a produselor agricole locale(uneloe chiar cu tenta ecologica),

- adresabilitatea larga, satisfacand o mare varietate de motivatii:odihna, recreere, educatie, instructie,cunoastere, practicarea unor sporturi,drumetii;

-oferta mai avantajoasa ca si costuri, fata de cea clasica(tarife mai mici).

Oferta turistica zonala este diferentiata in functie de caracteristicile satelor(satul romanesc fiind un produs turistic in sine).

Forme de turism rural Eseu: Lege nr. 148 privind publicitatea Referat: Activitatea manageriala - caracterizarea generala a activitatii manageriale	Caracteristici ale satelor	Oferta turistica rurala
Turism rural dezvoltat in zonele turistice consacrate	sate turistice etnogeografice: -turism de circulatie; -satele sunt incluse in itinerariile turistice	-serviciile sunt autentice(mobilier,decor, tacamuri de lemn, vesela din ceramica) -expozitii si muzee etnografice -sarbatori si traditii locale
	-sate turistice de creatie artistica si artizanala: -turism de circulatie -turism de sejur	-ateliere special amenajate unde artizanii arata turistilor tehnicile arhaice de sculptura in lemn si piatra,de ornare a oualor de Paste, de a face  ceramica; -initierea turistilor in munca de confectionare a obiectelor de artizanat.
	-sate turistice climaterice si cu peisaje incantatoare -turism de sejur, balnear si climateric	-liniste -sporturi de iarna
	-sate turistice pastorale -sate de munte in care ocupatia de baza este cresterea animalelor	-alimentatie cu produse lactate -sarbatori pastorale
	-sate de interes cinegetic si piscicol	-servicii culinar-gastronomice specifice
Turism de ferma	-sate turistice profilate pe viticultura	-posibilitatea de a participa la viata si activitatea cotidiana din ferma -produse culinare specifice, proaspete -valentele peisajului -valoarea recreativa si estetica peisajului, traditii locale
Turism de proximitate	-citadinii petrec sfarsitul de saptamana in localitatile suburbane pentru a profita de repaus si recreatie	-peisaje variate -centre de conservare a fructelor -produse animaliere obtinute de agricultori -transport public bine organizat

Structura ofertei in turismul rural este diversificata, astfel:

-oferta "echitatie"-cazare, plus lectii de echitatie cu asistenta profesionista si cai buni

-oferta "vacanta pentru copii"-cazare  plus conditii si asistenta de specialitate pentru copii

-oferta "satul de vacanta"-cazare pentru familii

-oferta "camping"-locuri de campare in gospodarii taranesti

Forme de cazare specifice turismului rural:

-minihoteluri rurale

-case de vacanta

-vile

-campinguri sau locuri de campare

-camere de inchiriat in locuintele fermierilor

-ferme agroturistice

-sate-club

-sate pentru tineret

Servicii suplimentare oferite de pensiuni agroturistice:

-organizarea de excursii, plimbari, partide de vanatoare si pescuit, trasee speologice, drumetii, circuite cu autovehicule de teren

-inchirierea de biciclete, sanii, schiuri, barci

-excursii ecvestre

-organizarea unui perimetru pentru practicarea sporturilor: pajiste, teren de fotbal, volei, tir cu arcul, baschet, tenis

In oferta agroturistica, un rol important il au:

-produsele agroalimentare: preparate culinare

-arizanatul

Produsele agroalimentare-prezentarea lor in cadrul exploatatiei se va realiza tinand seama de patru elemente semnificative:

-dimensiunea in timp(perioada de productie)

-tehnologiile ce pot fi vizualizate

-cunoasterea termenilor tehnici si de piata in comercializarea produsului

-aprecierea produsului-prin simturi(degustare, de exemplu)

Alimentele poseda, pe langa calitati nutritive, igienice si psihosenzoriale si calitati simbolice, specifice zonelor turistice cu vocatie.Calitatile simbolice sunt date de patrimoniul culinare existent in mediul rural si care reprezinta, de-a lungul generatiilor, o mostenire culinara, considerata simbolica.

Acest patrimoniu culinar se poate manifesta sub urmatoarele forme:

-alimente emblema pentru regiune-se identifica cu comunitatea locala

-aliment marcat de clasa-sugereaza stilul de viata al comunitatii locale

-alimentul ca semn de comunicare-transmite informatii semnificative prin consum

-element simbol-vinul, vanatul.

Artizanatul-

Meseriile artizanale se grupeaza in trei categorii :

-artizani traditionali-fabrica si comercializeaza obiecte traditionale cu folosinta domestica sau agricola(rotari, dogari, selari, olari, impletitori, croitori), clientela este rurala(sate vecine);

-artizani de arta-sunt de origine urbana, au pregatire de specialitate, creativitatea se uneste cu tehnicile traditionale, clientela e urbana si de categorie socio-profesionala ridicata;

-lucratori manuali-propun servicii mai mult sau mai putin complexe: coafeza, instalator, reparator obiecte de uz casnic, zidar, tamplar, electrician, brutar, mecanic auto; clientela este rurala (sate vecine)

Patrimoniul cultural si artizanal reprezinta elemente de amplificare ale ofertei turistice rurale.

Cererea agroturistica

Definitie.Cererea agroturistica exprima un cerc de nevoi de ordin superior, care determina comportamente variate de cumparare si de consum ale produselor si serviciilor agroturistice.

Cererea agroturistica este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar inafara resedintei proprii, in spatiul rural, pentru recreere si odihna.

Caracteristici

-are un pronuntat caracter sezonier

-este extrem de elastica fata de actiunea factorilor de influenta(produsele alimentare, de exemplu)

-are un grad ridicat de mobilitate, determinat de caracterul rigid al ofertei: turisii sunt dispusi sa parcurga distante geografice mari, pentru a se simti bine)

-are un caracter eterogene: purtatorii cererii se divid in segmente distincte, pe baza comportamentelor lor si in functie de natura nevoii ce urmeaza a fi satisfacuta

Consumul agroturistic este format din cheltuielile efectuate de turisti pentru achizitionarea de servicii si bunuri legate de motivatia turistica in spatiul rural.

Motivatia turistica include: trebuinte, impulsuri, intentii, valente si tendinte specifice cu caracter personal si fiind influentata de factori precum: mediul geografic, atitudinile fata de acesta si fata de propria persoana, scopul constient-ca raspuns la aceste trebuinte.

Consumul turistic se poate realiza in mai multe etape, in timp si spatiu:

-inainte de deplasarea la locul de destinatie turistica(procurarea echipamentelor specifice)

-in timpul deplasarii(transportul turistic)

-la locul de destinatie(cazare, masa, agrement)

Caracteristicile calitative ale cererii turistice, potrivit Organizatiei Mondiale de Turism, sunt:

-validitatea-capacitatea de a fi utilizat

-fiabilitatea-insusirea de a fi consumat in conditii de siguranta

-eficacitatea-nivelul de satisfactie obtinut

-integrabilitatea-insusirea de a oferi intreaga gama de servicii care ii definesc continutul

-comprehensibilitatea-exprima raportul prestator/client

-flexibilitatea-capacitatea de a se adapta la cerintele clientului

Elementele impulsatorii ale cererii turistice sunt:

-factorii naturali-asezarea geografica, relieful, peisajul, vegetatia, fauna, clima

-factorii generali ai existentei si activitatii umane prezente si viitoare: limba, folclorul, mentalitatea, ospitalitatea, obiceiurile, cultura, politica, economia

-elementul uman- atitudinea populatiei locale fata de turisti, a prestatorilor, administratiei publice locale;

-infrastructura generala-transporturi, comunicatii, aprovizionare cu apa, energie,canalizare

-echipamente turistice-transport, mijloace de cazare, activitati sportive, distractii, informatii etc.

Raporturi intre oferta si cererea agroturistica

Oferta> cererea - oferta fara cerere, abundenta ofertei, piata este a cumparatorului de servicii, gradul de ocupare a capacitatilor de cazare este redus

Oferta=cererea- situatie de echlibru, gradul de ocupare a capacitatilor de cazare este 100%.

Oferta<cererea-capacitatea de cazare este depasita de cererea exprimata, este situatia de penurie, piata este a prestatorului de servicii.

3.Piata intreprinderii de turism- se defineste prin gradul efectiv sau potential de patrundere in consum a produselor sau serviciilor in care este specializata sau pe care le comercializeaza.

Ca subdiviziune a pietei totale, piata produsului turistic se defineste prin gradul de penetratie  a acestuia in consum, de solicitare de catre consumator, prin posibilitatile de desfacere prezente si viitoare a lui.

Suma pietelor intreprinderilor de turism este egala suma pietelor produselor turistice.

Piata efectiva -consta in dimensiunile pietei atinse la un moment dat  sau tranzactiile de piata efectiv desfasurate ; masura in acre a avut loc confruntarea cererii cu oferta si care s-a concretizat in acte de vanzare -cumparare.

Piata potentiala-exprima dimensiunile posibile ale pietei, limitele cele mai largi in cadrul carora urmeaza sa aiba loc confruntarea cererii cu oferta; piata potentiala se realizeaza cu o anumita probabilitate, in functie de raportul in care se vor afla factorii formativi la momentul respectiv.

Capacitatea pietei turistice rurale este data de urmatorii

Indicatori de baza:

Volumul ofertei-exprima psobilitatile intreprinderii de a satisface cererea turistica; se exprima valoric si fizic; exemple: numarul  de unitati de cazare, numarul de mese, lungimea partiilor de schi, suprafata plajelor; inmultind acessti indicatori cu numarul de zile in care functioneaza, se obtine volumul efectiv al ofertei, exprimat in locuri-zile

Volumul cererii -se exprima valoric si fizic; indicatori: numarul mediu previzibil de vizitatori. numarul de sosiri, plecari, durata medie a sejurului

Volumul incasarilor -exprima raportul in care s-a aflat oferta si cererea intr-o perioada sau la un anumit moment dat, reflectand dimensiunile pietei efective(reale).

Cota de piata-ponderea detinuta de firma de turism in cadrul pietei de referinta

Indicatori derivati:

-numarul mediu de vizitatori -numar mediu de sosiri pe zi, pe baza raportului dintre numarul zile-turist si numarul de zile din perioada analizata;

-durata medie a sejurului-se determina prin raportarea numarului de zile-turist efectiv realizate la numarul mediu de vizitatori

-gradul de utilizare a capacitatii de cazare-raportul dintre oferta efectiv realizata si cea teoretica a capacitatilor de cazare

-ocuparea pe un loc de cazare-raport intre numarul de innoptari intr-o unitate de cazare si numarul locurilor de cazare dintr-o perioada data

4.Cai de dezvoltare a pietei firmei de turism

Dezvoltarea activitatii de piata a firmei se poate realiza pe doua cai :

Calea extensiva-presupune atragerea de noi cumparatori pentru produsele firmei, fie din randul nonconsumatorilor relativi, fie din randul clientilor firmelor concurente.Este una din caile cele mai frecvent intalnite in activitatea firmelor, limitele sale sunt foarte largi.

In cadrul pietei interne calea extensiva se concretizeaza in abordarea de noi segmente de consumatori, iar in piata externa se particularizeaza in abordarea de noi zone geografice , a unor noi piete externe.

Calea intensiva -consta in  cresterea cumpararilor medii efectuate de o unitate de consum -individ, familie, intreprindere utilizatoare.

O asemenea situatie se poate datora sporirii cantitatii consumate de acestia sau scoaterii din uz a unor bunuri destinate a fi folosite pe o perioada mai indelungata de timp.

Calea intensiva prezinta a serie de limite, determinate de natura produselor care fac obiectul actelor de vanzare cumparare .Astfel, in cazul marfurilor alimentare aceasta cale presupune o ridicare a consumului pana la nivelul limitelor fiziologice; pentru marfurile nealimentare si mai ales o parte din serviciile prestate populatiei, asemenea limite sunt  greu de stabilit , posibilitatile de crestere a pietei fiind cu mult mai mari .

In cazul bunurilor cu utilizare productiva , calea intensiva poate fi mai mult utilizata prin lansarea pe piata a unor produse cu performante superioare , ceea ce are ca efect accentuarea uzurii morale si scoaterea din uz a produselor depasite.

Cele doua cai intervin in proportii diferite de la un produs la altul . Pot exista produse la care una din cai se fi fost epuizata, accentul urmand sa cada pe utilizarea celeilalte cai.

Sunt si produse la care consumul a atins  nivelul maxim, astfel incat piata este saturata, posibilitatile de extindere a ei fiind epuizate.

In figura se prezinta situatia unui produs turistic la care piata efectiva este 360.00 zile-turist , iar piata potentiala  se ridica la 600.000 zile-turist; piata efectiva reprezinta de 60 % din dimensiunile pietei potentiale.De la nivelul sau actual produsul se poate extinde pe seama consumatorilor relativi (zona A) sau pe seama intensificarii consumului (zona B); actionandu-se pe ambele cai, pana la limitele extreme ale pietei potentiale, se poate acoperi si zona C, adica pe seama ridicarii la nivelul optim a consumului celor care in prezent fac parte inca din categoria consumatorilor relativi.

Fig. Cai de extindere a pietei

A-crestere extensiva

B-crestere intensiva

C-crestere combinata