Marketing
Metode de obtinere a informatiilor din piata - elaborarea chestionarului de sondajTipuri de scheme de esantionare Esantionare nealeatoare Esantionare aleatoare Pe cote Pe itinerarii Fixa Secventiala Fara restrictii Cu restrictii Es. simpla aleatoare Sistematica Stratificata De grup Multistabiala Esantionarea nealeatoare este facuta de cercetatori intentionat: Es. pe cote (de ex. din 1000 persoane, 51% femei, 49% barbati); Es. pe itinerarii (cercetatorul alege itinerarii -strazi, orase, etc.). Esantionarea aleatoare se bazeaza pe principiul conform caruia fiecare unitate de observare are dreptul sa faca parte din esantion: fixa (se stabileste de la inceput un nr. de unitati de observare care sa faca parte din esantion); secventiala (se aleg succesiv niste esantioane pana cand se indeplinesc anumite conditii predeterminate. Esantionarea simpla aleatoare se face prin metoda urnei sau a tragerii la sorti care poate fi repetata sau nerepetata. Esantionarea fixa cu restrictii sistematica se face prin metoda pasului mecanic (se aleg din colectivitate fiecare al "n" - ulea element). Esantionarea fixa cu restrictii stratificata se face prin impartirea colectivitatii in grupuri/straturi dupa anumite criterii (geografice, demografice,socio-ec.) si extragerea unor unitati de observare pt. esantion. Esantionarea fixa cu restrictii de grup presupune impartirea in grupuri, intamplator, din care se extrag la intamplare anumite grupuri sau persoane din grupuri. Esantionarea fixa cu restrictii multistabiala imbina ultimele 2 scheme (imparte in grupuri dupa criterii prestabilite din care se extrag grupuri sau persoane pt. a constituirea esantionului). Elaborarea chestionarului de sondaj Chest. de sondaj = o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau imagini grafice care, prin administrarea de catre un anchetator, determina din partea intervievatului un anumit comportament.
- este una dintre cele mai importante etape ale cercetarii directe deoarece de nr. si continutul intrebarilor depinde eficienta unei cercetari. Chestionarul de sondaj are 2 categorii de intrebari 1). Pt. identificarea persoanei (sex, varsta, profesie, venituri, religie, etc.): se pot pune toate la inceput sau toate la sfarsit; cele nederanjante se pun la inceput iar restul la sfarsit; 2). Intrebari privind problematica cercetarii Pt. realizarea cercetarii prin chestionar se face un plan cu etapele: evaluarea necesarului de informatii; formularea intrebarilor (15-20 pt. o cercetare simpla din care ~5 sunt despre identificare iar pt. a vedea laturi ale comportamentului consumatorului si motivatiile sale 60-100); aranjarea intr-o ordine logica a intrebarilor; pretestarea chestionarului pe un mini esantion (ancheta pilot); analiza rezultatelor/raspunsurilor; reformularea chestionarului daca unele intrebari au fost necorespunzatoare. Intrebarile trebuie sa fie scurte, la obiect, sa se refere la o singura problema, sa nu fie vagi sau ambigue, sa nu aiba caracter ipotetic, intrebari de control al competentei si sinceritatii, sa conduca la obtinerea unor date care se pot scrie in tabele pt. a usura analiza. Exista 2 tipuri mari de intrebari care se pun in chestionar: a). inchise: - conduc la 2 variante de raspuns - DA sau NU (dihotome); - conduc la 3 var. de raspuns - DA, NU, NU STIU (trihotome); - conduc la mai multe optiuni de raspuns (multihotomice); - raspuns in mod gradual. b). deschise: - invita la comentariu asupra unui aspect; - in general la cercetari motivationale. Intrebarile se pun fie pe principiul palniei, de la general la particular sau pe principiul palniei intoarse, de la principal la general. Metoda autoinregistrarii = inmanarea chestionarului pt. a fi completat de intervievat. Metoda combinata - cel care tine interviul intreaba iar intervievatul doar raspunde. Metoda completarii prin telefon, corespondenta, pe calculator. Experimentul in cercetarea de Marketing - este o interventie stiintifica a cercetarii in obtinerea de informatii provocate; - se foloseste pt. anticiparea raspunsurilor la o problema cercetata si fundamentarea deciziilor in realizarea unui obiectiv; - presupune masurarea pe grupuri experimentale a efectului actiunii controlate a unor variabile independente asupra unora dependente. Modelul experimental: a). variabile independente - constituie dintr-un factor sau mai multi (=factori experimentali) ce actioneaza asupra unitatilor de observare determinand schimbarea variabilelor dependente (ex: un set de actiuni promotionale, comportamentul vanzatorilor, modul de aranjare ale produselor); b). unitati de observare - cele asupra carora se actioneaza cu factori experimentali (consumatorii, laturi de produse, magazine); se impart in 2 grupe mari: 1. grupa experimentala asupra careia se actioneaza cu factori experimentali iar efectul e masurat; 2. doua sau mai multe grupuri (=grupuri de control) asupra carora nu se actioneaza cu factori experimentali dar comportamentul lor e masurat pt. a se putea compara cu grupul experimental. c). variabile dependente - sufera modificari ca urmare a actiunii variabilelor independente. Experimentul de Marketing se poate realiza in laborator sau in conditiile activitatii unei firme (=exp. de teren). Metode experimentale a). metoda patratelor latine; b). testul celor 4 grupuri (testul lui Solomon) Simularea - alta metoda de obtinere a informatiilor prin care se realizeaza cercetarea unor caracteristici sau interdependente mai delicate intre evolutia unor fenomene si actiunilor unor factori de influenta; - cercetarea unor aspecte ale comportamentului si fundamentarea unor decizii in previziunea de M.; - presupune construirea unor modele reprezentand fenomene/procese si desfasurarea unor experimente folosind analogii in locul fenomenelor/factorilor reali; Ca analogii se folosesc comparatii intre fenomene similare dar care au avut loc in alta perioada istorica sau zona sau factori diferiti dar cu evolutie asemanatoare. Componentele sunt date de intrate si iesire. In activitatea de M. sunt cunoscute 2 metode: 1). Tehnica Monte Carlo; 2). Tehnica de tip Forrestar - in general prin Simulare se poate observa cresterea vanzarilor unor produse in functie de niste factori, modificarile cererii pe piata, alcatuirea unui model de distributie.
|