Ce nu este marketingul

Ce nu este marketingul

Exista o serie de neintelegeri cu privire la ce este marketingul si ce face acesta in cadrul unei organizatii. Acest lucru este clar dovedit de faptul ca in multe companii departamentului de marketing ii sunt stabilite tinte cu totul nerealiste.

Cele mai frecvente greseli ce apar in intelegerea marketingului sunt:

Marketingul inseamna vanzare

Aceasta este cea mai des intalnita confuzie cu privire la ce inseamna marketingul. Pe parcursul acestui capitol am stabilit ca marketingul incepe inaintea productiei si ca urmare inaintea vanzarii. El incepe inainte de a exista produsul, cu culegerea informatiilor din piata si evaluarea nevoilor si dorintelor consumatorilor pentru a identifica oportunitati profitabile. Vanzarea intervine in lantul valoric dupa ce produsul a fost fabricat. Vanzarea si marketingul sunt mai degraba complementare. Se poate afirma ca va fi mereu nevoie de vanzare. Dar scopul marketingului este sa faca vanzarea usoara. Scopul marketingului este sa cunoasca si sa inteleaga consumatorul atat de bine incat produsul sau serviciul sa se potriveasca perfect nevoilor si dorintelor acestuia. In mod ideal, marketingul trebuie sa aiba ca rezultat un coinsumator gata sa cumpere (Drucker, 1973). Sustinand acelasi lucru Levitt (1960) precizeaza ca diferenta intre marketing si vanzare este mai mult decat semantica. Vanzarea se concentreaza pe nevoile vanzatorului, marketingul pe nevoile cumparatorului. Vanzarea este preocupata de dorinta vanzatorului sa isi transforme produsul in bani, marketingul cu ideea de satisfacere a nevoilor consumatorilor si cu tot ceea ce inseamna produsul si toate lucrurile asociate crearii, livrarii si in final consumul acestuia. Din aceasta perspectiva, Levitt (1960) a subliniat ca managementul unei organizatii trebuie sa se gandeasca la sine ca la un creator de consumatori pentru ca organizatia sa devina orientata catre client.

Marketingul este doar un departament

Un alt mod limitat de a intelege marketingul este atunci cand acesta este considerat un simplu departament. Nu toate activitatile de marketing sunt derulate in cadrul departamentului de marketing. Toate celelalte departamente functionale contribuie fie direct fie indirect la procesul de servire a clientilor in bune conditii. In mod frecvent in randul angajatilor din cadrul multor organizatii exista urmatoarea gandire: "E treaba celor de la marketing si vanzari sa-i atraga, sa-i serveasca si sa-i multumeasca pe clienti".

Este adevarat ca un cercetator isi petrece timpul in laborator, nu cu clientii; un inginer de productie isi petrece timpul in fabrica, nu cu clientii; un agent de aprovizionare isi petrece timpul cu reprezentantul de vanzari al furnizorului, nu cu clientii; cei de la financiar si contabilitate se delecteaza cu cifre (Kotler, 2004)

Salariatii ce lucreaza in departamentele mai sus amintite considera ca de clienti se ocupa alte departamente - Marketingul si Vanzarea. Dar, orice departament poate trata clientul bine sau rau, iar acest lucru ii va afecta interesul manifestat ulterior fata de companie. De exemplu, s-ar putea ca un client sa sune la companie si sa intampine greutati in a obtine o informatie anume sau sa contacteze o persoana anume. Produsul comandat poate ajunge la destinatie in conditii proaste deoarece standardele de fabricare au fost prea scazute sau pentru ca produsul nu a fost corespunzator ambalat. Produsul comandat poate ajunge cu intarziere ca urmare a unei greseli de inventar. Cumparatorul poate primi o factura care contine alte preturi decat cele negociate initial, fiind "incarcata" cu costuri suplimentare, fara explicatii. Aceste exemple arata toate incurcaturile ce vor aparea daca celelalte departamente nu se concentreaza si ele pe satisfacerea clientilor.

David Packard, co-fondator la Hewlett-Packard, afirma, cu intelepciune: "Marketingul este mult prea important pentru a fi lasat doar pe mana departamentului de marketing"