Studiile de fezabilitate si analiza riscurilor

Evaluarea financiara este un proces de natura sa linisteasca temerile celor implicati, fiindca are ca rezultat cifre ce pot fi privite ca un mod de justificare a deciziilor de investitii. Aceste cifre sunt foarte utile in efortul de a-i convinge pe sustinatorii financiari ca fac o investitie sigura. De asemenea, ii ofera o baza concreta de apreciere analistului sau investitorului, chiar si in cazul unor propuneri de proiecte care sunt realmente mult prea complexe sau pline de riscuri pentru a se putea face previziuni corecte, fidele realitatii. Prin urmare, tehnicile de evaluare financiara trebuie privite intr-un context mai larg, adica in lumina studiilor de fezabilitate ale proiectelor si a analizei riscurilor.

1. Studiile de fezabilitate

Propunerile de proiecte care necesita investitii mari trebuie, fireste, sa faca obiectul unui studiu de fezabilitate, inainte de asumarea oricaror angajamente semnificative. Studiile de fezabilitate pentru proiecte de mare anvergura sunt adesea proiecte serioase de sine statatoare, avand nevoie de mai multi ani pentru finalizare si consumand un volum consi­derabil de resurse. Din nefericire, asa cum se poate vedea cu ochiul liber dupa numarul mare al proiectelor publice care nu reusesc sa-si atinga tintele planificate de cost, durata si performanta, nu intotdeauna se poate pune baza pe recomandarile studiilor de fezabilitate.

Exemplu

Sa zicem ca o firma independenta de consultanta pentru proiecte de constructii a fost angajata de o organizatie financiara internationala (de pilda, Banca Mondiala) sa faca un studiu de fezabilitate pentru enorma investitie necesara in vederea exploatarii unui zaca­mant de minereu de cupru, recent descoperit intr-o tara subdezvoltata. Proiectul, avand ca obiect construirea unui complex minier si metalurgic pe un amplasament niciodata utilizat pana acum, ar urma sa necesite multi ani de proiectare si executie, pana in mo­mentul in care se vor putea produce si vinde primele cantitati utile de cupru.

Va fi nevoie sa se culeaga un mare volum de date, iar studiul va trebui sa analizeze si sa cuantifice in detaliu diverse metode posibile de prelucrare si strategii logistice. De exemplu, una din strategiile proiectului ar putea presupune construirea unei topitorii si a unei instalatii de cupelatie chiar pe noul amplasament, in timp ce o alta strategie posibila ar presupune evaluarea cazului in care se construieste numai topitoria, iar cuprul neprelucrat sa fie expediat catre o instalatie existenta in alta parte a lumii. Pentru fiecare caz considerat, raportul studiului va previziona rentabilitatea asteptata a investitiei, calculata pe baza unei combinatii estimate intre costurile capitalului necesar, volumul productiei rezultate, costurile de exploatare, toate celelalte cheltuieli, veniturile din vanzarea cuprului produs si implicatiile fiscale.

In realitatea practica, se pot intampla multe lucruri care sa distruga complet previ­ziunile studiului de fezabilitate, chiar si atunci cand s-a lucrat cu extrem de multa atentie si prudenta. O parte din tehnologiile utilizate s-ar putea sa fie prea avansate si inca insuficient de bine testate in practica. S-ar putea sa apara neajunsuri in materie de performanta sau capabilitate profesionala a contractorului ales, sau situatia sa financiara s-ar putea sa fie nesigura. Pot sa apara tot felul de probleme climatice sau geologice sau alte tipuri de probleme de mediu. S-ar putea sa izbucneasca tulburari politice. Se cunosc destule cazuri de proiecte intarziate din cauza descoperirii unor relicve arheologice, sau fiindca s-a impus luarea de masuri pentru a nu se deranja ecosistemul natural (hibernarea ursilor a tinut in loc un proiect timp de mai multe luni, in perioada de iarna). Chiar daca proiectul exploatarii de cupru se deruleaza conform planificarii, adoptandu-se strategia recomandata, totul fiind bine executat, la timp si in limitele bugetului, pretul de piata al cuprului ar putea scadea dezastruos de mult, pe durata celor aproximativ 10 ani necesari pentru ca proiectul sa fie adus la nivelul integral de exploatare. Pe de alta parte, insa, exista si sansa ca pretul cuprului sa creasca.

Referat: CALIVITA INTENATIONAL - obiectivele firmei Calivita International Eseu: Functiunile intreprinderii

Se pot cita incertitudini mult asemanatoare pentru numeroase proiecte de mare anver­gura. Un domeniu in care studiile de fezabilitate si-au facut un adevarat obicei din a se dovedi gresite este cel al constructiilor civile, mai ales acolo unde se construiesc cladiri industriale si de birouri in scopuri speculative. Propunerea de construire a unui bloc impunator de birouri ar putea parea o investitie foarte atragatoare, atunci cand chiriile sunt mari si cererea pentru spatii de birou asisderea, dar acesti factori pot sa se schimbe in perioada de constructie, iar investitorii se vor alege cu o cladire superba, dar care ramane goala. Aceasta nu inseamna ca studiile de fezabilitate initiale ar fi inutile, sau ca nici un studiu nu poate fi scutit de neajunsuri importante. Ideea pe care o demonstreaza, insa, fara putinta de tagada, este aceea ca trebuie identificate toate riscurile posibile - tehnice, de mediu, politice si comerciale - si, acolo unde se poate, acest riscuri trebuie testate in cadrul unor modele matematice, care sa le atribuie grade de probabilitate si importanta.

2. Analiza de sensibilitate la riscuri

Analiza de sensibilitate la riscuri este o metoda prin care se testeaza posibilele efecte ale riscurilor asupra valorii prezente nete a unui proiect. Analiza se efectueaza prin schim­barea datelor pentru unul sau mai multi parametri, in functie de modul in care percepe analistul riscul respectiv. De exemplu, daca exista dubii in privinta momentului de timp sau a valorii veniturilor pe care urmeaza sa le aduca un proiect, analistul poate sa repete de mai multe ori calculul de actualizare a fluxului de numerar initial, modificand venitul previzionat putin cate putin, cu doar cateva puncte procentuale de fiecare data, pentru a testa efectul rezultant asupra valorii prezente nete sau a ratei rentabilitatii. In cazul pro­iectului pentru drumul cu taxa, posibil ca volumul de trafic rutier sa se dovedeasca mai mic decat cel previzionat - analistul ar putea testa efectul acestui risc asupra valorii prezente nete a proiectului, prin reducerea cu (sa zicem) 5 si 10 la suta a veniturilor previzionate din incasarea taxei.

3. Simularea

De obicei, se poate face o estimare a valorilor de limita maxima si minima, pentru para­metrii despre care se considera ca sunt sensibili la riscuri, de pilda: preturile de piata cele mai favorabile si cele mai nefavorabile, nivelul maxim si minim posibil pentru costurile capitalului utilizat, durata cea mai lunga si cea mai scurta de executie a proiectului si multi alti parametri. Daca se foloseste un calculator, se poate repeta de foarte multe ori calculul fluxului de numerar actualizat, cu modificarea unuia dintre parametri in cadrul plajei definite prin valoarea cea mai favorabila si valoarea cea mai nefavorabila. Valoarea efectiv utilizata in cadrul fiecarei iteratii este aleasa la intamplare de calculator, prin selectie aleatoare (metoda Monte Carlo). Cu conditia sa se efectueze suficiente iteratii, utilizarea valorilor alese aleator ar trebui sa garanteze ca distributia valorilor prezente nete respecta distributia normala din punct de vedere probabilistic. Astfel, analistul si potentialul inves­titor au la dispozitie o evaluare grafica sau valorica a probabilitatii de risc, prin care se indica abaterea medie si standard a valorii prezente nete, in functie de gradul de risc perceput pentru parametrul testat.