Riscurile si fazele principale ale unui

Riscurile si fazele principale ale unui proiect

Se defineste riscul ca posibilitatea de aparitie a unui eveniment  ce prejudiciaza realizarea obiectivelor tehnice, de cost sau de termene de realizare a proiectului. Riscul are manifestare aleatorie de natura imprevizibila, favorabila dar mai ales defavorabila si in aceste conditii analiza si prevederea riscurilor trebuie sa reprezinte o preocupare primordiala pentru managerii de proiecte.

In faza de elaborare  a proiectului analiza de risc se realizeaza cu titlu preventiv asupra mijloacelor si ipotezelor de orientare a proiectului. In curs de executie, prin mijloace tehnice de pilotaj se detecteaza si se masoara abaterile realizand o analiza aposteori a cauzelor evenimentului intr-o viziune corectiva ce va putea fi utilizata pentru proiectele viitoare.

In aceasta lucrare vom cauta sa prezentam riscurile corespunzator celor trei faze principale ale unui proiect: analiza nevoilor, prepararea (pregatirea) proiectului, executia proiectului precum si un studiu asupra tuturor tipurilor de riscuri din managementul proiectelor.

Faza I. Analiza nevoilor

Sunt patru categorii de risc care trebuie luate in considerare inainte de lansarea proiectului:

I.  riscul de concurenta (bariere de intrare, concurenta, etc.)

II.          riscul de piata (conjunctura comerciala, obiceiuri)

III.         riscuri comerciale (fabricatia produsului, la termen, raportul cost / calitate)

IV.        riscuri tehnologice (norme, competente)

Proiectantul doreste sa posede informatii precise si de durata asupra naturii nevoilor de satisfacut iar in acest stadiu riscurile sunt de obicei de natura informationala.

Factorii care pot mari riscul pot fi:

inexistenta sau incompleta cercetare anterioara in domeniul proiectului

nevoie gresit formulata

functiuni sau restrictii nespecificate de catre utilizator

functiuni a caror complexitate este gresit evaluata la momentul analizei nevoilor, existand o subestimare a nivelului de dificultate care necesita a face apel la resurse costisitoare

functiuni non-negociabile, impunand obiective foarte restrictive pe plan tehnic, de pret sau termene

alegerea unor performante functionale fara a fi impuse de nevoile manifestate

necunoasterea normelor si legilor impuse anumitor produse

Faza a - II - a. Pregatirea proiectului

Consideratiile din faza de analiza si conceptie au un efect important in faza de executie a proiectului. In cea de a doua faza se pot nominaliza urmatoarele riscuri:

numeroase slabiciuni si ezitari constatate in prima versiune de proiect; acestea sunt agravate de o documentatie tehnica incompleta si mai putin competenta.

subestimarea complexitatii metodelor si a procedeelor de conceptie (programe, microcontrolere de automatizare) si deci acordarea unui timp prea scurt pentru invatarea si stapanirea tehnicilor de lucru.

dificultati in definirea si planificarea etapelor prevazute in program.

gresita apreciere asupra disponibilitatii si performantelor resurselor utilizate; in general exista tendinta de supraestimare a performantelor si de subdimensionare a costurilor si de a fi prea optimisti cu privire la termene.

daca luam in considerare si subcontractarea anumitor faze catre firme specializate  dimensionarea performantelor resurselor reprezinta o actiune deosebit de laborioasa si riscanta.

generarea unor conflicte in utilizarea resurselor disponibile; resursele sunt limitate si de multe ori trebuie utilizate simultan la mai multe activitati; in aceste conditii neglijarea unor activitati critice poate conduce la intarziere.

Faza a  III - a. Executia proiectului

In faza de executie a proiectului, riscurile sunt legate de diverse slabiciuni in detectarea si analiza informatiilor critice (diagnostic intarziat, diagnostic eronat, raspunsuri improprii).

Conform metodei AMDEC (Analiza modurilor de defectare si efectele acestora) o perceptie rationala a riscului se realizeaza dupa urmatoarea tipologie:

detectarea slabiciunilor inainte ca ele sa se produca poate fi mai mult sau mai putin precisa si mai mult sau mai putin tardiva, dupa caz. O procedura controlata , intr-un context organizational favorabil, poate da rezultate bune. Concret o informatie buna circula la un moment favorabil catre un actor responsabil.

diagnosticul cauzei - exista metode statistice care pot furniza date care pot decide masuri asiguratorii contra erorilor de diagnostic.

analiza prognosticata a efectului - acest tip de analiza intervine cand efectul inca nu este evident sau va fi realizat in termen lung care nu poate fi precizat.

In concluzie, complexitatea tehnica si tehnologica in cazul proiectelor tehnice este in principal o rezultanta din actiunea factorilor susceptibili de a perturba crearea de modele sistemice ( tehnice, organizationale ). In acest sens, fara a detalia problematica se disting mai multi factori de complexitate:

1.         numarul de elemente din sistemul in interactiune

2.         absenta de informatii cheie necesare pentru stapanirea sistemului dat

3.         efectul de "domino" provocat de o unitate necontrolata din sistem

4.         necunoasterea metodologiilor necesare pentru crearea de modele sistemice si de evitare a efectului "domino".