Management
management - modalitatile si lucrurile care trebuie urmarite la achizitionarea unui produsArgument In abordarea acestei teme am incercat sa prezint modalitatile si lucrurile care trebuie urmarite la achizitionarea unui produs . Fiind pusi sa aleaga dintr-o gama larga de produse de tot felul, consumatorii se orienteaza spre acele oferte care corespund cel mai bine asteptarilor si nevoilor lor. Decizia de cumparare bazandu-se pe capacitatea de perceptie a valorii. Ei vor alege aceea oferta care considera ca le va satisface cel mai mult si mai bine nevoile. Asteptarile sau credintele consumatorilor despre ceea ce asteapta sa primeasca de la produsele achizitionate; aceste asteptari iau nastere pe baza experientei anterioare, a afirmatiilor facute de prieteni si a afirmatiilor venite din partea firmelor. Pentru formarea unei reputatii bune in randul clientilor, trebuie ca in mod constant sa oferiti produse de o calitate ceruta de clienti. Ambalajul, marca si eticheta produsului sunt lucruri care realizeaza vanzarea produsului si ajuta la o cunoastere mai rapida a produsului cautat fata de celelalte produse de acelasi fel. Fiecare client doreste ca la cumpararea unui produs sa faca achizitia cea mai buna la un pret cat mai mic sa cumpere un produs cat mai bun. Comertul din zilele noastre este unul bazat pe diversitate si concurenta intre produse si producatori de pe piata. Vanzarea produselor nealimentare si promovarea acestora catre client se realizeaza mai bine si mai usor cu ajutorul acestor trei lucruri foarte importante marca, ambalaj, eticheta. Cu ambalajul unui produs este mai bine realizat avand un design care iese in evidenta fata de produsele similare pastrand calitatea produsului in conditii bune si punandu-le in valoare foarte bine cu cat va avea o mai mare atractie la public; facandu-l pe acesta sa achizitioneze acest produs mult mai usor decat altele asemanatoare. Marca este un element important in strategia comerciala a unei firme, deoarece permite identificarea ofertei agentului economic respectiv si diferentierea acesteia in raport cu concurenta. Pe de alta parte, marca ofera consumatorilor posibilitatea de a se orienta spre produsele de calitate superioara, puse la dispozitie de catre producatorii care si-au castigat deja un renume pe piata. Considerata deseori ca fiind bunul cel mai de pret al unei inreprinderi, marca serveste atat producatorului cat si consumatorului. Eticheta reprezinta un mijloc de identificare a produselor, de informare simpla si rapida a consumatorilor, de educare a acestora, de inlesnire a operatiilor comerciale, dar si de promovare a produselor pe piata. Pentru reducerea efectelor negative pe care produsele si ambalajele le pot avea asupra mediului ambiant, intr-o serie de tari au fost introduse sisteme de marcare ecologica. Marca ecologica are rolul de a certifica in fata consumatorilor calitatea ecologica a unui produs si ambalajului acestuia. Utilizarea marcilor este o alta componenta a structurii activitatii promotionale care polarizeaza atentia echipelor manageriale din companiile producatoare si distribuitoare. Marcile sunt folosite in stransa relatie cu perceptia acestora de catre consumatorii finali, in deplinind functii multiple, in marketingul modern sunt create marci de productie sau de comert. Marcile de productie sunt aduse in atentia consumatorului in mod diferentiat pentru fiecare serviciu sau produs in parte, in schimb marcile de comert care se bucura de o mare extindere prin crearea lanturilor de distributie reunesc sub aceeasi marca o mare varietate de produse sau servicii care sunt vandute de acelasi comerciant. In cazul marcilor de comert comerciantul sau vanzatorul isi asuma sarcina deloc usoara de a garanta clientului un anumit nivel calitativ, indiferent de identitatea producatorului. In multe astfel de situatii vanzatorii dispun exclusiv de laboratoare de incercari si de atasare a nivelului calitativ pentru produsele alimentare cat si pentru marfurile nealimentare. Potrivit specialistilor marcilor trebuie sa li se confere multiple atributii care sa sporeasca forta promotionala, perceptibilitate ridicata, omogenitate,distinctie,putere de evocare, personalitate, capacitate de memorizare, notorietate si asociativitate. Problema utilizari marcilor este deosebit de importanta nu numai prin prisma activitatii de promovare,ci si pe un plan mai larg, respectiv privind insasi aspectele fundamentale ale existentei unei marci sau companii pe o anumita piata. In acest context se urmareste conturarea si cunoasterea, valorilor marcii. Capitolul I Prezentarea firmei ConsalTrade S.R.L. 1.1 Statutul societatii comerciale Consal Trade S.R.L ConsalTrade este o firma cu capital integral privat infiintata in 2004, dispune de un colectiv de specialisti de inalta calificare cu o prestigioasa vechime in domeniu, precum si de un parc corespunzator de utilaje performante, fapt care ii da posibilitatea de a executa lucrari de calitate cerute de standardele internationale. 1.2 Informatii generale despre firma Numele firmei: S.C. ConsalTrade S.R.L. Sediul: b-dul. AUREL VLAICU, nr.52; Constanta Telefon: 0241 588482, 0241 589138 Fax: 0241 589520 E-mail :consal@cdycta.ro Adresa Web: www.ConsalTrade.com Obiect de activitate: Constructii, montaj, drumuri si poduri, cai ferate, civile,
industriale si hidrotehnice Forma juridica de constituire: societate comerciala cu raspundere limitata S.C. ConsalTrade S.R.L. este o societate de capitaluri, ce are o raspundere limitata la aportul social, capitalul social este mai mare de 200 RON, are aportul social alcatuit din parti sociale si numarul de asociati nu este mai mare de 50. In cazul disparitiei unui asociat, firma nu se dizolva. Obiectul de activitate inscris in statutul societatii Constructii montaj, drumuri si poduri, cai ferate, civile, industriale
si hidrotehnice CAEN 8238 Lucrari de constructii civile CAEN 8239 Reparat si finisat cladiri CAEN 4539 Activitati de proiectare Inregistrarea firmei ConsalTrade la Oficiul Registrului Comertului I21/898/20.01.2004 Cod fiscal (Cod unic de inregistrare): R2107205 Constituirea "Capitalului Social" al firmei ConsalTrade S.R.L. S.C. ConsalTrade S.R.L. este o societate de capitaluri, ce are o raspundere limitata la aportul social, capitalul social este mai mare de 200 RON, are aportul social alcatuit din parti sociale si numarul de asociati nu este mai mare de 50. In cazul disparitiei unui asociat, firma nu se dizolva. Capital: 300.000 RON, din care 3535 RON aport in natura la data ultimului Act aditional adus la Statutul societatii, respectiv 19.07.2006 Natura capitalului: privat Capitolul II Sistemul de comunicare si activitatea promotionala In conditiile economiei contemporane ,ale sporirii si diversificarii bunurilor si a serviciilor destinate satisfacerii nevolilor materiale si spiritualeale societatii,ale cresterii schimburilor ecomomice internationale si in contextul globarizarii economiei si pietelor, problemele cominicarii cu consumatorii interni sau cucei externi devin din ce in ce mai dificile,necesita efortiri de cunoastere si infirmare reciproca mult mai insemnate si mai variate. Sistemul de comunicare implica utilizarea , pe de o parte , a unor forme variate de informare si stimulare a consumatorilor, menite sa preuinte firma , produsele si serviciile sale , dar sa si provoce o serie de modificari favorabile in mentalitatea si obiceielor de consum ale acestora ,pe de alta parte ,presupune stabilireaunei comunicarii efective cu proprii ei salariati , cu actionari si furnizorii sai, cu mediile financiare si cele ale puterii publice. Prin politica de comunicare si mijloacele care o concretizeaza, firma urmareste o difuzare cat mai ampla a unor informatii desprea activiatea , produsele si serviciile sale , dar si receptionarea modului cum acestea sunt primite si acceptate de destinatari Sistemul de comunicare-prin care firma in circulatie o idee sau o informatie , o atitudiune-este format din urmatoarele elemente:o sursa de informatie;un mesaj;un canal de difuzare a mesajului;un destinatar.De cele mai multe ori se adopta sistemul de comunicare cu dublu sens care creaza intreprinderii posibilitatea de a stabili daca mesajele difuzare sau receptionate si cum au fost intelese de catre destinatari ,pentru a se opera modificari ,dupa cat ,in privinta continutului si a formei , a canalului de trasmitere.Un asemenea sistem cuprindere urmatoarele componente: -emitator-cel care trasmite mesajul. -codificarea-corespunde mecamismului care'traduce' ideile mesajului in simboluri,semne sau imagini . -mesajul-ansamblul semnelor trasmise de emitator. -media-cuprinde suporturile prin care mesajul ajunge la destinatie. -decodificarea-consta in semnificatia atribuita mesajului de catre receptor; -recetorul-cel care prime-te mesajul. -raspunsul-reactiile audientei dupa receptia mesajului; -feedback-ul-partea din raspunsul pe care receptorul o trasmite emitatorului; -elementul perturbator(zgomotul)-orice poate provoca o distorsiune intre mesajul emis si mesajul receptat. Experientele practice demonstreaza ca eficienta procesului de comunicare desfasurata printr-un astfel de sistem depinde de modul in care emitatorul isi cunoaste aidienta si raspunsul acestuia;de felul in care modifica mesajul in functie de probabilitate decodificarii acestuia de catre receptor;de trasmiterea mesajului prin intermediul unor suporturi adaptate atat mesajului cat si destinatarului; ca si de asiguarea suporturilor de feedback care sa-i garanteze receptia mesajului . 2.1 Structura activitatii promotionale Mixul promotional consta in selectarea si combinarea principalelor instrumente promotionale- publiciatea ,, promovarea vanzarilor,relatii publice si vanzarea personala-in vederea stimularii dorintei de cumparare pentru un anumit produs sau serviciu sau pentru a impune imagineea firmei. Publicitatea Firma interioara, una dintre primele forme de publicitate ,era de obicei un semn , pictat foarte atragator pe peretele unei cladiri.Cele mai vechi semne au fost descoperite in ruinele Babilonului ,Romei antice si ale orasului Pompei ,500 ani mai tarziu , comercianti egipteni plasau de-a lungul drumului public bucati de stanca in care erau sculptate diverse mesaje in scopul informarii calatorolor in legatura cu produsele sau serviciile oferite. Firmele nu trebuie sa se limiteze la oferirea bunurilor sau serviciile de calitate.Ele trebuie sa-i informeze pe consumatori in legatura cu avantajele acestora.Pentru aceasta ,este necesar ca firmele sa utilizeze in mod corespunzator instrumentele de promovare in masa ale publicitatii ,promovarii vanzarilor si relatiilor publice.
Publicitatea o putem defini ca fiind orice forma platita de prezentare si promovare a ideilor,bunurilor sau serviciilor prin mijloace de informare in masa(ziare,reviste,programe de radio,de televiziune si internet) de catre un sponsor bine precizat. Multe organizatii folosesc publiciatea pentru a transmite unui anumit public mesaje referitoare la ele insele ,la produsele sau serviciile lor sau la modul lor de comportament, cu scopul de a determina un raspuns din partea acestuia .Raspunsul poate fi de natura perceptuala, comportanentala. Tarile UNIUNI EUROPENE cheltuiesc anual cu publiciatea aproximativ 45,5 miliarde euro. Pe masura ce recesiunea se aproprie de sfarsit si economiile nationale ale tarilor membre se invioreaza,se prognozeaza o crestere a cheltuielor cu publiciatea in majoritatea tarilor UE.Sponsorii ,cei care sustin financiar actiunile de publicitate ,raman precauti in privinta utilizarii optime a bugetului de publiciate ,asftel incat sa fie atinse obiectivele de comunicare propuse.Organizatile se ocupa de publicitate in diverse moduri.In cadrul firmelor mici si mijlocii de acestea se poate ocupa cineva din departementul de marketing sau comercial. In marile companii pot exista compartimente specializate ,care sa aiba drept atributii stabilirea bugetului publicitar ,colaborarea cu agentii de profil si derularea de actiuni de publicitate prin posta ,expozitii cu vanzare si alte forme de care nu se ocupa agentiile respective. Tehnici si mijloace publicitare Mesajul publicitar care urmaeza a fi difuzat se exprima in forme extrem de variate ,in functie de tipul produsului sau serviciului,de psihologia celor carora se adreseaza ;el costituie 'fructul'unor activitati deopotriva creative ,de imaginatie etc,care va asigura o imbinare eficienta a unui sir de elemente socio-economice , de natura psihologoca s.a.m.d. Presa-atat cea cotidiana cat ti cea periodica-reprezinta ,in prezent ;'media'principala de trasmitere a mesajelor publicitare.In decizia de alegere a presei ca 'media'de publicitate se tine cont de caracteristicile de baza ale acesteia,intre care:difuzarea teritoriala,momentul aparitirei ,categoriile socio-profesionale ale publicului,tirajul,pretul de vanzare al spatiului,calitatea imprimarii etc. Radioul constituie un alt'media' de publicitate care acopera in mod rapid si cu regularitate cea mai mare parte a publicului. Intre avantajele oferite , se pot mentiona:selectivitatea,costurile moderate ,flexibilitatesi mobilitate.Exista insa,si dezavantajul ca mesajul nu poate fi prezentat decat sonor, ascultatorii facandu-si doar o imagine partiala si numai de moment asupra obiectului mesajului. Televiziunea reprezinta suportul publicitar care a cunoscut expansiunea cea mai rapida in zilele noastre.Ea asigura o combinatie unica a sunetului si miscarii, combinatie irealizabila de alte suporturi. Impresia de contact cu destinatarul mesajului ,flexibilitatea satisfacatoare, posibilitatea difuzarii repetate la ore de maxima audienta reprezinta avantajele efectuate prin televiziune.Limitele acesteia privesc selectivitatea in general scazuta a destinatarilor mesajelor si costurile relativ ridicate de realizare si difuzare a programelor publicitare. Publicitatea exterioara include utilizarea in scopuri publicitare a afiselor, panouri publicitare si insemnelor luminoase.Aceste suporturi au avantajul de a comunica idei simple si concise,menite sa stimuleze vanzarea unor produse sau servicii,sa mentina interesul publicului pentru o marca sau firma si sunt considerate ca fiind eficiente in aglomerarile urbane cu o intensa circulatie pietonala sau auto specifica centrelor comerciale ,zonelor de mare interes turistic etc.Principalul lor dezavantaj consta in coerenta mesajului publicitar. Catalogul constituie un suport publicitar ,de dimensiuni variabile ,folosit ca instrument de prezentare a activitatii unei firme,a unei mari unitati comerciale ,zone sau statiuni turistice etc. Dupa caracteristicile sale esentiale catalogul se prezinta in trei variante:de prospectare,de lucru si de prestigiu. Pliantul, brosura si prospectul reprezinta alte suporturi publicitare incluse in sfera publicitatii realizate prin tiparituri si utilizate pe o scara larga in activitatile promotionale ale firmei moderne. Agendele si calendarele ,ca mijloace publicitare ,in majoritatea cazurilor au semnificatia de cadou publicitar, iar oferirea lor este legata de anumite evenimente. Publicitatea directa implica actiunea de comunicatie avand ca obiectiv informarea si atragerea clientului potential spre un produs sau loc de vanzare ,utilizand ca suport de comunicare expedierea unei scrisori personale ,trasmiterea la sediul sau domiciliul unui potential client a unor brosuri sau prospecte ,prin stabilirea unui contact telefonic ,prin distribuirea de pliante in locurile de vanzare etc. In sistemul comunicatiei promotionale se inscrie si publicitatea gratuita ;concretizata in orice forma de noutate cu semnificatie comerciala in legatura cu un produs ,un serviciu ,o intreprindere sau o unitate comerciala sau prestatoare de servicii etc, dar neplatita de agentul respectiv. 2.1.2 Promovarea vanzarilor In vreme ce publicitatea ofera un motiv de a cumpara; promovarea vanzarilor ofera un stimulent de a cumpara.Comunicatia prin intermediul activitatii de promovare a vanzarilor se inscrie intr-un plan strategic global al firmei in scopul asigurarii coerentei promovarii vanzarilor cu politica comerciala si cominicationala a ei. O caracteristica de baza a promovarii vanzarilor o reprezinta complementaritatea cu alte elemente ale mix-ului de marketing impunand astfel coordonarea eforturilor tuturor celor implicati. Tehnici de promovare a vanzarilor In general, contributiile principale ale tehnicilor de promovare a vanzarilor in relatia cu diferiti clienti au in vedere: -comunicarea- tehnicile de promovare a vanzarilor capteaza atentia consumatorilor si furnizeaza un obicei care il pot indruma catre produsul respectiv; -stimularea- tehnicile imbina anumite concesii; indemnuri sau contributii cu o anumita valoare pentru clienti; -invitatia- majoritatea tehnicilor de promovare a vanzarilor includ o invitatie distincta pentru o anumita tranzactie. In general se poate spune ca fiecare din aceste actiuni de promovare prezinta anumite trasaturi care le diferentiaza afectand costul promovarii si impactul pe tremen lung si scurt. Elaborarea unui program de promovare a vanzarilor bine pus la punct implica, inainte de toate, luarea unor decizii referitoare la: -marimea elementului stimulativ-cu cat mai mare,cu atat mai mare va fi raspunsul; trebuie stabilita in functie de tipul produsului sau serviciului, dar si de modalitatea de distributie; -conditiile de participare-participa toti consumatori sau numai anumite grupuri -modalitatile de distributie a programului in sine-variaza in ceea ce priveste costul si modul prin care ajung in posesia cumparatorilor: prin posta ,in unutati specializate ,prin computer;tot mai des este folosita media combinata; -durate actiuni promotionale-daca este prea scurta, multi clienti nu vor putea profita de ea, iar daca este prea mare atunci ,actiunea promotionala ar putea fi perceputa ca o concesie de pret pe termen lung. -esalonarea in timp si frecventa actiunilor de promovare-impun coordonarea activitatilor productiei ,fortele de vanzare si personalul de distributie. -marimea bugetului promotional. -evaluarea-este foarte importanta; cea mai frecventa modalitate este cea de a compara vanzarile inainte, in timpul si dupa aceea; cercetate de marketing trebuie sa identifice si grupele de consumatori care au raspuns cel mai bine campaniei si care este urmarea acesteia. Capitolul III Comunicarea eficienta la nivelul firmei S.C. ConsalTrade S.R.L. Obiectivul prezentului capitol este acela de a prezenta rolul comunicarii asociate unui management strategic .Va fi un nou model de utilizare a unui activ intangibil care deriva din sistemul comunicarii strategice al unei organizatii. Modelul "capitalului comunicarii strategice" are la baza trei idei principale. Prima idee este aceea ca un avantaj competitive, durabil, derivat in principal dintr-o excelenta, in realizarea produselor si serviciilor in functie de cerintele pietei si calitatea superioara a procesului de afaceri . Cea de a doua idee este ca succesul realizarii produselor, serviciilor si a procesului de afaceri este un rezultat direct al persoanelor implicate: angajati,manageri,creditori, furnizori,clienti etc. Valoarea pe care aceste persoane o aduc intr-o organizatie este reprezentata atat de capitalul individual(cunostinte,experienta etc),cat si de stocul relational ,care se refera la capacitatea acestora de a interactiona si stabili relatii eficiente si de durata ,cu alti indivizi sau alte organizatii. A treia idee este aceea ca sistemul comunicarii strategice poate fi interpretat ca un motor pentru crearea, conducerea si diseminarea unei excelente organizationale, in realizarea produselor, in procesul de afaceri si in gestionarea capitalului uman. Organizatiile in interiorul carora se regaseste un astfel de sistem al comunicarii strategice ar trebui sa semnaleze pietei existenta acestui"capital intangibil". Acest semnal va avea ca rezultat crearea unui avantaj competitiv in acumularea si pastrarea celor mai bune resurse pe care piata le poate oferi(de exemplu fluxuri de capital superioare ,costuri reduse,angajati mai bine pregatiti etc.). Aceste principii sunt importante mai ales in momentul de fata cand numarul,forma si modul de desfasurare a comunicarii interne si externe ale organizatiilor sunt mai diverse si mai accesibile ca oricand. Comunicarea deschisa este considerata ca fiind un factor critic pentru asigurarea satisfactiei locului de munca. Competentele de comunicare sunt solicitate intr-o masura mai mare sau mai mica in functie de categoria de personal, de domeniul de activitate al firmei etc. Acestea difera de la o intreprindere la alta. Comunicarea
interna confera managerului contributia participativa, constituie elementul de
coeziune dintre membrii consiliului de administratie si a celui director,
asigurandu-le posibilitatea de a intelege si de a se face intelesi de catre
salariatii societatii comerciale. Comunicarea
reprezinta elementul dinamic al activitatii manageriale, al carui scop
principal consta in crearea conditiilor pentru integrarea psihosociala si
colaborarea salariatilor societatii comerciale pe toate treptele. Comunicarea strategica in cadrul unei organizatii reprezinta modalitatea de integrare a comunicarii in sfera problemelor de afacere. Ea presupune existenta unei relatii cauza-efect intre activitatile de comunicare si indeplinirea obiectivelor organizatiei. Aceasta inseamna ca programele de comunicare contribuie la realizarea activitatilor strategice ale organizatiei intr-o maniera cuantificabila. Mai mult natura integrata a comunicarii strategice sporeste capacitatea actorilor interni ai organizatiei de a participa la indeplinirea obiectivelor acesteia .Agentii considera comunicarea ca fiind solutia prin care angajatii pot deveni mai productivi,iar interactiunea creata confera managementului o mai mare credibilitate in randul angajatilor. 3.1 Orientarea strategica a firmei SC. ConsalTrade S.R.L. Comunicarea reprezinta "sangele unei firme".Obiectivul principal al comunicarii in cadrul unei organizatii este de a determina si antrena angajatii in desfasurarea activitatilor strategice ale firmei. Astfel, organizatiile trebuie sa aiba capacitatea de a identifica, trimite, primi si intelege rapid informatii strategice credibile si relevante.Dar pentru punerea rapida in practica a unei strategii, pentru realizarea unor schimbari operationale, de cultura sau pentru atingerea unor noi obiective este nevoie si de altceva: constientizarea, intelegerea si acceptarea intentiilor strategice ale firmei de catre agentii acesteia. Deciziile asupra strategiilor si politicilor trebuie sa tina cont de existenta comunicarii si de restrictiile impuse de aceasta, iar instrumentele utilizate si comunicarea in sine trebuie sa fie orientate catre prioritatile strategice ale organizatiei. Integritate si integrare Ceea ce se comunica trebuie sa fie credibil. Iar la baza credibilitatii sta integritatea; baza integritatii o reprezinta constanta si corespondenta totala dintre comunicare si conducere.Crearea credibilitatii reprezinta o activitate care presupune integrarea canalelor de comunicare oficiala, semi-oficiala si neoficiala. Modul prin care o organizatie isi conduce afacerile si le prezinta celorlalti este deosebit de important,dar impactul comunicational nu este niciodata egal sau mai mic decat impactul deciziilor si actiunilor firmei respective. Demnitate si respect Comunicarea se dezvolta prin demnitate si respect reciproc; acestea doua constituie baza pentru crearea si consolidarea unor relatii de incredere si responsabilitate. Organizatiile in interiorul carora exista astfel de relatii se vor bucura de un angajament intern cu mult mai ridicat,depasind astfel firmele sau organizatiile in care nu exista astfel de relatii.In ultima instanta,succesul unei organizatii depinde de efortul conjugat,inspirit si discretionar al propriilor angajati.Intrucat comunicarea caracterizata prin demnitate si respect reciproc stabileste relatii de incredere si responsabilitate intre oameni,aceasta sta la baza efortului mentionat si asigura succesul firmei. Claritatea si puterea mesajelor Claritatea reprezinta una dintre necesitatile desfasurarii unei comunicari excelente. Absenta claritatii conduce la confuzie,nemultumiri,frustari si chiar haos. Mesajele clare trebuie tratate cu atentie astfel incat sa nu intre in conflict cu celelalte mesaje . Desi sunt des repetate,sunt doar doua la numar. Mesajele clare si consecvente asigura un echilibru intre simplicitate si complexitate ,sunt exprimate cu o economie de cuvinte dar cu o multitudine de sensuri.Limbajul utilizat este acela al oamenilor obisnuiti in conversatiile zilnice.Intrucat mesajele clare sunt adresate ingrijorarilor si necesitatilor ascultatorilor, acestea iau mai mult forma unei conversatii decat a unei mustrari sau a unui enunt. Mesajele clare sunt coerente,consecvente si complete; ele isi recunosc limitele,isi explica ratiunile de utilizare si sunt adresate oricarei probleme de fond aparute in urma enuntarii lor. Roluri si responsabilitati Un sistem performant de comunicare depinde de pregatirea,energia si capacitatea de participare a angajatilor unei organizatii.Fiecare angajat trebuie sa aiba unul sau mai multe roluri in cadrul procesului de comunicare.Toti angajatii trebuie sa aiba responsabilitati clar definite pentru comunicarea verticala(ascendenta sau descendenta) si pentru cea laterala, adecvate pozitiei ocupate.Aceste responsabilitati trebuie sa vizeze atat primirea si transmiterea de informatii cat si crearea de relatii care conduc la comunicarea rapida,credibila si strategica. Prin responsabilitati ar trebui stabilite informatiile care pot fi comunicate cui,cand,cum si de ce.Responsabilitatile ar trebui sa includa de asemenea si consecintele reale sau potentiale indeplinirii sau neindeplinirii acestora.Un mediu comunicational stabil ar trebui sa incurajeze si sa recompenseze angajatii pentru comunicarea activa din cadrul organizatiei si tinad totusi cont de informatiile sau mesajele pe care acestia le comunica. Ascultarea Ascultarea sta la baza unei bune comunicari.O buna comunicare nu este foarte bine sugerata printr-un anunt elocvent sau mustrare persuasiva; imbraca mai degraba forma unei conversatii echilibrate sau discutii consistente.Desi comunicarea poate exista si fara ascultare, cu toate acestea,in cazul comunicarii care implica ascultarea,nu se poate vorbi despre ascultarea fara o adevarata receptare si o inclinatie reala de a reactiona in urma informatiilor sau mesajelor comunicate. Adevarata ascultare implica mai mult decat o tacere politicoasa si atentie atunci cand vorbeste cineva. Este mai degraba o capacitate, o abilitate, o reflectare a credintei ca invatarea de la alte persoane poate reprezenta o buna investitie a timpului petrecut in ascultarea acelei persoane.Necesita o acceptare intelectuala si o dorinta de invatare de la diferiti oameni de-a lungul vietii. Practica si sprijin Prin recunoasterea rolului vital al fiecarui angajat in procesul de comunicare, organizatiile trebuie sa se asigure ca toti angajatii au capacitatea, detin instrumentele si se bucura de sprijin pentru indeplinirea responsabilitatilor lor. Instruirea si practica vor depinde de natura domeniului de activitate dar si de necesitatile particulare ale individului si organizatiei; in oricare dintre cazuri,acestea vor asigura persoanelor ocupate capacitatea de a comunica rapid sau competent.Instrumentele adecvate vor include atat tehnologiile existente cat si resursele utilizate in cazul comunicarii obisnuite.Sprijinul pentru comunicare va include un aflux de informatii strategice,acordarea de timp, canale de comunicare ascendenta si facilitate fizice care sa asigure o buna comunicare;mai presus de toate,trebuie sa includa respect si sa aiba la baza idea bunei credinte, astfel incat sa "nu fie ucis solul pentru mesajul adus".Fara aceasta,nicio organizatie nu se poate astepta ca angajatii sa comunice oportun,in mod clar si intr-o maniera credibila. Managementul comunicarii Totdeauna managementul a fost legat de comunicare. Strategiile de afaceri sunt utile numai atunci cand functineaza,iar acestea pot functiona numai atunci cand sunt implementate.O parte a procesului o reprezinta comunicarea strategiei sau strategiile tuturor angajatilor firmei implicate in acest proces.Cu cat stilul de management este orientat catre munca in echipa, cu atat mai mult comunicarea devine un factor de succes. Dintr-o oarecare superficialitate, nu a existat niciodata un management al comunicarii,compatibil din toate punctele de vedere cu cele dezvoltate de-a lungul timpului.Acest lucru nu a fost reusit nici de marketing sau de resursele umane si nici chiar de finante. 3.2 Studiu de caz in cadrul firmei ConsalTrade Unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poate face un manager este sa faca fiecare angajat sa se simta bine in pielea lui. "Acolo unde implicarea emotionala a angajatilor fata de companie a fost mai mica si profiturile au fost mai mici. Intr-o ecuatie economica orice fluctuatie, inclusiv gradul de multumire al oamenilor, afecteaza rezultatele financiare. Mult din valoarea unei companii o reprezinta nu atat cladirile, calculatoarele sau utilajele ci felul in care angajatii relationeaza cu clientii".De altfel, cele mai importante aspecte ale unei companii sunt productivitatea, profitul, mentinerea personalului si satisfactia clientilor. Specialistii spun ca activele si pasivele detinute de o companie reprezinta doar 60% din valoarea ei reala de piata. Restul este valoarea oamenilor, a angajatilor companiei. Chestionarul Q12 Daca poti crea un loc de munca in care angajatii sa raspunda pozitiv la aceste intrebari atunci ai creat un loc de munca exceptional . Stiu ce se asteapta de la mine la locul de munca? . Am echipamentul si materialele necesare pentru a-mi face corect munca? La locul meu de munca am posibilitatea sa fac ceea ce stiu sa fac cel mai bine, zi de zi? In ultimele sapte zile, am fost laudat pentru munca mea bine facuta? Sefului meu sau altei persoane de la locul meu de munca pare sa-i pese de mine ca persoana? Exista la locul meu de munca cineva care ma incurajeaza sa ma dezvolt? La locul meu de munca, opiniile mele par sa conteze? Misiunea sau telul companiei mele ma fac sa simt ca munca mea este importanta? Colegii mei sunt adeptii unai munci de calitate? La locul meu de munca am un prieten foarte bun? In ultimele sase luni, cineva de la locul meu de munca a discutat cu mine despre progresul meu? In ultimul an, am avut posibilitatea la locul meu de munca sa invat si sa madezvolt? Pe masura ce compania noastra creste, se schimba si
face fata la noi provocari, recunoastem importanta satisfactiei anagajatilor
nostri la locul de munca. Acest chestionar este anonim si raspunsul
dumneavoastra va fi pastrat confidential. Multumim pentru suportul acordat. 1. Conducerea superioara le ofera membrilor echipei o idee clara despre directia de actiune a companiei? Dezacord total Dezacord partial Neutru Acord partial Acord total 2. Sunt multumit de directia strategica a companiei? Foarte satisfacut Oarecum satisfacut Nici satisfacut, nici nesatisfacut Oarecum nesatisfacut Foarte nesatisfacut 3. Conducerea superioara pare dispusa sa investeasca in noi membri ai echipei? Dezacord total Dezacord partial Neutru Acord partial Acord total 4.Conducerea superioara pare dispusa sa accepte greselile facute in incercarea de realizare a noi activitati? Dezacord total Dezacord partial Neutru Acord partial Acord total 5. Conducerea superioara intelege problemele cu care ne confruntam in posturile noastre? Dezacord total Dezacord partial Neutru Acord partial Acord total 6. Conducerea superioara ma trateaza cu respect? Dezacord total Dezacord partial Neutru Acord partial Acord total 7. In general, cat de satisfacut sunteti de activitatea(munca) realizata de superiorul dvs. direct? Foarte nesatisfacut Oarecum nesatisfacut Nici satisfacut, nici nesatisfacut Oarecum satisfacut Foarte satisfacut 8.Ce recomandare ati face conducerii superioare? Va multumim pentru timpul acordat! Acest chestionar a fost aplicat unui esantion de 50 de persoane din cadrul firmei.Scopul acestui chestionar a fost acela de a verifica si de a preveni eventualele nemultumiri sau neplaceri ale angajatilor, precum si acela de a rezolva aceste probleme din interiorul firmei noastre. Raspunsurile au fost urmatoarele: - 15 persoane au fost foarte multumite de calitatea locului de munca, a salariului, a comunicarii din firma, precum si de atmosfera de lucru - 20 persoane au raspuns cu "Oarecum satisfacut" singurul disconfort este acela al salariului - 7 persoane au raspuns "Nici satisafacut, nici nesatisfacut", acestia fiind in special angajati noi, ei declarand ca deocamdata nu au o relatie prea buna cu colegii de munca - 5 persoane au declarat faptul ca firma nu acorda destule beneficii si de lipsa partiala a cursurior si training-urilor de perfectionare profesionala. - 3 persoane au declarat ca nu sunt de acord cu conducerea firmei.
3.3 Concluzii si propuneri Concluzii Persoanele investigate au mentionat o varietate de efecte determinate de utilizarea la locul de munca a competentelor de comunicare: o mai buna organizare a muncii, cresterea calitatii muncii, eficientizarea activitatii, corelarea autonomiei in luarea deciziilor cu un grad sporit de responsabilitate, ameliorarea productivitatii la nivelul intreprinderii. Cu ponderea cea mai ridicata a fost mentionata mai buna adaptare a activitatii la solicitarile concrete ale locului de munca, atat in plan strict profesional, cat si in ceea ce priveste interrelationarea cu ceilalti angajati. Propuneri Angajatii anchetati considera ca firmele valorizeaza numai intr-o anumita masura competentele de comunicare, considerandu-le ca facand parte din "bagajul" obligatoriu al subordonatilor.Astfel, nu au existat dovezi "pozitive" de apreciere a competentelor de comunicare ale angajatilor (de exemplu promovare, salarizare etc.), ci numai cateva exemple negative precum sanctiuni, intarzierea promovarii sau, in unele cazuri, chiar si desfacerea contractului de munca. Beneficiarii programelor de formare apreciaza ca in urma participarii la acestea au dobandit atat competente profesionale, cat si alte tipuri de capacitati si abilitati: de planificare si management al activitatilor la locul de munca, de management al timpului, de delegare a responsabilitatilor, de evaluare a mediului de munca si de autoevaluare a propriei activitati, competentele sociale (de comunicare si relationare) si noi competente de baza (lingvistice, de utilizare a calculatorului si antreprenoriale). Dintre aceste tipuri de competente,participantii la cursuri considera ca abilitatile de comunicare si relationare, utilizarea calculatorului si capacitatile de evaluare si autoevaluare a activitatii de munca sunt cele mai importante pentru dezvoltarea lor profesionala si persoanala. Bibliografie: Porumb, E.(2001) Managementul Resurselor Umane; Ioan Lazar, Maria Mortan, Paul Sorin Lazar, Bazele Managementului Mihaela Vlasceanu, Organizatii si comportament organizational; Niculescu, Ion Verboncu, Managementul; Van Nostrand Reinhold,The
Achieving Society,
|