Managementul serviciilor publice - grile

Managementul serviciilor publice - grile

1. Managementul general, indiferent de modul in care este conceput, definit sau practicat se regaseste si in administratia publica:

a. cu toate elementele;

b. dimensiunile si functiile pe care le indeplineste in oricare alta sfera sau domeniu de activitate

c. ambele variante de raspuns expuse anterior.

R: C

2. Managementul general:

a. se exercita si in Administratia Publica ca si in celelalte sisteme ale vietii sociale, intr-un mediu social-politic aflat in continua miscare precum si in schimbare si transformare din ce in ce mai accelerata;

b. se exercita in conditiile cresterii complexitatii si incertitudinii vietii economico sociale si a contradictiilor si dilemelor pe care acestea le genereaza in permanenta;

c. ambele variante de raspuns expuse anterior.

R: C

3. Ce inseamna, din punct de  vedere etimologic, cuvantul management

a. din punct de vedere etimologic, management inseamna a conduce in mod eficient;

b. din punct de vedere etimologic, management inseamna a conduce in mod neeficient un anumit sistem;

c. nici una dintre cele doua variante de raspuns expuse anterior.

R: A

4. Ce reprezinta managementul

a. managementul reprezinta un complex de actiuni desfasurate cu scopul de a asigura nefunctionarea normala, eficienta a colectivitatilor umane organizate (intreprinderi, institutii publice, organizatii politice, unitati de invatamant) in ansamblul lor cat si a fiecarei verigi structurale componente;

b. managementul reprezinta un complex de actiuni desfasurate cu scopul de a asigura functionarea normala, eficienta a colectivitatilor umane organizate (intreprinderi, institutii publice, organizatii politice, unitati de invatamant) in ansamblul lor cat si a fiecarei verigi structurale componente;

c. managementul reprezinta un complex de actiuni desfasurate cu scopul de a asigura functionarea normala, neeficienta a colectivitatilor umane organizate (intreprinderi, institutii publice, organizatii politice, unitati de invatamant) in ansamblul lor cat si a fiecarei verigi structurale componente.

R: B

5. Aratati ce reprezinta obiectivul, ca si concept ce arata cum se organizeaza un sistem.

a. obiectivul reprezinta principiul organizator al oricarei structuri si raspunde la intrebarea "Ce vrem?";

b. obiectivul raspunde la intrebarea "Cum?" si arata modalitatea de transformare a resurselor in vederea atingerii obiectivului stabilit;

c. obiectivul decurge din imperativul "Cat mai bine".

R: A

6. Precizati ce este adaptabilitatea, ca si concept ce corespunde unor proprietati generale ale sistemelor si ne arata cum functioneaza un sistem.

a. adaptabilitatea este instrumentul prin care se materializeaza mijloacele necesare pentru realizarea obiectivului propus;

b. adaptabilitatea este capacitatea unui sistem de a-si pastra stabilitatea (de a nu se strica) atunci cand asupra sa actioneaza perturbatii exterioare;

c. adaptabilitatea inseamna integrarea intr-o structura mai larga.

R: B

7. Ce reprezinta verificarea, ca si concept ce este legat de conducerea sistemului?

a. verificarea este operatia prin care se constata daca modelul este corect, daca el corespunde scopului propus;

b. verificarea priveste urmarirea indeplinirii obiectivelor decizionale, implementarea acestora potrivit succesiunii fazelor din planul stabilit;

c. verificarea consta in alegerea uneia din variantele descrise.

R: A

8. Ce reprezinta controlul, ca si concept ce este legat de conducerea sistemului?

a. controlul este operatia prin care se constata daca modelul este corect, daca el corespunde scopului propus;

b. controlul priveste urmarirea indeplinirii obiectivelor decizionale, implementarea acestora potrivit succesiunii fazelor din planul stabilit;

c. controlul este instrumentul prin care se materializeaza mijloacele necesare pentru realizarea obiectivului propus.

R: B

9. Dupa unii autori, in procesul de conducere:

a. nu ne confruntam cu probleme;

b. ci cu un numar nelimitat de situatii problematice;

c. ambele variante de raspuns enumerate anterior.

R: c

10. Ce comporta solutionarea problemelor de conducere?

a. analiza situatiei problematice;

b. identificarea problemelor ce o compun;

c. incadrarea lor in unul din cele trei tipuri posibile: probleme de tip "abatere", probleme de "optimizare", probleme "potentiale";

d. toate variantele de raspuns expuse anterior.

11. Aratati ce se urmareste prin analiza problemelor tip abatere.

a. prin analiza problemelor tip abatere se urmareste sa se descopere cauza (cauzele) necunoscuta(e) care produce abaterea de la mersul firesc preconizat (obiectivele propuse);

b. prin analiza problemelor tip abatere se urmareste sa se identifice factorii care pot determina optimizarea unei activitati anterior proiectate si care se desfasoara normal, dar care este susceptibila de ameliorare;

c. prin analiza problemelor tip abatere se stabilesc modurile de actiune adecvate pentru evitarea si atenuarea efectelor nedorite.

R: A

12. Aratati ce se urmareste prin analiza problemelor de optimizare.

a. prin analiza problemelor de optimizare se urmareste sa se descopere cauza (cauzele) necunoscuta(e) care produce abaterea de la mersul firesc preconizat (obiectivele propuse);

b. prin analiza problemelor de optimizare se urmareste sa se identifice factorii care pot determina optimizarea unei activitati anterior proiectate si care se desfasoara normal, dar care este susceptibila de ameliorare;

c. prin analiza problemelor de optimizare se stabilesc modurile de actiune adecvate pentru evitarea si atenuarea efectelor nedorite.

R: B

13. Precizati cand apar problemele potentiale.

a. problemele potentiale apar de regula in urma aplicarii deciziilor, cand, in afara efectelor scontate, pot apare si efecte nescontate - avantajoase sau neavantajoase;

b. problemele potentiale apar inaintea aplicarii deciziilor;

c. problemele potentiale apar odata cu aplicarea deciziilor.

R: A

14. Care este scopul analizei problemelor potentiale?

a. scopul analizei problemelor potentiale este de a nu stabili moduri de actiune adecvate pentru evitarea si atenuarea efectelor nedorite;

b. scopul analizei problemelor potentiale este de a stabili moduri de actiune adecvate pentru evitarea si atenuarea efectelor nedorite;

c. scopul analizei problemelor potentiale este de a prestabili moduri de actiune adecvate pentru evitarea si atenuarea efectelor nedorite.

R: B

15. Aratati ce obligatii majore are managerul (cel care analizeaza problemele de conducere).

a. sa nu ignore importanta analizei situatiei, in special in ceea ce priveste identificarea precisa a tipului problemelor care o compun;

b. sa nu confunde problemele tip abatere cu cele de optimizare;

c. ambele variante de raspuns.

R: C

16. In ce situatii se afla permanent un manager, in timpul executarii conducerii (in procesul muncii)?

a. analizeaza anumite neajunsuri sau abateri care apar in domeniul sau de competenta, prin abatere intelegandu-se diferenta dintre rezultatul obtinut si cel preconizat (planificat) si elaboreaza decizii pentru obtinerea rezultatelor scontate;

b. analizeaza problemele potentiale neavantajoase ce ar putea apare in urma aplicarii unei decizii si care i-ar putea periclita planul de actiune stabilit pentru obtinerea rezultatului dorit si controleaza realizarea planului de actiune;

c. ambele variante de raspuns.

R: C

17. Precizati ce are un rol important in eficientizarea muncii managerului.

a. un rol important in eficientizarea muncii managerului il are dezvoltarea aptitudinilor manageriale;

b. un rol important in eficientizarea muncii managerului il are nedezvoltarea aptitudinilor manageriale;

c. nici una dintre varinatele de raspuns.

R: A

18. Aratati ce prezinta o importanta deosebita, in plan managerial.

a. aptitudinea de a elabora, de a selecta informatiile utile, de a stabili si sublinia prioritatile, de a comunica cu salariatii; rationamentul logic si analiza judicioasa a fenomenelor manageriale; capacitatea de a gandi economic si social;

b. aptitudinea de obiectivare, de cunoastere si recunoastere a propriei valori, apeland dupa caz la echipa, prevenind astfel situatiile vulnerabile; aptitudinea de a stabili si comunica obiective, de a finaliza realizarea lor;

c. ambele variante de raspuns.

R: C

19. Ce reprezinta statul?

a. statul reprezinta unul din principalele instrumente pentru exercitare puterii politice;

b. statul reprezinta unul dintre instrumentele auxiliare pentru exercitare puterii politice;

c. nici una dintre variantele de raspuns enumerate anterior.

R: A

20. Care sunt componentele ce se identifica in cadrul statului?

a. puterea legislativa si puterea executiva;

b. puterea judecatoreasca si puterea legislativa;

c. puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca.

R: C

21. Ce functii interne si externe indeplineste statul, raportat la pozitia fata de societate?

a. reglementeaza actiunile membrilor societatii; asigura aplicarea si respectarea reglementarilor adoptate; furnizeaza servicii in favoarea membrilor societatii;

b. reprezinta natiunea in raport cu alte state, inclusiv in elaborarea si aplicarea legislatiei internationale; faciliteaza schimburile internationale reciproc avantajoase; apara suveranitatea si integritatea teritoriului national;

c. ambele variante de raspuns.

R: C

22. In ce consta functia de furnizor de servicii colective necomerciale, ca functie a statului?

a. aceasta functie a statului consta in furnizarea catre colectivitate a unor servicii la un pret inferior costului lor de productie (servicii necomerciale), fie producandu-le el insusi, prin intermediul serviciilor publice, fie incredintand productia lor sectorului privat subventionat;

b. aceasta functie a statului consta in finantarea acestei productii prin intermediul prelevarilor obligatorii asupra utilitatilor si asupra intreprinderilor,

c. ambele variante de raspuns.

R: C

23. Ce presupune functia de redistribuire a statului?

a. functia de redistribuire a statului presupune prelevarea de cotizatii sociale asupra veniturilor: cotizatiile sunt platite de catre cei care se asigura;

b. functia de redistribuire a statului presupune redistribuirea acestor cotizatii sub forma de prestatii sociale: pensii, cheltuieli medicale, alocatii familiale etc. percepute de catre cei care se asigura;

c. functia de redistribuire a statului presupune atat prelevarea de cotizatii sociale asupra veniturilor: cotizatiile sunt platite de catre cei care se asigura, cat si redistribuirea acestor cotizatii sub forma de prestatii sociale: pensii, cheltuieli medicale, alocatii familiale etc. percepute de catre cei care se asigura.

R: C

24. Precizati in ce consta functia de reglare economica a statului.

a. functia de reglare economica a statului consta in actiunea statului asupra evolutiei economice, astfel incat sa se amelioreze principalii indicatori ai acesteia (cresterea produsului intern brut, locuri de munca, echilibru exterior si stabilitatea preturilor etc.);

b. functia de reglare economica a statului consta in actiunea statului asupra regresului economiei nationale;

c. nici una dintre cele doua variante de raspuns expuse anterior.

R: A

25. Aratati care sunt mijloacele interventiei statului in economie.

a. mijloacele interventiei statului in economie sunt: bugetul de stat, politica monetara si protectia sociala;

b. mijloacele interventiei statului in economie sunt: planificarea si reglementarea economico-sociala;

c. mijloacele interventiei statului in economie sunt: bugetul de stat, politica monetara, protectia sociala, planificarea si reglementarea economico-sociala.

R: C

26. La ce se refera principalele cheltuieli efectuate de la bugetul de stat?

a. principalele cheltuieli efectuate de la bugetul de stat se refera la: datoria publica, functionarea administratiei, interventii economice de interes public (subventii) si sociale (salariu minim), investitii civile (cumparare de echipamente), cheltuieli militare etc.;

b. principalele cheltuieli efectuate de la bugetul de stat se refera numai la datoria publica si functionarea administratiei;

c. principalele cheltuieli efectuate de la bugetul de stat se refera numai la interventii economice de interes public (subventii) si sociale (salariu minim), investitii civile (cumparare de echipamente), cheltuieli militare etc.

R: A

27. Aratati de unde provin veniturile bugetului de stat.

a. veniturile bugetului de stat provin atat din impozite directe (care sunt platite trezoreriei publice direct de catre contribuabili), cat si din impozite indirecte (care sunt percepute cu ocazia efectuarii unor cheltuieli);

b. veniturile bugetului de stat provin numai din impozitele directe;

c. veniturile bugetului de stat provin numai din impozitele indirecte.

R: A

28. Precizati care sunt principalele obiective ale politicii monetare.

a. principalele obiective ale politicii monetare sunt: lupta contra inflatiei; echilibrul extern si mentinerea paritatii monedei nationale;

b. principalele obiective ale politicii monetare sunt: cresterea economica si ocuparea locurilor de munca;

c. principalele obiective ale politicii monetare sunt: lupta contra inflatiei; echilibrul extern; mentinerea paritatii monedei nationale; cresterea economica si ocuparea locurilor de munca.

R: C

29. Care sunt principalele prestatii sociale?

a. principalele prestatii sociale sunt: asigurarile medicale; asigurarile de maternitate; asigurarile de invaliditate; asigurarile contra accidentelor de munca; asigurarile de batranete; prestatiile familiale; asigurarile de somaj; venitul minim de insertii si ajutorul social;

b. principalele prestatii sociale sunt: asigurarile medicale; asigurarile de maternitate si asigurarile de invaliditate;

c. principalele prestatii sociale sunt: asigurarile contra accidentelor de munca; asigurarile de batranete; prestatiile familiale si asigurarile de somaj;

R: A

30. Din ce surse se realizeaza finantarea protectiei sociale?

a. finantarea protectiei sociale se realizeaza numai din partea salariala care este platita de catre salariat, fiind prelevata asupra salariului;

b. finantarea protectiei sociale se realizeaza din doua surse: partea salariala care este platita de catre salariat, fiind prelevata asupra salariului si partea patronala care este platita de catre patron si reprezinta obligatiile (sarcinile) sociale ale intreprinderii;

c. finantarea protectiei sociale se realizeaza numai din partea patronala care este platita de catre patron si reprezinta obligatiile (sarcinile) sociale ale intreprinderii.

R: B

31. Ce reflecta structura sistemului, ca si caracteristica generala a sistemului serviciilor publice?

a. structura sistemului reflecta raportul matematic dintre rezultatele (realizarile) sistemului si consumul de resurse ocazionat de functionarea sistemului;

b. structura sistemului reflecta modul de organizare a acestuia, respectiv descrierea subsistemelor si a relatiilor ce se stabilesc intre ele;

c. structura sistemului reflecta gradul de satisfacere a finalitatii sistemului.

R: B

32. Ce arata eficacitatea sistemului, ca si caracteristica generala a sistemului serviciilor publice?

a. eficacitatea arata proprietatea sistemului de a functiona normal in conditiile prezentei unor perturbatii generate de mediul exterior, in limita unor restrictii;

b. eficacitatea arata gradul de satisfacere a finalitatii sistemului;

c. eficacitatea arata proprietatea de a modifica automat functionalitatea si/sau structura in vederea mentinerii (maximizarii) eficacitatii (eficientei) in conditiile unui mediu variabil (turbulent).

R: B

33. Cum este definita ultrafiabilitatea, ca si caracteristica generala a sistemului serviciilor publice?

a. ultrafiabilitatea este definita prin faptul ca cel putin o iesire a unui sistem poate fi utilizata ca intrare a altui sistem, cel putin la nivelul unor fluxuri de informatii;

b. ultrafiabilitatea este definita ca fiind acea capacitate a sistemului de a-si mentine eficacitatea in conditiile in care o parte din structura acestuia isi pierde functionalitatea (se defecteaza);

c. ultrafiabilitatea este definita ca fiind proprietatea sistemului de a acumula experienta si de a o folosi pentru cresterea eficientei si/sau eficacitatii cu care functioneaza.

R: B

34. Cum se defineste interdependenta, ca si caracteristica generala a sistemului serviciilor publice?

a. interdependenta se defineste prin faptul ca cel putin o iesire a unui sistem poate fi utilizata ca intrare a altui sistem, cel putin la nivelul unor fluxuri de informatii;

b. interdependenta este definita ca fiind acea capacitate a sistemului de a-si mentine eficacitatea in conditiile in care o parte din structura acestuia isi pierde functionalitatea (se defecteaza);

c. interdependenta este proprietatea sistemului de a functiona normal in conditiile prezentei unor perturbatii generate de mediul exterior, in limita unor restrictii.

R: A

35. Ce este robustetea, ca si caracteristica generala a sistemului serviciilor publice?

a. robustetea este proprietatea de a modifica automat functionalitatea si/sau structura in vederea mentinerii (maximizarii) eficacitatii (eficientei) in conditiile unui mediu variabil (turbulent);

b. robustetea este proprietatea sistemului de a acumula experienta si de a o folosi pentru cresterea eficientei si/sau eficacitatii cu care functioneaza. Sistemele vii sunt autoinstruibile;

c. robustetea este proprietatea sistemului de a functiona normal in conditiile prezentei unor perturbatii generate de mediul exterior, in limita unor restrictii.

R: C

36. Pentru ce este utilizata, in limbaj curent, notiunea de serviciu public?

a. in limbaj curent, notiunea de serviciu public este utilizata pentru a desemna o activitate de interes general, prestata de un organism, adica de o persoana juridica, autorizata de o autoritate a administratiei publice;

b. in limbaj curent, notiunea de serviciu public este utilizata pentru a desemna o activitate de interes particular, prestata de catre o persoana fizica, autorizata de o autoritate a administratiei publice;

c. nici una dintre variantele de raspuns expuse anterior.

R: A

37. Aratati care sunt acceptiunile in legatura cu definirea notiunii de serviciu public.

a. definire in sens material sau, altfel spus, ca tip de activitate de interes general pe care administratia intelege sa si-o asume;

b. definire in sensul organic sau, altfel spus, organismul prin intermediul caruia se realizeaza o activitate de interes general;

c. ambele varinate de raspuns expuse anterior.

R: C

38. Care sunt definitiile ce s-au conturat pana in prezent, in doctrina occidentala, definitii care coexista si care au fost preluate in legislatia comunitara, cu privire la serviciul public?

a. in doctrina occidentala s-au conturat pana in prezent trei definitii care coexista si care au fost preluate in legislatia comunitara: definitia clasica, definitia interbelica si definitia actuala;

b. in doctrina occidentala s-au conturat pana in prezent doua definitii care coexista si care au fost preluate in legislatia comunitara: definitia clasica si definitia interbelica;

c. in doctrina occidentala s-au conturat pana in prezent doua definitii care coexista si care au fost preluate in legislatia comunitara: definitia clasica si definitia actuala.

R: A

39. Ce presupune astazi, identificarea unui serviciu public?

a. identificarea unui serviciu public presupune luarea in considerare a trei elemente: elementul material, elementul voluntarist si elementul formal;

b. identificarea unui serviciu public presupune luarea in considerare a doua elemente: elementul material si elementul voluntarist;

c. identificarea unui serviciu public presupune luarea in considerare a doua elemente: elementul material si elementul formal.

R: A

40. Precizati cum se clasifica serviciile publice dupa natura serviciilor publice.

a. dupa natura serviciilor publice se disting: servicii pe care administratia publica le exercita in paralel cu persoane autorizate si servicii publice al caror scop este satisfacerea directa si individuala a cetatenilor;

b. dupa natura serviciilor publice se disting: servicii pe care administratia publica le exercita in paralel cu persoane autorizate si servicii publice destinate colectivitatii in ansamblu;

c. dupa natura serviciilor publice se disting: servicii publice administrative si servicii publice industriale si comerciale.

R: C

41. Precizati cum se clasifica serviciile publice dupa modul in care se realizeaza interesul general.

a. dupa modul in care se realizeaza interesul general sunt: servicii publice vitale si servicii publice facultative;

b. dupa modul in care se realizeaza interesul general sunt: servicii publice administrative si servicii publice industriale si comerciale;

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

c. dupa modul in care se realizeaza interesul general sunt: servicii publice al caror scop este satisfacerea directa si individuala a cetatenilor; servicii publice care ofera avantaje particularilor in mod indirect si servicii publice destinate colectivitatii in ansamblu.

R: C

42. Precizati cum se clasifica serviciile publice dupa raporturile cu serviciile private.

a. dupa raporturile cu serviciile private sunt: servicii publice cu caracter exclusiv administrativ pe care autoritatile publice nu le pot incredinta altor persoane si servicii publice care pot fi delegate altor persoane;

b. dupa raporturile cu serviciile private sunt: servicii monopolizate; servicii pe care administratia publica le exercita in paralel cu persoane autorizate si servicii publice exercitate de persoane private, autorizate sub controlul unei autoritati a administratiei publice;

c. dupa raporturile cu serviciile private sunt: servicii publice interne si extrateritoriale; serviciile civile si militare.

R: B

43. Cum se clasifica serviciile publice, din punct de vedere al importantei sociale

a. serviciile publice, din punct de vedere al importantei sociale sunt: servicii publice administrative si servicii publice industriale si comerciale;

b. serviciile publice, din punct de vedere al importantei sociale sunt: servicii publice vitale si servicii publice facultative;

c. serviciile publice, din punct de vedere al importantei sociale sunt: servicii de importanta nationala si servicii locale.

R: B

44. Ce fel de servicii publice distingem dupa gradul de cuprindere?

a. dupa gradul de cuprindere, serviciile publice sunt: servicii de importanta nationala, organizate la scara intregului teritoriu si servicii locale, organizate la scara colectivitatilor teritoriale judetene, municipale, orasenesti sau comunale;

b. dupa gradul de cuprindere, serviciile publice sunt: servicii publice administrative si servicii publice industriale;

c. dupa gradul de cuprindere, serviciile publice sunt: servicii publice care ofera avantaje particularilor in mod indirect si servicii publice destinate colectivitatii in ansamblu.

R: A

45. Ce fel de servicii publice distingem in raport cu colectivitatile publice de care depind?

a. in raport cu colectivitatile publice de care depind sunt: servicii publice al caror scop este satisfacerea directa si individuala a cetatenilor si servicii publice destinate colectivitatii in ansamblu;

b. in raport cu colectivitatile publice de care depind sunt: servicii publice interne si extrateritoriale; servicii civile si militare;

c. in raport cu colectivitatile publice de care depind sunt: servicii publice vitale si servicii publice facultative.

R: B

46. Care servicii sunt supuse unei discipline foarte stricte, organizate si conduse dupa reguli care, partial, le sunt proprii?

a. serviciile militare;

b. serviciile monopolizate;

c. serviciile civile.

R: A

47. Precizati la ce scara sunt organizate serviciile de importanta nationala.

a. serviciile de importanta nationala sunt organizate la scara intregului teritoriu;

b. serviciile de importanta nationala sunt organizate la scara colectivitatilor teritoriale judetene;

c. serviciile de importanta nationala sunt organizate la scara colectivitatilor teritoriale municipale, orasenesti sau comunale.

R: A

48. Precizati la ce scara sunt organizate serviciile locale.

a. servicii locale sunt organizate la scara colectivitatilor teritoriale judetene, municipale, orasenesti sau comunale;

b. servicii locale sunt organizate la scara intregului teritoriu;

c. servicii locale sunt organizate atat la scara intregului teritoriu, cat si la scara colectivitatilor teritoriale judetene, municipale, orasenesti sau comunale.

R: A

49. Ce fel de criteriu se utilizeaza in practica internationala privind clasificarea bunurilor si serviciilor?

a. in practica internationala se utilizeaza clasificarea bunurilor si serviciilor dupa natura acestora, modul de folosire, procesul tehnologic, organizare si finantare, actiune cunoscuta sub denumirea de Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala (CAEN);

b. in practica internationala se utilizeaza clasificarea bunurilor si serviciilor numai dupa natura acestora si modul de folosire;

c. in practica internationala se utilizeaza clasificarea bunurilor si serviciilor numai dupa procesul tehnologic si modul de organizare si finantare al acestora.

R: A

50. In ce an a adoptat Romania Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala (CAEN)?

a. Romania a adoptat Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala (CAEN) inca din anul 2000;

b. Romania a adoptat Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala (CAEN) inca din anul 1990;

c. Romania a adoptat Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala (CAEN) inca din anul 1996.

R: B

51. Potrivit criteriilor de constituire in sistem a sarcinilor publice, corespunzator tipurilor de servicii cunoscute, aratati ce  tipuri de relatii pot fi identificate intre diferitele componente ale acestui sistem.

a. relatii de autoritate, relatii de cooperare si relatii de reprezentare;

b. relatii de control si relatii de prestari servicii;

c. relatii de autoritate, relatii de cooperare, relatii de reprezentare, relatii de control si relatii de prestari servicii.

R: C

52. Precizati cum sunt relatiile dintre autoritatea de varf a administratiei publice si celelalte autoritati ale administratiei publice.

a. relatiile dintre autoritatea de varf a administratiei publice si celelalte autoritati ale administratiei publice sunt simple si complexe;

b. relatiile dintre autoritatea de varf a administratiei publice si celelalte autoritati ale administratiei publice sunt extrem de variate si complexe;

c. relatiile dintre autoritatea de varf a administratiei publice si celelalte autoritati ale administratiei publice sunt simple si variate.

R: B

53. Ce relatii incudem in categoria: relatiile dintre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile locale sau teritoriale ale administratiei publice

a. in aceasta categorie putem include relatiile intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice si autoritatile locale ale administratiei publice cu competenta generala (consiliile locale), precum si relatiile intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si serviciile publice descentralizate ale acestora;

b. in aceasta categorie putem include numai relatiile intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice si autoritatile locale ale administratiei publice cu competenta generala (consiliile locale);

c. in aceasta categorie putem include numai relatiile intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si serviciile publice descentralizate ale acestora.

R: A

54. Precizati ce fel de relatii exista intre Guvern, ca autoritate publica de varf a puterii executive si puterea legislativa, potrivit principiului separarii puterilor statului, reflectat in Constitutie.

a. exista relatii de subordonare, de autoritate ierarhica;

b. exista relatii de cooperare, dar si de control determinat de delegare expresa prin Constitutie;

c. exista relatii de subordonare si de control.

R: B

55. Ce fel de relatii stabilesc ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa (Senatul si Camera Deputatilor)?

a. ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale stabilesc cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa (Senat si Camera Deputatilor) relatii de cooperare sau de control prin delegare, nu numai indirect prin guvern ci si in mod direct;

b. ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale stabilesc cu autoritatile publice care exercita puterea legislativa (Senat si Camera Deputatilor) relatii de subordonare si control prin delegare;

c. nici una dintre variantele de raspuns expuse anterior.

R: A

56. Ce fel de relatii se pot stabili intre institutiile publice care exercita puterea judecatoreasca?

a. intre institutiile publice care exercita puterea judecatoreasca se pot stabili numai relatii de cooperare;

b. intre institutiile publice care exercita puterea judecatoreasca se pot stabili relatii de cooperare, reprezentare sau de control;

c. intre institutiile publice care exercita puterea judecatoreasca se pot stabili numai relatii de control.

R: B

57. Spuneti cum pot fi relatiile dintre administratia publica si cetateni pentru prestarea de servicii, din punct de vedere juridic.

a. din punct de vedere juridic, relatiile dintre administratia publica si cetateni pentru prestarea de servicii pot fi numai relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept administrativ;

b. din punct de vedere juridic, relatiile dintre administratia publica si cetateni pentru prestarea de servicii pot fi numai relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept civil;

c. din punct de vedere juridic, relatiile dintre administratia publica si cetateni pentru prestarea de servicii pot fi de doua tipuri: relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept administrativ si relatii ce se statornicesc in baza normelor de drept civil.

R: C

58. Pe ce se bazeaza relatiile de tip administrativ?

a. relatiile de tip administrativ se bazeaza pe normele de drept civil;

b. relatiile de tip administrativ se bazeaza pe norma juridica, pe actul normativ ce stabileste competentele autoritatilor administratiei publice;

c. relatiile de tip administrativ se bazeaza pe un regim juridic mixt, de drept administrativ si civil.

R: B

59. In baza cui se statornicesc relatiile de tip civil?

a. relatiile de tip civil se statornicesc in baza normelor de drept civil;

b. relatiile de tip civil se statornicesc in baza normelor de drept administrativ;

c. relatiile de tip civil se statornicesc in baza normelor de drept civil si administrativ.

R: A

60. Din punct de vedere al reglementarii juridice, prin ce acte pot fi stabilite relatiile de autoritate, adica relatiile de subordonare a cetatenilor fata de autoritatile administratiei publice?

a. aceste relatii pot fi stabilite numai prin decizii administrative;

b. aceste relatii pot fi stabilite numai prin legi;

c. aceste relatii pot fi stabilite atat prin legi, cat si prin decizii administrative.

R: C

61. Ce fel de caracter are activitatea de organizare a executarii si de executie concreta a legii ce se realizeaza de catre autoritatile administrative centrale sau locale?

a. are caracter de dispozitie - reglementari elaborate si emise pe baza de lege si in interesul executiei legii;

b. are caracter de prestatie - servicii publice de interes general sau local;

c. ambele variante de raspuns expuse anterior.

R: C

62. Cum este structurata administratia publica din Romania?

a. administratia publica din Romania este structurata pe doua mari nivele: administratia publica de stat si administratia publica locala;

b. administratia publica din Romania este structurata pe un singur nivel reprezentat de administratia publica de stat;

c. nici una dintre variantele de raspuns expuse anterior.

R: A

63. Precizati care sunt institutiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale.

a. Institutiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale sunt reprezentate numai de catre Presedentia Romaniei prin administratia prezidentiala;

b. Institutiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale sunt reprezentate numai de catre Guvern, prin prin aparatul de lucru al Guvernului;

c. Institutiile publice centrale prestatoare de servicii publice centrale sunt: Presedentia Romaniei prin administratia prezidentiala, Guvernul prin aparatul de lucru al Guvernului si Administratia centrala de specialitate prin intermediul ministerelor, autoritatilor subordonate ministerelor si autoritatilor autonome.

R: C

64. Ce se intelege prin institutia "Presedentia Romaniei", in sensul legii?

a. prin institutia "Presedintia Romaniei" in sensul legii, intelegem serviciile publice aflate la dispozitia Presedintelui Romaniei, pentru indeplinirea atributiilor sale;

b. prin institutia "Presedintia Romaniei" in sensul legii, intelegem serviciile publice si private aflate la dispozitia Presedintelui Romaniei, pentru indeplinirea sau neindeplinirea atributiilor sale;

c. ambele variante de raspuns enumerate anterior.

R: A

65. Ce roluri indeplineste Presedintele Romaniei, potrivit dispozitiilor prevazute la art.80, alin.1 si 2 din Constitutia Romaniei?

a. reprezinta statul roman; garanteaza independenta nationala, unitatea si integritatea teritoriala a tarii;

b. vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice; are functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate;

c. ambele variante de raspuns aratate anterior.

R: C

66. Din cine este alcatuit personalul Administratiei prezidentiale?

a. personalul Administratiei prezidentiale este alcatuit din: persoane detasate, la cererea Presedintelui Romaniei, din ministere si alte autoritati publice;

b. persoane incadrate direct pe functiile sau posturile pe care urmeaza sa le indeplineasca;

c. ambele variante de raspuns.

R: C

67. Care sunt functiile de conducere specifice din cadrul Administratiei prezidentiale?

a. functiile de conducere specifice din cadrul Administratiei prezidentiale sunt: consilier prezidential cu rang de ministru si consilier de stat cu rang de secretar de stat;

b. functiile de conducere specifice din cadrul Administratiei prezidentiale sunt: consilieri si ministri;

c. nici una dintre variantele de raspuns.

R: A

68. De catre cine se face numirea sau eliberarea din functie a consilierilor prezidentiali?

a. numirea sau eliberarea din functie a consilierilor prezidentiali se face de catre Primul-ministru;

b. numirea sau eliberarea din functie a consilierilor prezidentiali se face de catre Presedintele Romaniei;

c. numirea sau eliberarea din functie a consilierilor prezidentiali se face de catre Presedintele Camerei Deputatilor si Senatului.

R: B

69. Ce rol are Guvernul?

a. Guvernul are rolul de a asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social;

b. Guvernul are rolul de racordare a sistemului national economic si social la sistemul economic mondial in conditiile promovarii intereselor nationale;

c. ambele variante de raspuns.

R: C

70. Precizati din ce persoane este alcatuit Guvernul.

a. Guvernul este alcatuit din primul-ministru si ministrii;

b. Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministrii si alti membrii ce functioneaza in baza Constitutiei si a altor acte normative;

c. nici una dintre variantele de raspuns anterioare.

R: B

71. Precizati ce fel de caracter au functiile exercitate de catre Guvern.

a. Guvernul exercita numai functii cu caracter administrativ;

b. Guvernul exercita atat functii cu caracter administrativ, cat si functii cu caracter politic;

c. Guvernul exercita numai functii cu caracter politic.

R: B

72. Care este definitia serviciului public?

a. serviciul public este mijlocul administratiei prin care se presteaza cetatenilor servicii de interes general, in regim de putere politica;

b. serviciul public este mijlocul administratiei prin care se presteaza cetatenilor servicii de interes general si particular, in regim de putere politica;

c. serviciul public este mijlocul administratiei prin care nu se presteaza cetatenilor servicii de interes general, in regim de putere politica.

R: A

73. Ce servicii sunt incluse in categoria serviciilor publice locale?

a. in categoria serviciilor publice locale se includ: serviciile publice cu caracter statal, serviciile comunitare, servicile publice de gospodarie comunala;

b. servicii publice comerciale, serviciul public pentru activitati culturale, alte servicii publice locale (care nu fac parte din categoria serviciilor de gospodarie comunala);

c. ambele variante de raspuns expuse anterior.

R: C

74. Care sunt serviciile publice cu caracter statal?

a. serviciile publice cu caracter statal sunt: serviciul de paza si serviciul public de protectie civila;

b. serviciile publice cu caracter statal sunt: serviciul de paza, asigurat de corpul gardienilor publici; serviciul public de protectie civila si serviciul de autorizare a constructiilor;

c. serviciile publice cu caracter statal sunt: serviciul public de protectie civila si serviciul de autorizare a constructiilor.

R: B

75. Care sunt serviciile comunitare infiintate la nivel local si judetean?

a. serviciile comunitare infiintate la nivel local si judetean sunt: serviciile privind evidenta populatiei, serviciile privind evidenta pasapoartelor, serviciile pentru situatii de urgenta si serviciile comunitare pentru cadastru si agricultura;

b. serviciile comunitare infiintate la nivel local si judetean sunt: serviciile privind evidenta populatiei si serviciile privind evidenta pasapoartelor;

c. serviciile comunitare infiintate la nivel local si judetean sunt: serviciile pentru situatii de urgenta si serviciile comunitare pentru cadastru si agricultura.

R: A

76. Care sunt principalele obiective urmarite de autoritatile administratiei publice centrale si locale in domeniul serviciilor de transport public local de calatori?

a. imbunatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor prin promovarea calitatii si eficientei serviciului de transport public local de calatori si cresterea calitatii vietii cetatenilor prin sustinerea dezvoltarii economice a localitatilor si prin realizarea unei infrastructuri edilitare moderne;

b. acordarea de facilitati unor categorii de persoane si asigurarea capacitatii suficiente de transport pe rute aglomerate;

c. ambele variante de raspuns expuse anterior.

R: C

77. Ce sunt organizatiile neguvernamentale?

a. organizatiile neguvernamentale sunt structuri care, fiind independente de administratie, nu urmaresc nici accesul la puterea politica (la nivel local sau national) si nici obtinerea de profit (resurse financiare necesare activitatii lor avand alte surse decat activitatea economica, specifica agentilor economici);

b. organizatiile neguvernamentale sunt structuri care urmaresc accesul la puterea politica (la nivel local sau national) si obtinerea de profit (resurse financiare necesare activitatii lor);

c. nici una dintre variantele de raspuns expuse anterior.

R: A

78. Ce inseamna ca o organizatie neguvernamentala sa fie formal constituita?

a. organizatia poate genera profituri din activitatile sale, dar acestea nu pot fi distribuite membrilor sau organelor de conducere, ci pot fi folosite doar pentru atingerea obiectivelor declarate;

b. organizatia trebuie sa faca dovada unei anumite capabilitati organizational-institutionale, precum si anumitor reguli de functionare; trebuie sa organizeze regulat intalniri, sa elaboreze si sa respecte anumite proceduri in activitatea pe care o desfasoara; inscrierea organizatiei ca persoana juridica nu este imperativa pentru respectarea acestui criteriu;

c. organizatia trebuie sa fie institutional separata de administratia publica, aceasta nu exclude primirea de fonduri de la bugetul statului.

R: B

79. Ce inseamna ca o organizatie neguvernamentala sa fie privata?

a. organizatia trebuie sa fie institutional separata de administratia publica, aceasta nu exclude primirea de fonduri de la bugetul statului;

b. organizatia trebuie sa faca dovada unei anumite capabilitati organizational-institutionale, precum si anumitor reguli de functionare; trebuie sa organizeze regulat intalniri, sa elaboreze si sa respecte anumite proceduri in activitatea pe care o desfasoara; inscrierea organizatiei ca persoana juridica nu este imperativa pentru respectarea acestui criteriu;

c. organizatia poate genera profituri din activitatile sale, dar acestea nu pot fi distribuite membrilor sau organelor de conducere, ci pot fi folosite doar pentru atingerea obiectivelor declarate.

R: A

80. Ce inseamna ca o organizatie neguvernamentala sa fie autonoma?

a. organizatia trebuie sa fie institutional separata de administratia publica, aceasta nu exclude primirea de fonduri de la bugetul statului;

b. organizatia trebuie sa-si stabileasca obiectivele, proceduri interne proprii de control asupra activitatilor desfasurate; in acelasi timp activitatea organizatiei trebuie sa nu se subordoneze nici unei alte institutii publice sau private;

c. organizatia poate genera profituri din activitatile sale, dar acestea nu pot fi distribuite membrilor sau organelor de conducere, ci pot fi folosite doar pentru atingerea obiectivelor declarate.

R: B

81. Ce inseamna ca o organizatie neguvernamentala sa fie voluntara?

a. organizatia trebuie sa faca dovada unei anumite capabilitati organizational-institutionale, precum si anumitor reguli de functionare; trebuie sa organizeze regulat intalniri, sa elaboreze si sa respecte anumite proceduri in activitatea pe care o desfasoara; inscrierea organizatiei ca persoana juridica nu este imperativa pentru respectarea acestui criteriu;

b. organizatia poate genera profituri din activitatile sale, dar acestea nu pot fi distribuite membrilor sau organelor de conducere, ci pot fi folosite doar pentru atingerea obiectivelor declarate;

c. organizatia trebuie sa promoveze voluntariatul si sa se bazeze pe actiuni voluntare in activitatea pe care o desfasoara.

R: C

82. Ce inseamna ca o organizatie neguvernamentala sa fie apolitica?

a. organizatia trebuie sa fie institutional separata de administratia publica, aceasta nu exclude primirea de fonduri de la bugetul statului; sunt considerate private si organizatiile in ale caror structuri de conducere sunt prezenti reprezentanti ai administratiei publice;

b. organizatia trebuie sa nu fie implicata direct in promovarea sau sustinerea candidatilor pentru alegeri locale, parlamentare sau prezidentiale; organizatia poate desfasura activitati specifice (lobby, advocacy) cu scopul influentarii politicilor publice;

c. ; organizatia trebuie sa promoveze voluntariatul si sa se bazeze pe actiuni voluntare in activitatea pe care o desfasoara.

R: B

83. Ce inseamna ca o organizatie neguvernamentala sa respecte criteriul nondistributiei profitului?

a. organizatia poate genera profituri din activitatile sale, dar acestea nu pot fi distribuite membrilor sau organelor de conducere, ci pot fi folosite doar pentru atingerea obiectivelor declarate;

b. organizatia trebuie sa nu aiba ca scop prozelitismul; organizatiile cu caracter religios, dar care si-au definit alte scopuri (protectie sociala, caritate) sunt incluse in sectorul nonprofit;

c. organizatia trebuie sa faca dovada unei anumite capabilitati organizational-institutionale, precum si anumitor reguli de functionare; trebuie sa organizeze regulat intalniri, sa elaboreze si sa respecte anumite proceduri in activitatea pe care o desfasoara; inscrierea organizatiei ca persoana juridica nu este imperativa pentru respectarea acestui criteriu.

R: A

84. Ce inseamna ca o organizatie neguvernamentala sa fie nemisionara?

a. organizatia trebuie sa nu aiba ca scop prozelitismul; organizatiile cu caracter religios, dar care si-au definit alte scopuri (protectie sociala, caritate) sunt incluse in sectorul nonprofit;

b. organizatia trebuie sa fie institutional separata de administratia publica, aceasta nu exclude primirea de fonduri de la bugetul statului;

c. organizatia trebuie sa-si stabileasca obiectivele, proceduri interne proprii de control asupra activitatilor desfasurate; in acelasi timp activitatea organizatiei trebuie sa nu se subordoneze nici unei alte institutii publice sau private.

R: A

85. Ce organizatii neguvernamentale exista in Romania?

a. asociatii, fundatii si federatii;

b. asociatii si fundatii;

c. fundatii si federatii.

R: A

86. Cum defineste legea notiunea de asociatie?

a. asociatia este conventia juridica prin care mai multe persoane isi pun in comun contributiile lor materiale, cunostintele si activitatile lor pentru a realiza un scop care nu le aduce avantaje pecuniare sau patrimoniale;

b. asociatia este conventia juridica prin care mai multe persoane isi pun in comun contributiile lor materiale, cunostintele si activitatile lor pentru a realiza un scop care le aduce avantaje pecuniare sau patrimoniale;

c.nici una dintre variantele de raspuns expuse anterior.

R: A

87. Scopul asociatiei poate corespunde:

a. interesului general, interesului particular al unei anumite categorii sociale;

b. interesului personal;

c. ambele variante de raspuns expuse anterior.

R: C

88. Ce este fundatia?

a. fundatia este actul prin care o persoana fizica sau morala stabileste un patrimoniu distinct si autonom de patrimoniul sau propriu si il consacra in mod permanent realizarii unui scop ideal, de interes public;

b. fundatia este actul prin care o persoana fizica sau morala nu stabileste un patrimoniu distinct si autonom de patrimoniul sau propriu si nu il consacra in mod permanent realizarii unui scop ideal, de interes public;

c. nici una dintre variantele de raspuns expuse anterior.

R: A

89. Care sunt principiile pe care organizatiile neguvernamentale si autoritatile publice ar trebui sa le aplice in elaborarea si implementarea unor politici publice?

a. principiile pe care atat organizatiile neguvernamentale, cat si autoritatile publice ar trebui sa le aplice in elaborarea si implementarea unor politici publice sunt: promovarea dezvoltarii si furnizarea de beneficii directe cetatenilor;

b. principiile pe care atat organizatiile neguvernamentale, cat si autoritatile publice ar trebui sa le aplice in elaborarea si implementarea unor politici publice sunt: promovarea dezvoltarii si protejarea societatii de comportamente care ar putea sa-i pericliteze existenta;

c. principiile pe care atat organizatiile neguvernamentale, cat si autoritatile publice ar trebui sa le aplice in elaborarea si implementarea unor politici publice sunt: promovarea dezvoltarii, furnizarea de beneficii directe cetatenilor si protejarea societatii de comportamente care ar putea sa-i pericliteze existenta.

R: C

90. Ce sunt politicile publice distributive?

a. politicile publice distributive sunt cele care stabilesc criteriile ce permit sau nu permit acordarea unor drepturi, avantaje, venituri etc.;

b. politicile publice distributive sunt cele care autorizeaza ceva sau acorda un privilegiu;

c. politicile publice distributive sunt cele care stabilesc reguli de comportament;

R: B

91. Ce sunt politicile publice redistributive?

a. politicile publice redistributive sunt cele care autorizeaza ceva sau acorda un privilegiu;

b. politicile publice redistributive sunt cele care stabilesc criteriile ce permit sau nu permit acordarea unor drepturi, avantaje, venituri etc.;

c. politicile publice redistributive care indica reguli pentru alcatuirea altor reguli;

R: B

92. Ce sunt politicile publice reglementatorii?

a. politicile publice reglementatorii sunt cele care stabilesc reguli de comportament;

b. politicile publice reglementatorii sunt cele care indica reguli pentru alcatuirea altor reguli;

c. politicile publice reglementatorii sunt cele care autorizeaza ceva sau acorda un privilegiu.

R: A

93. Ce sunt politicile publice constitutive?

a. politicile publice constitutive sunt cele care indica reguli pentru alcatuirea altor reguli;

b. politicile publice constitutive sunt cele care autorizeaza ceva sau acorda un privilegiu;

c. politicile publice constitutive sunt cele care stabilesc criteriile ce permit sau nu permit acordarea unor drepturi, avantaje, venituri etc.

R: A

94. Ce sunt agentii economici?

a. agentii economici sunt persoanele fizice sau juridice care dispun, controleaza sau utilizeaza factori de productie si participa la viata economica a unei tari;

b. agentii economici sunt numai persoanele fizice care dispun, controleaza sau utilizeaza factori de productie si participa la viata economica a unei tari;

c. agentii economici sunt numai persoanele juridice care dispun, controleaza sau utilizeaza factori de productie si participa la viata economica a unei tari.

R: A

95. Precizati cate categorii de agenti economici distinge contabilitatea nationala.

a. contabilitatea nationala distinge patru categorii de agenti economici;

b. contabilitatea nationala distinge sase categorii de agenti economici;

c. contabilitatea nationala distinge cinci categorii de agenti economici.

R: B

96. Precizati care sunt categoriile de agenti economici.

a. categoriile de agenti economici (sectoare institutionale) sunt: menajele, (gospodariile), societatile nonfinanciare, administratiile publice, administratiile private, societatile financiare si intreprinderile de asigurari;

b. categoriile de agenti economici (sectoare institutionale) sunt: menajele, (gospodariile), societatile nonfinanciare si administratiile publice;

c. categoriile de agenti economici (sectoare institutionale) sunt: administratiile private, societatile financiare si intreprinderile de asigurari.

R: A

97. Aratati ce este menajul.

a. menajul reprezinta ansamblul agentilor nonrezidenti care fac operatii de orice natura cu agentii rezidenti pe teritoriul economic national;

b. menajul este o entitate care cuprinde una sau mai multe persoane care ocupa aceeasi resedinta principala;

c. menajul este o organizatie publica de dimensiune mare, care produce bunuri si servicii comerciale (de piata).

R: B

98. Precizati de unde-si obtin regiile autonome, resursele principale.

a. regiile autonome isi obtin resursele principale din veniturile activitatilor desfasurate si din veniturile din transferuri;

b. regiile autonome isi obtin resursele principale din vanzarea productiei lor pe piata;

c. regiile autonome isi obtin resursele principale din veniturile activitatilor desfasurate si vanzarea productiei lor pe piata.

R: B

99. Ce este intreprinderea publica?

a. intreprinderea publica este unitatea cu sau fara personalitate juridica care nu este constituita exclusiv pe baza capitalului privat si care se raporteaza la autoritatea statului;

b. intreprinderea publica este unitatea fara personalitate juridica care este constituita exclusiv pe baza capitalului privat;

c. intreprinderea publica este unitatea cu personalitate juridica care nu este constituita exclusiv pe baza capitalului privat si care se raporteaza la autoritatea statului.

R: C

100. Enumerati modurile de gestionare a unui serviciu public.

a. persoana publica poate gestiona un serviciu in regie proprie;

b. persoana publica poate gestiona un serviciu printr-o institutie specializata;

c. persoana publica poate gestiona un serviciu fie in regie proprie, fie printr-o institutie specializata.

R: C

101. Care sunt modurile de gestionare a unui serviciu public, de catre persoanele private?

a. persoanele private pot gestiona un serviciu public numai in baza unui contract administrativ si in temeiul unui contract de locatie;

b. persoanele private pot gestiona un serviciu public numai prin imputernicirea data de autoritatea administratiei publice locale sau mai bine spus prin delegare si prin concesionare;

c. persoanele private pot gestiona un serviciu public in mai multe moduri: in baza unui contract administrativ, in temeiul unui contract de locatie, prin imputernicirea data de autoritatea administratiei publice locale sau mai bine spus prin delegare si prin concesionare.

R: C

102. Cine poate avea calitatea de concedent, in contractul de concesiune?

a. in contractul de concesiune, calitatea de concedent o poate avea o regie autonoma, in cazul in care transmite folosinta asupra unor unitati productive sau activitati economice ori servicii;

b. in contractul de concesiune, calitatea de concedent o pot avea autoritatile administrative publice, centrale si locale, in cazul concesionarii terenurilor din patrimoniul lor sau al unitatilor de productie pe care le-a avut in administrare directa;

c. in contractul de concesiune, calitatea de concedent o poate avea atat o regie autonoma, in cazul in care transmite folosinta asupra unor unitati productive sau activitati economice ori servicii, cat si autoritatile administrative publice, centrale si locale, in cazul concesionarii terenurilor din patrimoniul lor sau al unitatilor de productie pe care le-a avut in administrare directa.

R: C

103. Cine poate avea calitatea de concesionar, in contractul de concesiune?

a. in contractul de concesiune, calitatea de concedent o pot avea autoritatile administrative publice, centrale si locale, in cazul concesionarii terenurilor din patrimoniul lor sau al unitatilor de productie pe care le-a avut in administrare directa;

b. in contractul de concesiune, calitatea de concedent o poate avea orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina, respectiv, societate comerciala (cu capital de stat, cu capital privat sau cu capital mixt), comercianti persoane fizice, de nationalitate romana sau straina, daca profiturile obtinute din activitatile comerciale sunt destinate realizarii scopului lor nelucrativ;

c. in contractul de concesiune, calitatea de concedent o poate avea o regie autonoma, in cazul in care transmite folosinta asupra unor unitati productive sau activitati economice ori servicii.

R: B

104. Aratati din ce se compune contractul de concesiune.

a. contractul se compune din doua documente distincte: o conventie, care consemneaza acordul partilor si un caiet de sarcini in care sunt inscrise detaliat drepturile si obligatiile lor si, in special, regulile de organizare si functionare ale serviciului;

b. contractul se compune dintr-un singur document: conventia care consemneaza acordul partilor;

c. contractul se compune dintr-un singur document: caietul de sarcini in care sunt inscrise detaliat drepturile si obligatiile lor si, in special, regulile de organizare si functionare ale serviciului.

R: A

105. Cand inceteaza, in mod normal, concesiunea?

a. in mod normal, concesiunea se sfarseste atunci cand doreste concesionarul;

b. in mod normal, concesiunea se sfarseste la expirarea perioadei pentru care a fost instituita;

c. in mod normal, concesiunea se sfarseste atunci cand doreste concedentul.

R: B

106. Potrivit dispozitiilor prevazute in Codul Comercial, aratati cand are loc asociatiunea in participatiune.

a. asociatiunea in participatiune are loc atunci cand un comerciant sau o societate comerciala acorda uneia sau mai multor persoane ori societati o participare in beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni sau chiar asupra intregului lor comert;

b. asociatiunea in participatiune are loc atunci cand un comerciant sau o societate comerciala nu acorda uneia sau mai multor persoane ori societati o participare in beneficiile si pierderile uneia sau mai multor operatiuni sau chiar asupra intregului lor comert;

c. nici una dintre variantele de raspuns aratate anterior.

R: A

107. Aratati cum a definit legiuitorul roman, arendarea.

a. legiuitorul roman a definit arendarea ca un contract ce se incheie intre proprietar, uzufructar sau alt detinator legal de bunuri agricole si arendas, cu privire la exploatarea bunurilor agricole pe o perioada determinata si la un pret stabilit prin acordul partilor;

b. legiuitorul roman a definit arendarea ca un contract ce se incheie intre proprietar, uzufructar sau alt detinator legal de bunuri agricole si arendas, cu privire la exploatarea bunurilor agricole pe o perioada nedeterminata si la un pret stabilit prin acordul partilor;

c. nici una dintre variantele de raspuns aratate anterior.

R: A

108. Ce clauze trebuie sa cuprinda contractul de arendare?

a. contractul de arendare trebuie sa cuprinda clauze referitoare la: partile contractante si obiectul contractului;

b. contractul de arendare trebuie sa cuprinda clauze referitoare la: obligatiile fiecareia dintre parti si durata lor(minim 5 ani) si arenda si modalitatile de plata (in natura, in bani sau in natura si bani);

c. contractul de arendare trebuie sa cuprinda clauze referitoare la: partile contractante, inclusiv domiciliul; obiectul contractului (descrierea exacta a tuturor bunurilor agricole arendate); obligatiile fiecareia dintre parti si durata lor (minim 5 ani); arenda si modalitatile de plata (in natura, in bani sau in natura si bani).

R: C

109. Precizati cind un serviciu public se presteaza in regie proprie.

a. un serviciu public se presteaza in regie proprie atunci cand este gestionat direct de catre persoana publica, autoritatea care l-a infiintat;

b. un serviciu public se presteaza in regie proprie atunci cand nu este gestionat direct de catre persoana publica, autoritatea care l-a infiintat;

c. ambele variante de raspuns expuse anterior.

R: A

110. Aratati daca serviciul public are sau nu personalitate juridica distincta fata de persoana publica prin care s-a infiintat.

a. serviciul public nu va avea personalitate juridica distincta fata de persoana publica prin care s-a infiintat;

b. serviciul public va avea personalitate juridica distincta fata de persoana publica prin care s-a infiintat;

c. serviciul public va avea personalitate juridica distincta fata de persoana publica prin care s-a infiintat, numai in anumite conditii, precizate de lege.

R: A

111. Care sunt elementele de identificare ale sistemului de livrare a serviciilor publice?

a. elementele de identificare ale sistemului de livrare a serviciilor publice sunt: resursele umane din cadrul organizatiei prestatoare de servicii publice;

b. elementele de identificare ale sistemului de livrare a serviciilor publice sunt: resursele umane din cadrul organizatiei prestatoare de servicii publice; clientul; tehnologia si echipamentele folosite in procesul de planificare, realizare si furnizare a serviciului public;

c. elementele de identificare ale sistemului de livrare a serviciilor publice sunt: tehnologia si echipamentele folosite in procesul de planificare, realizare si furnizare a serviciului public.

R: B

112. Ce metode se pot folosi in activitatea de recrutare a personalului pentru organizatiile care furnizeaza servicii publice?

a. in activitatea de recrutare a personalului pentru organizatiile care furnizeaza servicii publice se pot folosi urmatoarele metode: testele de cunostinte, de inteligenta si personalitate; chestionarele in functie de obiectivele urmarite, inscrise in fisele posturilor vacante; interviul; referintele de la locul de munca anterior; angajarea de proba.

b. in activitatea de recrutare a personalului pentru organizatiile care furnizeaza servicii publice nu se pot folosi anumite metode;

c. nici una dintre variantele de raspuns expuse anterior.

R: A

113. De ce depinde, in principal, conturarea imaginii unei organizatii si/sau unui serviciu?

a. in principal, conturarea imaginii unei organizatii si/sau unui serviciu depinde de: calitatea serviciului oferit de organizatie si capacitatea managerilor organizatiei de a identifica cererea reala de servicii pentru perioade determinate de timp;

b. in principal, conturarea imaginii unei organizatii si/sau unui serviciu depinde de: calitatea serviciului oferit de organizatie si capacitatea managerilor organizatiei de a identifica cererea reala de servicii pentru perioade determinate de timp; flexibilitatea organizatiei si a managementului acesteia; capacitatea creativa a echipei manageriale de a planifica, realiza si furniza in forme specifice serviciile publice astfel incat sa atraga prin folosirea unor practici inedite, a unui stil de management participativ, stimulativ pentru dezvoltarea relatiilor cu clientii si atragerea acestora in procesul de realizare a unor servicii;

c. in principal, conturarea imaginii unei organizatii si/sau unui serviciu depinde de: capacitatea creativa a echipei manageriale de a planifica, realiza si furniza in forme specifice serviciile publice astfel incat sa atraga prin folosirea unor practici inedite, a unui stil de management participativ, stimulativ pentru dezvoltarea relatiilor cu clientii si atragerea acestora in procesul de realizare a unor servicii.

R: B

114. Care sunt principalii factori ce influenteaza imaginea?

a. principalii factori ce influenteaza imaginea sunt: cultura organizatiei si resursele umane;

b. principalii factori ce influenteaza imaginea sunt: cultura organizatiei si resursele umane; serviciile oferite; segmentul de piata detinut; activitatile specifice implicate;

c. principalii factori ce influenteaza imaginea sunt: serviciile oferite; activitatile specifice implicate.

R: B

115. Precizati care sunt functiile managementului in organizatiile prestatoare de servicii publice.

a. planificare (previziune); organizare; coordonare; antrenare; evaluare-control;

b. planificare (previziune); organizare;

c. coordonare; antrenare; evaluare-control.

R: A

116. Aratati in ce consta functia de previziune, ca functie a managementului in organizatiile prestatoare de servicii publice.

a. functia de previziune consta in procesul de influentare a actiunilor individuale sau colective a resurselor umane dintr-o institutie publica in vederea realizarii obiectivelor propuse;

b. functia de previziune consta in ansamblul activitatilor prin care se determina principalele obiective ale serviciului public precum si resursele/mijloacele necesare realizarii lor;

c. functia de previziune consta in procesul de grupare, de armonizare si mobilizare a resurselor si activitatilor pentru obtinerea rezultatelor finale, stabilite prin obiective, in mod eficace si eficient, prin implementarea planurilor si strategiei elaborate in acest scop.

R: B

117. Aratati in ce consta functia de organizare, ca functie a managementului in organizatiile prestatoare de servicii publice.

a. functia de organizare consta in procesul de grupare, de armonizare si mobilizare a resurselor si activitatilor pentru obtinerea rezultatelor finale, stabilite prin obiective, in mod eficace si eficient, prin implementarea planurilor si strategiei elaborate in acest scop;

b. functia de organizare consta in ansamblul activitatilor prin care se determina principalele obiective ale serviciului public precum si resursele/mijloacele necesare realizarii lor;

c. functia de organizare consta in procesul de influentare a actiunilor individuale sau colective a resurselor umane dintr-o institutie publica in vederea realizarii obiectivelor propuse.

R: A

118. Ce reprezinta functia de coordonare, ca functie a managementului in organizatiile prestatoare de servicii publice?

a. functia de coordonare reprezinta procesul de grupare, de armonizare si mobilizare a resurselor si activitatilor pentru obtinerea rezultatelor finale, stabilite prin obiective, in mod eficace si eficient, prin implementarea a planurilor si strategiei elaborate in acest scop;

b. functia de coordonare reprezinta reprezinta procesul de influentare a actiunilor individuale sau colective a resurselor umane dintr-o institutie publica in vederea realizarii obiectivelor propuse;

c. functia de coordonare reprezinta ansamblul activitatilor prin care se determina principalele obiective ale serviciului public precum si resursele/mijloacele necesare realizarii lor.

R: B

119. In ce consta functia de antrenare, ca functie a managementului in organizatiile prestatoare de servicii publice?

a. functia de antrenare consta in influentarea membrilor institutiei publice de catre managerul public astfel incat sa participe eficace la realizarea scopurilor ei;

b. consta intr-un ansamblu de activitati prin care se masoara si se corecteaza performantele sau nerealizarile unei institutii sau diferitelor compartimente ale acesteia, la un moment dat, in comparatie cu obiectivele prevazute;

c. in procesul de grupare, de armonizare si mobilizare a resurselor si activitatilor pentru obtinerea rezultatelor finale, stabilite prin obiective, in mod eficace si eficient, prin implementarea planurilor si strategiei elaborate in acest scop.

R: A

120. In ce consta functia de control, ca functie a managementului in organizatiile prestatoare de servicii publice?

a. in procesul de grupare, de armonizare si mobilizare a resurselor si activitatilor pentru obtinerea rezultatelor finale, stabilite prin obiective, in mod eficace si eficient, prin implementarea planurilor si strategiei elaborate in acest scop;

b. functia de antrenare consta in influentarea membrilor institutiei publice de catre managerul public astfel incat sa participe eficace la realizarea scopurilor ei;

c. consta intr-un ansamblu de activitati prin care se masoara si se corecteaza performantele sau nerealizarile unei institutii sau diferitelor compartimente ale acesteia, la un moment dat, in comparatie cu obiectivele prevazute.

R: C

121. Ce reprezinta motivarea?

a. motivarea reprezinta modalitatea prin care se armonizeaza satisfacerea necesitatilor si intereselor individuale ale salariatilor cu realizarea obiectivelor institutiei;

b. motivarea reprezinta modalitatea prin care nu se armonizeaza satisfacerea necesitatilor si intereselor individuale ale salariatilor cu realizarea obiectivelor institutiei;

c. motivarea reprezinta modalitatea prin care se armonizeaza satisfacerea necesitatilor si intereselor individuale ale salariatilor cu nerealizarea obiectivelor institutiei.

R: A

122. Care sunt factorii grupati de catre F. Herzberg in teoria factorilor determinanti ai satisfactiei in munca?

a. factori motivatori (care privesc munca);

b. factori de igiena (care privesc conditiile de munca);

c. ambele variante de raspuns enumerate anterior.

R: C

123. Functiile managementului in organizatiile de servicii:

a. nu trebuie sa fie interpretate separat; intre ele exista o interdependenta reciproca, fapt pentru care procesul de management trebuie privit si abordat in ansamblul sau si, ca atare, nici una din functii nu trebuie neglijata sau ignorata;

b. trebuie sa fie interpretate separat; intre ele nu exista o interdependenta reciproca;

c. nici una dintre cele doua variante expuse anterior.

R: A

124. Cum pot fi grupati managerii institutiilor publice?

a. managerii institutiilor publice pot fi grupati numai prin prisma pozitiei pe care o ocupa in cadrul institutiei publice;

b. managerii institutiilor publice pot fi grupati prin prisma a doua situatii: pozitia pe care o ocupa in cadrul institutiei publice si aria (zona) de competenta manageriala;

c. managerii institutiilor publice pot fi grupati numai prin prisma ariei sau zonei de competenta manageriala.

R: B

125. Ce fel de manageri deosebim in raport de pozitia pe care o ocupa in interiorul institutiei?

a. in raport de pozitia pe care o ocupa in interiorul institutiei deosebim: manageri de nivel superior (de varf) si manageri de nivel mediu (de mijloc);

b. in raport de pozitia pe care o ocupa in interiorul institutiei deosebim: manageri de nivel mediu (de mijloc) si manageri de nivel inferior (operativ);

c. in raport de pozitia pe care o ocupa in interiorul institutiei deosebim: manageri de nivel superior (de varf), manageri de nivel mediu (de mijloc) si manageri de nivel inferior (operativ).

R: C

126. Ce fac managerii de nivel superior?

a. managerii de nivel superior implementeaza strategia si tacticile managementului superior;

b. managerii de nivel superior ghideaza si controleaza activitatea institutiei si este format dintr-un grup decizional de specialisti;

c. managerii de nivel superior coordoneaza si supravegheaza activitatea operativa a salariatilor.

R: B

127. Ce fac managerii de nivel mediu?

a. managerii de nivel mediu implementeaza strategia si tacticile managementului superior;

b. managerii de nivel mediu coordoneaza si supravegheaza activitatea operativa a salariatilor;

c. managerii de nivel mediu ghideaza si controleaza activitatea institutiei si este format dintr-un grup decizional de specialisti.

R: A

128. Ce fac managerii de nivel inferior (operativ)?

a. managerii de nivel inferior (operativ) ghideaza si controleaza activitatea institutiei si este format dintr-un grup decizional de specialisti;

b. managerii de nivel inferior (operativ) coordoneaza si supravegheaza activitatea operativa a salariatilor;

c. managerii de nivel inferior (operativ) implementeaza strategia si tacticile managementului superior.

R: B

129. Cum poate fi definit procesul instructiv - educativ?

a. procesul instructiv - educativ poate fi definit ca un ansamblu de activitati educative si de experiente de invatare prin care trece subiectul invatarii pe intreaga durata a traseului profesional;

b. procesul instructiv - educativ poate fi definit ca ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat si particulare de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare;

c. nici una dintre variantele de raspuns.

R: A

130. Din ce este constituit sistemul national de invatamant?

a. sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul de activitati educative si de experiente de invatare prin care trece subiectul invatarii pe intreaga durata a traseului profesional;

b. sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat si particulare de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare;

c. ambele variante de raspuns enumerate anterior.

R: B

131. Care este structura sistemului national de invatamant?

a. sistemul national de invatamant are urmatoarea structura: invatamant prescolar, invatamant primar; invatamant secundar; invatamant postliceal; invatamant superior si educatie permanenta;

b. sistemul national de invatamant are urmatoarea structura: invatamant postliceal; invatamant superior si educatie permanenta;

c. sistemul national de invatamant are urmatoarea structura: invatamant prescolar, invatamant primar; invatamant secundar; invatamant postliceal.

R: A

132. Aratati care forme ale invatamantului formeaza invatamantul preuniversitar.

a. invatamantul prescolar, primar si gimnazial;

b. invatamantul prescolar, primar, gimnazial, profesional, liceal si postliceal;

c. invatamantul liceal si postliceal.

R: B

133. Mentionati care sunt componentele obiectivului general al invatamantului superior.

a. componenta direct productiva;

b. componenta social - culturala;

c. componenta direct productiva si componenta social - culturala.

R: C

134. Care este elementul de referinta din invatamantul superior, conform Legii invatamantului si a Legii privind acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor?

a. elementul de referinta din invatamantul superior il constituie unitatea de invatamant;

b. elementul de referinta din invatamantul superior il constituie unicitatea institutiei de invatamant;

c. ambele variante de raspuns enumerate anterior.

R: A

135. Ce tipuri de unitati de invatamant exista in invatamantul superior?

a. in invatamantul superior deosebim urmatoarele tipuri de unitati de invatamant: universitati; facultati si colegii universitare;

b. in invatamantul superior deosebim urmatoarele tipuri de unitati de invatamant: institutia de invatamant superior, care conform art. 55 din Legea invatamantului poate avea denumiri diferite: universitati, institute, academii si conservatoare; unitati structurate ale institutiilor de invatamant superior: facultati si colegii universitare; specializari in cadrul unei unitati structurale;

c. nici una dintre variantele de raspuns expuse anterior.

R: B

136. Care este misiunea institutiilor de invatamant superior?

a. misiunea institutiilor de invatamant superior este activitatea didactica, sustinuta de cercetare;

b. misiunea institutiilor de invatamant superior este reprezentata numai de activitatea didactica;

c. misiunea institutiilor de invatamant superior este reprezentata numai de activitatea de cercetare.

R: A

137. Precizati prin ce se individualizeaza facultatile.

a. facultatile se individualizeaza prin: conditii de admitere si absolvire; programe de studiu; domenii de specializare.

b. facultatile se individualizeaza prin: conditii de admitere si absolvire;

c. facultatile se individualizeaza prin: programele de studiu si domeniile de specializare.

R: A

138. Precizati cum definesc francezii managementul.

a. francezii definesc managementul ca fiind stiinta tehnicilor de conducere a intreprinderii;

b. francezii definesc managementul ca fiind o componenta a stiintei managementului care studiaza tehnicile de conducere a bibliotecilor, procesele si relatiile de management din biblioteci in scopul obtinerii si furnizarii de servicii informationale cerute de clienti;

c. francezii definesc managementul ca fiind toate sarcinile specifice conducerii unei intreprinderi, deci mai mult decat simpla administrare.

R: A

139. Precizati cum este definit, in conceptia noastra, managementul serviciilor de biblioteca.

a. in conceptia noastra, managementul serviciilor de biblioteca reprezinta toate sarcinile specifice conducerii unei intreprinderi, deci mai mult decat simpla administrare;

b. in conceptia noastra, managementul serviciilor de biblioteca este o componenta a stiintei managementului care studiaza tehnicile de conducere a bibliotecilor, procesele si relatiile de management din biblioteci in scopul obtinerii si furnizarii de servicii informationale cerute de clienti;

c. in conceptia noastra, managementul serviciilor de biblioteca este stiinta tehnicilor de conducere a intreprinderii.

R: B

140. Care sunt functiile managementului bibliotecilor, in opinia specialistilor romani?

a. in opinia specialistilor romani, functiile managementului bibliotecilor sunt: personal, organizare, planificare, coordonare, informare, comunicare, marketing, prelucrarea datelor, control;

b. in opinia specialistilor romani, functiile managementului bibliotecilor sunt: planificarea, organizarea, asigurarea personalului necesar, conducerea activitatii si controlul acesteia;

c. in opinia specialistilor romani, functiile managementului bibliotecilor sunt: previziune, organizare, coordonare, antrenare si control-evaluare.

R: C

141. Care sunt functiile managementului bibliotecilor, in opinia specialistilor germani?

a. in opinia specialistilor germani, functiile managementului bibliotecilor sunt: planificarea, organizarea, asigurarea personalului necesar, conducerea activitatii si controlul acesteia;

b. in opinia specialistilor germani, functiile managementului bibliotecilor sunt: personal, organizare, planificare, coordonare, informare, comunicare, marketing, prelucrarea datelor, control;

c. in opinia specialistilor germani, functiile managementului bibliotecilor sunt: previziune, organizare, coordonare, antrenare si control-evaluare.

R: B

142.  Care sunt functiile managementului bibliotecilor, in opinia specialistilor americani?

a. in opinia specialistilor americani, functiile managementului bibliotecilor sunt: planificarea, organizarea, asigurarea personalului necesar, conducerea activitatii si controlul acesteia;

b. in opinia specialistilor americani, functiile managementului bibliotecilor sunt: previziune, organizare, coordonare, antrenare si control-evaluare;

c. in opinia specialistilor americani, functiile managementului bibliotecilor sunt: personal, organizare, planificare, coordonare, informare, comunicare, marketing, prelucrarea datelor, control.

R: A

143. Ce sunt casele de asigurari de sanatate, potrivit dispozitiilor legale?

a. casele de asigurari de sanatate  sunt institutii publice autonome, nelucrative si care desfasoara activitati in domeniul asigurarii sanatatii;

b. casele de asigurari de sanatate  sunt institutii publice neautonome, nelucrative si care desfasoara activitati in domeniul asigurarii sanatatii;

c. casele de asigurari de sanatate  sunt institutii publice autonome, lucrative si care desfasoara activitati in domeniul asigurarii sanatatii.

R: A

144. Care sunt modelele de sisteme de ingrijire de sanatate ce opereaza in Europa?

a. in Europa opereaza modelul serviciului national de sanatate - tip Beveridge si modelul sistemului de asigurari sociale de sanatate - tip Bismark;

b. in Europa opereaza modelul national de sanatate - tip Beveridge, modelul sistemului de asigurari sociale de sanatate - tip Bismark si modelul sistemului centralizat de stat - tip Semasko;

c. in Europa opereaza modelul modelul serviciului national de sanatate - tip Beveridge, modelul sistemului de asigurari sociale de sanatate - tip Bismark si modelul sistemului centralizat de stat - tip Semasko.

R: B

145. Care sunt conditiile pe care ar trebui sa le indeplineasca un sistem de ingrijire de sanatate corespunzator, dupa Maxwell si alti specialisti?

a. acoperire generala, accesibilitatea prompta, pertinenta fata de nevoi si echitate;

b. posibililati de alegere, eficacitate, eficienta inalta, acceptabilitate sociala larga si responsabilitatea statului fata de sanatatea publica;

c. ambele variante de raspuns expuse anterior.

R: C

146.  Care sunt institutiile implicate in managementul serviciilor de asigurari de sanatate, ce activeaza la nivel central, in tara noastra?

a. institutiile implicate in managementul serviciilor de asigurari de sanatate, ce activeaza la nivel central, in tara noastra sunt: Ministerul Sanatatii si Colegiul Mediciilor;

b. institutiile implicate in managementul serviciilor de asigurari de sanatate, ce activeaza la nivel central, in tara noastra sunt: Ministerul Sanatatii, Colegiul Mediciilor si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS);

c. institutiile implicate in managementul serviciilor de asigurari de sanatate, ce activeaza la nivel central,  in tara noastra sunt: Colegiul Mediciilor si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS).

R: B

147. Cum este asigurata sanatatea publica, in Romania?

a. sanatatea publica, in Romania, este asigurata prin unitati publice specializate, in stransa colaborare cu casele de asigurari de sanatate si Colegiul Medicilor;

b. sanatatea publica, in Romania, este asigurata prin unitati private specializate, in stransa colaborare cu casele de asigurari de sanatate si Colegiul Medicilor;

c. sanatatea publica este asigurata prin unitati publice specializate sau unitati private, in stransa colaborare cu casele de asigurari de sanatate si Colegiul Medicilor.

R: C

148. Ce are in vedere, asistenta de sanatate publica?

a. asistenta de sanatate publica are in vedere promovarea unor masuri care sa asigure prevenirea, profilaxia si controlul unor boli cu impact de masa;

b. asistenta de sanatate publica are in vedere promovarea unor masuri necesare asigurarii unui mediu fizic sanatos;

c. asistenta de sanatate publica are in vedere promovarea unor masuri care sa asigure prevenirea, profilaxia si controlul unor boli cu impact de masa, precum si masuri necesare asigurarii unui mediu fizic sanatos.

R: C

149. Care sunt principalele functii ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate?

a. principalele functii ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sunt colectarea si administrarea fondurilor;

b. principalele functii ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sunt cumpararea serviciilor medicale necesare asiguratilor in noul cadru;

c. principalele functii ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sunt colectarea si administrarea fondurilor, precum si cumpararea serviciilor medicale necesare asiguratilor in noul cadru.

R: C

150. Ce categorii de indicatori de performanta cuprinde sistemul serviciilor publice?

a. acest sistem cuprinde numai indicatori economici;

b. acest sistem cuprinde doua categorii de indicatori de performanta: indicatori economici si indicatori de calitate;

c. acest sistem cuprinde numai indicatori de calitate.

R: B