Etapele procesului decizional si metodologia de rationalizare a acestuia

Etapele procesului decizional si metodologia de rationalizare a acestuia

Potrivit metodologiei normative de fundamentare si elaborare a deciziilor, procesul decizional cuprinde urmatoarele etape:

identificarea si definirea problemei;

stabilirea criteriilor si obiectivelor decizionale;

stabilirea variantelor decizionale posibile;

alegerea variantei optime;

aplicarea variantei optime;

evaluarea rezultatelor.

Fig.2.1. Modelul dinamic-strategic-normativ de elaborare a deciziilor

a.) Identificarea si definirea problemei. Rolul decidentului in aceasta etapa consta in a identifica o problema decizionala si a o diferentia de una nedecizionala. Sesizarea unei situatii decizionale consta in operatia de constatare a mai multor cai de actiune pentru realizarea unui obiectiv. Constatarea se poate baza pe experienta decidentului sau prin utilizarea unor metode, intre care metoda analogiilor poate juca un rol important.

Dupa identificarea problemei decizionale, decidentul va prezenta intr-un scurt rezumat principalele sale caracteristici. Aceasta definire a problemei decizionale se impune cu atat mai mult in cazul deciziilor de grup, intrucat o justa stabilire a situatiei permite o mai buna comunicare a ideilor intre membrii decidentului colectiv. Necunoasterea perfecta a problemei decizionale poate sa genereze efecte negative, indiferent cat de corect ar fi parcurs urmatoarele etape ale procesului decizional. Referitor la acest aspect, Peter Drucker afirma ca: "un raspuns corect la o intrebare gresit pusa este lucrul cel mai inutil, daca nu chiar periculos".

Pe baza unei identificari si definiri corecte a problemei decizionale se va stabili in continuare cine va elabora decizia si cine o va implementa.

b.) Stabilirea criteriilor si obiectivelor decizionale. Criteriile de decizie sunt puncte de vedere ale decidentului cu ajutorul carora puncteaza aspecte ale realitatii. Criteriile de decizie se caracterizeaza prin mai multe niveluri corespunzatoare, acestea  reprezentand tot atatea obiective posibile. Deci, obiectivul unui proces decizional, din punctul de vedere al unui criteriu, este nivelul propus a fi realizat pentru acel criteriu.

In cadrul acestei etape, decidentul trebuie sa tina seama de posibilitatea gruparii criteriilor, precum si de proprietatea de dependenta si independenta a acestora. Doua criterii sunt independente daca alegerea unui obiectiv din punctul de vedere al unui criteriu nu are absolut nici o influenta asupra alegerii obiectivului din punctul de vedere al celuilalt criteriu.

c.) Determinarea variantelor decizionale posibile. Prin identificarea problemei decizionale, in cadrul primei etape, decidentul constata existenta mai multor variante. Aceste variante sunt cercetate in amanunt in aceasta etapa prin inventarierea alternativelor posibile de realizare a obiectivelor decizionale.

Aceasta inventariere se poate face, in functie de gradul de participare a decidentului, prin doua cai:

inventarierea pasiva, cand decidentului i se prezinta variantele fara ca el sa depuna vreun efort in acest sens;

inventarierea activa, cand insusi decidentul stabileste variantele posibile prin diferite metode.

Multimea variantelor decizionale poate fi finita sau infinita, decidentul alegand varianta optima, folosind dupa caz o serie de metode corespunzatoare proprietatilor modelului matematic, caracteristic situatiei decizionale date.

Variantele unei probleme decizionale pot fi considerate ca mijloace de realizare a unei actiuni. Trebuie precizat ca nu se poate vorbi de o importanta mai mare sau mai mica a diferitelor variante pana in momentul alegerii variantei optime.

d.) Alegerea variantei optime. Aceasta etapa este cunoscuta in literatura de specialitate si sub denumirea de "decizie propriu-zisa" deoarece in cadrul ei are loc de fapt alegerea din mai multe cai de actiune a uneia, care corespunde cel mai bine criteriilor utilizate.

Fiecarei variante ii corespund anumite consecinte. Multimea consecintelor este reprezentata de ansamblul rezultatelor potentiale ce s-ar obtine potrivit fiecarui criteriu de decizie si fiecarei stari a conditiilor obiective prin aplicarea variantelor decizionale. Numarul consecintelor corespunzatoare unei variante este o activitate de prevedere (bazata in special pe extrapolare), ea influentand in mare masura alegerea variantei optime.

In alegerea variantei optime se pot utiliza mai multe metode, functie de conditiile concrete ale problemei decizionale. Aceste metode vor fi tratate pe larg in capitolul 3.

e.) Aplicarea variantei optime. Dupa ce a fost aleasa linia de actiune, urmeaza redactarea, transmiterea si aplicarea acesteia. In cadrul acestei etape un rol deosebit revine decidentului in ceea ce priveste motivarea si transmiterea deciziei luate.

Cu cat decidentul reuseste mai mult sa motiveze din punct de vedere al eficacitatii deciziei luate, cu atat realizarea acesteia de catre subiectul condus se desfasoara in conditii mai bune. Atunci cand executantul nu este convins de eficacitatea deciziei, el nu participa cu toata capacitatea sa la realizarea acestei decizii.

f.) Evaluarea rezultatelor. Procesul decizional se incheie cu compararea rezultatelor obtinute cu obiectivele propuse, in scopul depistarii abaterilor. Aceasta etapa are un rol deosebit atat din punct de vedere retrospectiv, dar mai ales prospectiv, in sensul ca pe baza ei se trag concluzii pentru viitor, pentru un nou ciclu al procesului de management, ciclu care trebuie sa se desfasoare la un nivel calitativ superior.

1 Etapele metodologiei de rationalizare a procesului decizional

Perfectionarea procesului de luare a deciziilor in cadrul organizatiei presupune un ansamblu de lucrari care pot fi grupate in mai multe etape:

etapa I: prezentarea deciziilor elaborate in cadrul organizatiei, care are drept scop cunoasterea ansamblului de decizii fundamentate de catre managerii organizatiei, (comandanti) intr-o anumita perioada. Aceasta etapa presupune:

elaborarea listei deciziilor adoptate in cadrul organizatiei la diferite niveluri ierarhice intr-o perioada data. Se poate folosi in acest sens urmatorul tabel:

Perioada . . . . . . . . .

Tabelul 1 - Lista deciziilor

Nr. crt.	Formularea Deciziei	Organismul Emitent	Stadiul aplicarii Proiect: Infiintarea filialelor si sediilor secundare ale societatii comerciale pe actiuni Lucrare: Analiza rentabilitatii
			Elaborata si neaplicata	In curs de aplicare	Aplicata

elaborarea pentru decidentii de grup a fisei componentilor dupa urmatorul tabel:

Tabelul 2 - Fisa componentilor

precizarea atributiilor managerilor de la diferite niveluri ierarhice dupa tabelul 3;

Tabelul 3 - Atributiile managerilor

gruparea deciziilor elaborate la fiecare nivel ierarhic dupa tabelul 4:

Tabelul 4 - Gruparea deciziilor

etapa a II-a: analiza deciziilor organizatiei, care are ca scop evidentierea punctelor slabe in domeniul elaborarii si fundamentarii deciziei. Aceasta etapa presupune:

analiza corespondentei dintre componenta organismului de conducere participativa din punctul de vedere al naturii, nivelul de pregatire si categoriile de decizii elaborate;

analiza corespondentei dintre ponderea atributiilor comandantilor de la diferite niveluri ierarhice pe functiuni, functii si domenii si ponderea deciziilor elaborate in diferitele functiuni, functii si domenii;

analiza deciziilor prin prisma respectarii cerintelor de rationalitate ale deciziilor. Aceasta poate fi sintetizata intr-un tabel de forma:

Tabelul 5 - Analiza deciziilor

analiza etapelor procesului decizional se impune pentru deciziile strategice si tactice si se poate concretiza intr-un tabel de forma:

Tabelul 6 - Analiza etapelor procesului decizional

analiza modului de fundamentare a deciziilor prin prisma corespondentei metodelor folosite pentru elaborarea deciziilor din diferite grupe.

etapa a III-a: perfectionarea modului de elaborare a deciziilor in cadrul organizatiei

Pornind de la punctele forte si slabe determinate anterior, precum si de la cauzele care le-au generat, se vor elabora o serie de masuri de perfectionare:

elaborarea masurilor de perfectionare a sistemului decizional:

Tabelul 7 - Masuri de perfectionare

implementarea masurilor propuse vizeaza o serie de actiuni privind:

modificare structurii organismelor de conducere participativa;

schimbarea unor decidenti;

recomandari pentru o serie de decidenti;

prezentarea modului de parcurgere a etapelor procesului decizional;

exemplificarea modului de utilizare a unor metode, tehnici si instrumente decizionale;

punerea in functiune a unor aplicatii informatice pentru fundamentarea deciziilor etc.

etapa a IV-a: stabilirea efectelor masurilor de perfectionare propuse, care vor fi grupate in efecte comensurabile si efecte necomensurabile.