Managementul de criza - proces, etape, obiective

MANAGEMENTUL DE CRIZA - PROCES, ETAPE, OBIECTIVE

1. CRIZA : DEFINIRE , CLASIFICARE

1.1. Definitii

Criza: se concretizeaza in manifestarea unor dificultati temporare sau cronice ale modului de organizare, ale unui sistem, exprimand incapacitatea acestuia de a functiona in modalitatea existenta.

Situatie de criza indica un dezastru sau un inalt grad de instabilitate a institutiilor statului sau o parte a acestuia, iar printr-o succesiune rapida a evenimentelor in timp si spatiu, rezolvarea acesteia solicita din partea puterii executive a autoritatilor publice, a fortelor de ordine, actiune energica, in timp scurt, pe spatii, raioane, zone intinse sau chiar la nivel national.

Situatia de criza stare de urgenta la care se adauga o situatie destabilizatoare datorata unor evenimente grave de natura a afecta functiile vitale ale unui sistem social, economic, politic sau a unui ansamblu de sisteme si care depasesc prin periculozitate si amploare, capacitatea obisnuita de interventie.

Crizele sunt complexe care pot afecta fie intregul ansamblu social, fie anumite sectoare ale acestuia (viata economica, sistemul politic, relatiile internationale, sistemele financiar-bancare, structura sociala, institutiile de invatamant si cultura etc.).

In Dictionarul de sociologie coordonat de C. ZAMFIR si L. VLASCEANU, criza este definita ca:..o perioada, in dinamica unui sistem, caracterizata prin acumularea accentuata a dificultatilor, izbucnirea conflictuala a tensiunilor, fapte care face dificila functionarea sa normala, declansandu-se puternice presiuni spre schimbare.

Un alt dictionar, coordonat de RAYMOND MOUDON, prezinta criza ca fiind: acel moment in care mecanismele de control si identitatea unui grupsunt supuse unei incercari, in general neprevazute, considerata tranzitorie, periculoasa si cu rezolvare nesigura (R.BOUDON si colab., 1996).

1.2. CLASIFICAREA CRIZELOR

In lucrarile consacrate managementului crizei o atentie aparte este acordata tipologiei crizelor, descompunerii lor in etape specifice si pe aceasta baza, identificarii unor strategii adecvate de gestionare a crizei.

Crizele sunt clasificate dupa:

a.          cauze (ele sunt datorate unor factori interni sau externi; conjuncturali, imediati ori structurali);

b.         derularea in timp (bruste sau lente);

c.          amploare (superficiale sau profunde);

d.         nivelul la care actioneaza (operationale - afecteaza activitatea curenta; strategice - afecteaza elaborarea strategiilor; identitare - afecteaza identitatea organizatiei);

e.          consecinte (afecteaza populatia , opinia publica etc.).

D.NEWSOM, A.SCOTT, J.V. TURK considera ca, din punct de vedere fizic, crizele pot fi violente sau non-violente, ambele familii de crize pot fi impartite in trei subgrupe:

create de natura;

rezultate in urma unei actiuni intentionate;

rezultate in urma unor acte neintentionate.

Exemplu: cutremurele, incendiile declansate de fulgere, furtunile etc. sunt crize violente, produse de natura; epidemiile, invaziile de insecte, seceta etc., sunt crize non-violente produse de natura.

Exploziile, accidentele, incendiile reprezinta crize violente, aparute in urma unor actiuni neintentionate, esecurile in afaceri, blocarea productiei, preluarile fortate de companii constituie crize non-violente neintentionate (D.NEWSOM si colab., 1993).

J.P.ROSSART propune o alta tipologie in care distinge crizele:

interne

externe

Crizele interne au fie un caracter revendicativ (exprima solicitari referitoare la conditiile de lucru, salarii, securitatea locului de munca, ameliorarea pregatirii profesionale, restructurarea etc.) fie un caracter distructiv (erori umane care duc la risipa, pagube, tensiuni, accidente etc.),

Crizele externe se pot datora unor factori naturali (catastrofe) sau unor factori umani (vandalism, agresiuni, terorism).

In acelasi timp crizele cauzate de factori externi pot afecta mediul (prin interventia omului: poluari industriale, infectarea apei potabile, ploile acide; prin fenomene naturale: incendii, uragane, cutremure, inundatii), bunastarea publicului (siguranta alimentara, sanatatea, siguranta locului de munca), situatia economiei (greve, falimente, preluari), viata sociala (terorism, accidente aviatice, feroviare sau rutiere, revolte etc.), viata publica (prabusiri de guverne, conflicte internationale, schimbari legislative).

TIMOTHY COOMBS foloseste o grila de clasificare bazata pe doua axe:

intern - extern

intentionat - neintentionat.

El determina astfel patru tipuri de crize, care se exclud reciproc:

a.          accidentele, care sunt neintentionate si apar in cadrul activitatilor organizatiei (defectiuni ale instalatiilor, accidentari ale lucratorilor, dezastre naturale); spre exemplu, accidentul aviatic de la Balotesti, inundatiile, incendiile din padurile montane etc.;

b.         greselile, care sunt actiuni neintentionate ale organizatiei pe care un agent extern incearca sa le transforme intr-o criza (ambiguitati, manipulari, ezitari); spre exemplu, declaratiile neatente ale liderilor politici sau neglijentele din institutiile spitalicesti, militare, universitare etc.;

c.          transgresiunile, care sunt actiuni intentionate, comise de organizatii care in mod constient incalca reguli de comportament anterior asumate (ascunderea unor informatii de interes public, distribuirea de produse periculoase, eludarea legilor); spre exemplu, scandalurile SAFI si FNI sau cel al diplomelor false;

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

d.         terorismul, care se refera la actiuni intentionate, realizate de actori externi, cu scopul de a afecta in mod direct o anumita organizatie

2 CRIZE SI SITUATII DE URGENTA SPECIFICE DOMENIULUI PROTECTIEI CIVILE

2.1   CRIZE SPECIFICE DOMENIULUI PROTECTIEI CIVILE

1.     Crize violente, produse de natura: cutremurele, incendiile declansate de fulgere, furtunile

2.     Crize non-violente produse de natura: epidemiile, invaziile de insecte, seceta etc., sunt

3. Accidentele, care sunt neintentionate si apar in cadrul activitatilor organizatiei (defectiuni ale instalatiilor, accidentari ale lucratorilor, dezastre naturale)- spre exemplu: accidentul aviatic de la Balotesti, inundatiile, incendiile din padurile montane etc.;
4. Transgresiunile, care sunt actiuni intentionate, comise de organizatii care in mod constient incalca reguli de comportament anterior asumate
5. Terorismul, care se refera la actiuni intentionate, realizate de actori externi, cu scopul de a afecta in mod direct o anumita organizatie.

2.2. SITUATII DE URGENTA

1.     Conform Ordonantei de Urgenta nr.21/2004, , Situatia de urgenta este definita ca :

Eveniment exceptional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare si intensitate ameninta viata si sanatatea populatiei, mediul inconjurator, valorile materiale si culturale importante, iarpentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri si actiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare si managementul unitar al fortelor si mijloacelor implicate;

Tipuri de risc

• incendii,
• cutremure,
• inundatii,
• accidente,
• explozii,
• avarii,
• alunecari sau prabusiri de teren,
• imbolnaviri in masa,
• prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari,
• esuarea sau scufundarea unor nave
• caderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos,
• tornade,
• avalanse,
• esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale,
• sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici;

3. MANAGEMENTUL CRIZELOR SI SITUATIILOR DE URGENTA

Managementul ( termenul provine din limba engleza, de la verbul "to manage" (a conduce) si are o multitudine de semnificatii: conducere, directie, administratie, coordonare, control, indrumare) reprezinta abordarea moderna a conducerii, prin depasirea empirismului si recursul la stiinta, ca urmare a cresterii complexitatii si dinamismului vietii sociale.

Management al unei situatii ( de criza, de dezastru), se intelege un ansamblu de decizii si activitati de previziune, planificare, organizare, comanda, coordonare, indrumare si control cu privire la perfectionarea si trecerea unui sistem dintr-o stare in alta, in masura sa asigure indeplinirea unui scop, folosindu-se un ansamblu logic, juridic, moral si etic de metode, procedee, regului si instrumente, respectandu-se totodata cerintele legitatilor obiective, generale sau specifice in vederea tinerii sub control a crizelor si efectelor acestora.

Managementul - crizelor

are la baza anumite principii de organizare a activitatilor institutiilor statului care are astfel de atributii, cum ar fi:

a) principiul unitatii de conducere: Se infaptuieste prin actul de comanda, decizional si cuprinde trasaturile si elementele proprii conducerii in general;

b) principiul suprematiei obiectivelor: Presupune existenta unei concordante depline intre organizarea institutiilor statului cu atributii in managementul crizelor si misiunile acestora in situatii de criza;

c) principiul eficientei structurilor (institutiilor statului): Organizarea acestora trebuie sa fie astfel incat sa poata functiona cu randamentul maxim si cu cheltuieli minime de timp, resurse materiale, financiare si umane;

d) principiul diviziunii muncii si al specializarii: Impune specializarea stricta a unor institutii ale statului incat aceasta sa permita indeplinirea misiunilor;

e) principiul supletei si flexibilitatii structurilor (institutiilor statului ): Este cerut de diversitatea acestor structuri (a componentei lor intrinseci), det. de destinatia, misiunea acestor componente in angrenajul complex al sit. de criza.

Managementul - (conducerea cu eficienta) actiunilor de protectie civila in caz de dezastre (calamitati si dezastre), implica cunoasterea si analiza activitatilor ce trebuie desfasurate in astfel de situatii, conform unor proceduri prestabilite.

Aceste activitati trebuie sa se desfasoare la toate nivelurile:

- national;

- teritorial si local

de catre organismele protectiei civile cu scopul de a asigura:

- realizarea si aplicarea masurilor/actiunilor de previziune (prognoza), prevenire, protectie si interventie;

- minimizarea volumului pierderilor umane sau materiale;

- diminuarea si/sau inlaturarea riscului, daca este posibil.

Actiunile de protectie civila in caz de dezastre se refera la planificarea, organizarea, desfasurarea si conducerea actiunilor.

Acestea trebuie sa fie prevazute pentru toate fazele de desfasurare a urgentelor civile:

- inainte de producerea dezastrului (predezastru);

- pe timpul producerii dezastrului;

- dupa dezastru (postdezastru);

- actiuni pe termen lung.

A. ACTIVITATILE PREDEZASTRU

Activitatile predezastru constituie ansamblul masurilor realizate in vederea asigurarii impotriva efectelor dezastrelor, cat si a reducerii pierderilor umane si materiale.

Aceste activitati se desfasoara cu scopul de a asigura:

- realizarea masurilor / actiunilor de previziune (prognoza), si prevenirea urmarilor dezastrelor;

- protectia oamenilor, animalelor, resurselor, bunurilor si valorilor materiale;

- conceptia si conditiile de realizare a interventiei;

- actiunile pe termen lung.

Autoritatile publice si locale, institutiile de specialitate cu atributii in domeniu impreuna cu protectia civila desfasoara urmatoarele activitati predezastru:

1. Identificarea, localizarea si inventarierea surselor de risc pe baza:

- studiului zonei seismice;

- caracteristicilor cursurilor de apa si constructiilor hidrotehnice;

- conditiilor geologice si hidrometeorologice;

- amplasarea obiectivelor de risc (nuclear, chimic, etc.).

2. Urmarirea evitarii efectelor distructive prin:

- analiza amplasamentelor si a conditiilor existente;

- restrictii asupra activitatilor in zonele de risc;

- interdictii pentru noi amplasamente;

- urmarirea respectarii cadrului legal de proiectare, executie, comportare si exploatare;

- urmarirea existentei, completarii si adoptarii sist. de notificare - informare, supraveghere si control;

3. Evaluarea riscului si urmarii (amplorii) dezastrelor avand in vedere:

- frecventa si caracteristicile dezastrelor posibile / probabile;

- stabilirea / determinarea vulnerabilitatii in toate domeniile: oameni, animale, resurse, bunuri si valori materiale, mediul inconjurator, implicatii sociale si morale;

- costuri implicate;

- stabilirea masurilor pentru prognozarea / previziunea dezastrelor si mai ales a urmarilor acestora prin analiza conditiilor geografice, geologice, meteorologice ( de vreme), structura economica, urbanism, structura demografica, resurse (necesar si posibilitati).

4. Urmarirea realizarii unor masuri si actiuni de corectie a caracteristicilor si conditiilor de functionare / exploatare in vederea diminuarii si eliminarii vulnerabilitatii prin:

- consolidare si refacere;

- reutilare si retehnologizare;

- investitii noi in locul celor vulnerabile, care nu se mai pot corecta;

- refaceri, amenajari ale unor conditii de mediu.

5. Realizarea, completarea si adoptarea structurilor organizatorice (sefi, inspectori, comisii, formatii, unitati, etc.) la toate nivelurile care sa asigure planificarea, conducerea si coordonarea activitatilor la dezastre:

- stabilirea structurilor organizatorice;

- incadrarea cu personal corespunzator.

6. Elaborarea conceptiei de realizare a actiunilor de protectie - interventie:

- identificarea actiunilor de protectie - interventie pe tipuri de dezastre;

- elaborarea conceptiei de desfasurare a actiunilor de interventie la dezastre;

- elaborarea planului de protectie si interventie in caz de dezastre, a planului de evacuare la dezastre,

a celorlalte documente de conducere;

- elaborarea masurilor de asigurare logistica a actiunilor de interventie;

- stabilirea responsabilitatilor si a masurilor pentru intreaga structura organizatorica;

- stabilirea mas. si act. de protectie a oamenilor, animalelor, resurselor, bunurilor si valorilor materiale.

7. Asigurarea resurselor materiale si financiare necesare functionarii sistemului de protectie interventie:

- stabilirea necesarului de resurse materiale si financiare;

- stabilirea cailor si modalitatilor de asigurare a resurselor;

- planificarea acestora.

8. Asigurarea instruirii/pregatirii/antrenarii organismelor/ org. de cond. si executie destinate interv. la dez. si a pop. - stabilirea categoriilor de organisme si personal care trebuie instruite si pregatite;

- elaborarea planurilor de pregatire;

- stabilirea formelor de instruire / pregatire;

- asigurarea resurselor materiale si financiare necesare;

- desf. instruirii / pregatirii / antrenarii organelor de conducere si de executie, precum si a populatiei.

9. Stabilirea regulilor de comportare pentru realizarea actiunilor de protectie - interventie, pe etape:

- stabilirea domeniului si scopului acestor reguli;

- elaborarea regulilor de comportare;

- stabilirea unor limite si valori de referinta pentru risc si vulnerabilitate.

B. ACTIVITATI IN TIMPUL DEZASTRULUI

Actiunile de protectie civila pe timpul producerii dezastrului se desfasoara cu scopul de a asigura avertizarea despre producerea evenimentului in vederea minimizarii si realizarii protectiei.

Desfasurarea actiunilor in timpul producerii dezastrului este conditionata de caracteristicile acestuia.

In aceasta faza, in functie de natura evenimentului dezastros, se desfasoara urmatoarele activitati:

1. Asigurarea instiintarii, informarii si alarmarii prin:

- pregatirea mijloacelor de instiintare, informare si alarmare;

- mentinerea in stare de operativitate a sistemului de instiintare, informare si alarmare;

- culegerea / primirea datelor si informatiilor despre dezastre;

- alarmarea populatiei despre pericolul sau iminenta producerii unui dezastru;

- alarmarea, constituirea si informarea membrilor comisiilor de aparare precum si a structurilor constituite pentru interventie in vederea activarii lor;

- raportarea datelor preliminare pana la Secretariatul tehnic permanent al C.G.A.I.D.

2. Analiza situatiei create in urma producerii unui dezastru prin:

- primirea / centralizarea datelor si informatiilor despre dezastru produs;

- supravegherea si controlul surselor de dezastru;

- informarea membrilor comisiilor de aparare in legatura cu situatia creata;

- evaluarea pierderilor / distrugerilor provocate de dezastru;

- stabilirea celor mai urg. mas. de limitare a pierderilor / pagubelor, cercetarea si cautarea suprav.

- stabilirea necesarului de forte si mijloace pentru lichidarea urmarilor dezastrului.

3. Luarea hotararii pentru interventie prin:

- aprobarea rapoartelor de documentare a membrilor comisiilor de aparare impotriva dezastrelor;

- stabilirea masurilor precise, cu termene si responsabilitati, precise;

- masuri pentru functionarea oportuna a fluxului informational;

- redactarea dispozitiunii / ordinului de interventie pentru trecerea la aplicarea masurilor de protectie stabilite si transmiterea acesteia la localitati si agenti economici.

4. Asigurarea protectiei individuale si familiale:

- urmarirea realizarii masurilor si actiunilor de pregatire a locuintei / gospodariei;

- aplicarea masurilor si actiunilor de protectie individuala si familiala.

5. Urmarirea asigurarii masurilor de protectie colectiva ( de grup ):

stabilirea masurilor si actiunilor de protectie colectiva ( de grup ), urmarirea asigurarii materiale a

acestora si aplicarea corecta a acestora;

- aplicarea restrictiilor de acces, circulatie si consum.

6. Urmarirea asigurarii actiunilor de protectie a oamenilor, animalelor, bunurilor si valorilor materiale prin evacuare - relaxare:

- asigurarea conditiilor si resurselor necesare evacuarii si / sau relocarii, conform prevederilor Pl. de Evacuare;

- desfasurarea actiunilor de evacuare si / sau relocare.

7. Localizarea si impiedicarea extinderii unor urmari ale dezastrului:

C. ACTIVITATI POSTDEZASTRU

Si in aceasta faza a evolutiei evenimentului alegerea si implementarea actiunilor este conditionata de tipul dezastrului si directia de propagare a efectelor dezastrului.

Actiunile urmaresc asigurarea masurilor de protectie si a actiunilor pentru localizarea si inlaturarea dezastrului. Aceste actiuni se desfasoara in etape astfel:

- ajutorul familial (vecini);

- interventia formatiilor - locale , judet, national , international,

Ordinea si prioritatea de executare a acestor actiuni se stabilesc in functie de fazele de dezvoltare a evenimentului: - initiala, intermediara, finala

Activitatile postdezastru se executa pentru a asigura continuitatea protectiei in zonele periclitate prin mentinerea / intensificarea masurilor aplicate anterior si desfasurarea actiunilor de interventie.

SCOPUL actiunilor de interventie il constituie localizarea si inlaturarea urmarilor dezastrului, salvarea oamenilor si diminuarea pierderilor.

1. Desfasurarea activitatilor specifice de conducere pe care le desf. comisiile de aparare impotriva dezastrelor:

- culegerea de date, analiza, elaborarea deciziilor si transmiterea dispozitiilor pentru interventia fortelor destinate pentru interventie;

- instiintarea comisiilor, formatiilor si agentilor economici implicati;

- coordonarea si asigurarea cooperarii intre fortele de interventie;

- notificarea dezastrului;

- informarea permanenta a populatiei prin folosirea mass-media.

2. Cercetarea - cautarea cu ajutorul elementelor de cercetare ale prot. civile si subunitatilor specializate pentru: - depistarea - supravietuitorilor si victimelor;

- avarii la retele de utilitati;

- distrugerilor la cladiri;

- cailor de acces blocate;

- prevenirea altor pericole complementare.

3 . Supravegherea si controlul zonelor afectate pentru:

- stabilirea prioritatilor;

- organizarea cooperarii intre fortele participante.

4 . Asistenta medicala si psihologica prin:

- acordarea primului ajutor, a ajutorului medical de urgenta pentru oameni si animale;

- transportul ranitilor si spitalizarea acestora;

- asigurarea masurilor de profilaxie in vederea impiedicarii si declansarii unor epidemii si / sau epizootii.

5 . Asigurarea asistentei sinistratilor prin:

- organizarea evacuarii si realizarea de locuri (cazare) pentru adapostirea acestora;

- organizarea transportului si distributiei apei potabile, alimentelor si articolelor de imbracaminte.

6. Realizarea masurilor de paza si ordine prin:

- restrictii ale circulatiei in zonele afectate;

- asigurarea pazei obiectivelor importante;

- indrumarea circulatiei.

7 . Asistenta religioasa prin:

- organizarea unor puncte de primire si evidenta a pers. decedate pentru identificarea lor de catre rude;

- rezolvarea operativa a formalitatilor legale necesare;

inhumarea persoanelor decedate.

MANAGEMENTUL SITUATIEI DE URGENTA ansamblul activitatilor desfasurate si procedurilor utilizate defactorii de decizie, institutiile si serviciile publice abilitate pentru identificarea si monitorizarea surselor derisc, evaluarea informatiilor si analiza situatiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de actiunesi implementarea acestora in scopul restabilirii situatiei de normalitate;

Principiile managementului situatiilor de urgenta ( conform art. 3 din O.U.G. nr. 21 /2004 ) :

a) previziunea si prevenirea;

b) prioritatea protectiei si salvarii vietii oamenilor;

c) respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;

d) asumarea responsabilitatii gestionarii situatiilor de urgenta de catre autoritatile administratiei

publice;

e) cooperarea la nivel national, regional si international cu organisme si organizatii similare;

f) transparenta activitatilor desfasurate pentru gestionarea situatiilor de urgenta, astfel incat acestea sa

nu conduca la agravarea efectelor produse;

g) continuitatea si gradualitatea activitatilor de gestionare a situatiilor de urgenta, de la nivelul

autoritatilor administratiei publice locale pana la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, in

functie de amploarea si de intensitatea acestora;

h) operativitatea, conlucrarea activa si subordonarea ierarhica a componentelor Sistemului National.

Actiuni si masuri specifice pe durata situatiilor de urgenta sau a starilor potential generatoare de situatii de urgenta ( conform prevedrilor art. 4 din O.U.G. nr. 21 /2004 )

a) avertizarea populatiei, institutiilor si agentilor economici din zonele de pericol;

b) declararea starii de alerta in cazul iminentei amenintarii sau producerii situatiei de urgenta;

c) punerea in aplicare a masurilor de prevenire si de protectie specifice tipurilor de risc si, dupa caz,hotararea evacuarii din zona afectata sau partial afectata;

d) interventia operativa cu forte si mijloace special constituite, in functie de situatie, pentru limitarea si inlaturarea efectelor negative;

e) acordarea de ajutoare de urgenta;

f) instituirea regimului starii de urgenta, in conditiile prevazute de art. 93 din Constitutia Romaniei,republicata;

g) solicitarea sau acordarea de asistenta internationala;

h) acordarea de despagubiri persoanelor juridice si fizice;

i) alte masuri prevazute de lege.

(2) Pe timpul starii de alerta se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constitutia

Romaniei, republicata, masuri pentru restrangerea unor drepturi sau libertati fundamentale referitoare,dupa caz, la libera circulatie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii fortate, dreptul deproprietate privata ori la protectia sociala a muncii, aflate in stransa relatie de cauzalitate cu situatiaprodusa si cu modalitatile specifice de gestionare a acesteia.

(3) Masurile de restrangere a exercitiului unor drepturi sau al unor libertati prevazute la alin. (2) trebuiesa fie proportionale cu situatiile care le-au determinat si se aplica cu respectarea conditiilor si limitelor prevazute de lege.