Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate baniLucreaza pentru ceea ce vei deveni, nu pentru ceea ce vei aduna - Elbert Hubbard





Afaceri Agricultura Comunicare Constructii Contabilitate Contracte
Economie Finante Management Marketing Transporturi


Management


Qdidactic » bani & cariera » management
Trezoreria neta



Trezoreria neta


Trezoreria neta


Deciziile pe termen lung, cu privire la politica de investitii si de finantare, influenteaza asupra fondului de rulment net (FRN). Fluctuatia nivelului de activitate, masurata prin cifra de afaceri si decalajele pe termen scurt dintre venituri si cheltuieli, incasari si plati influenteaza asupra necesarului de fond de rulment (NFR). Ajustarea valorii relativ constante a (FRN) cu valoarea fluctuanta in timp a NFR se realizeaza prin intermediul trezoreriei nete (TN).


TN = FRN - NFR


Aceasta relatie reflecta faptul ca, orice fluctuatie a FRN si NFR influenteaza asupra trezoreriei nete, care constituie soldul disponibilitatilor resurselor financiare pe termen scurt sau excedentul capitalului permanent fata de nevoia de active circulante neacoperite din resurse pe termen scurt.

Trezoreria neta poate fi:

A.     pozitiva, cand FRN > NFR In aceasta situatie, societatea comerciala dispune de un excedent de lichiditati care permite efectuarea de plasamente fie pe piata monetara, fie pe pietele de capital.

Trezoreria pozitiva asigura realizarea echilibrului financiar pe termen scurt. Totusi, pe termen lung, utilizarea insuficienta a resurselor durabile (stabile) poate avea consecinte negative asupra recompensarii capitalurilor proprii si rambursarii imprumuturilor contractate de pe piata. Aceasta situatie este specifica societatilor comerciale din sfera comertului.



B.     negativa, cand FRN <NFR. In aceasta situatie, societatea comerciala    nu-si poate finanta integral ciclul de exploatare pe seama FRN. Aceasta trebuie sa recurga la contractarea de noi credite bancare.

Intrucat marimea creditelor este superioara marimii lichiditatilor, costurile financiare si expunerea la risc cresc. Riscurile sunt atat de natura economica, cat si de natura pur financiara: fluctuatia permanenta si respectiv inversarea nedorita (dezavantajoasa) a ratei medii a dobanzii pe piata. Trezoreria negativa este mai des intalnita in cazul societatilor comerciale din industrie.


neutra, cand FRN = NFR. In practica, situatia in care societatea comerciala dispune de un FRN care finanteaza exact NFR se poate intalni in mod exceptional.

In practica, situatiile, in care valoarea trezoreriei nete fluctueaza in jurul pragului de neutralitate, sunt mult mai frecvente in raport cu neutralitatea absoluta.



Intrebari de autoevaluare

 


1.De ce este importanta optimizarea lichiditaților intreprinderii?

2.Care sunt principalele tipuri de analiza a lichiditații și echilibrului financiar și care este diferența dintre acestea?

3. Cum pot fi aplicate metodele dinamice de analiza a echilibrului financiar?

4.Care este diferența dintre fondul de rulment net și cel funcțional?

5. Care este utilitatea diferențierii dintre necesarul de fond de rulment de exploatare și in afara exploatarii




Studiu de caz rezolvat

 


Societatea comerciala la care lucrati a angajat un nou manager. Pentru a-si forma o impresie asupra starii financiare a societatii acesta va solicita un raport legat de echilibrul financiar al societatii comerciale. Cum a-ti realiza acest raport avand la dispozitie urmatoarele date:

cifra de afaceri: in anul T a fost de 30.587 milioane lei iar in anul T+1 de 55.412 milioane lei;

societatea comerciala a scontat efecte neajunse la scadenta in valoare de 122 milioane lei in anul T si 514 milioane lei in anul T+1;

fondul de rulment total mediu pentru societati cu cifra de afaceri similara, provenind din acelasi sector de activitate a fost de 93.000 milioane lei in anul T si 165.000 milioane lei , in anul T+1

bilantul prescurtat pe ultimii 2 ani al societatii comerciale este redat in urmatorul tabel:

ACTIV

PASIV

Nr.

crt.

Denumire post

Sume

-mil lei-

anul T

Sume

-mil lei anul T+1


Nr.

crt.

Denumire post

Sume

-mil lei-

anul T

Sume

-mil lei-

anul T+1


Cheltuieli de infiintare




Capital social




Imobilizari corporale

82.403



Rezerve





Imobilizari financiare (1)

20.300



Profit net

32.929



Stocuri (2)

35.894



Datorii financiare (5) din care soldul creditor al contului bancii =15. 000  

95.400

132.400


Creante asupra tertilor (3)

40.203




Datorii de exploatare (6)

55.800



Disponibilitati banesti





Alte datorii de exploatare




Cheltuieli inregistrate in avans (4)

12.627




Venituri inregistrate in avans(7)

12.236



TOTAL ACTIV

203.594

289.500


TOTAL PASIV

203.594

289.500


Pentru anul T

din care pe termen scurt: 5.300 mil lei; (5) din care pe termen scurt:17.500 mil lei

din care stocuri fara miscare: 312 mil.lei;   (6) din care pe termen lung:15.345 mil lei;:

(3) din care pe termen lung: 4.500 mil lei; (7) din care pe termen lung: 452 mil lei

(4) din care pe termen lung: 851 mil lei       


Pentru anul T+1

din care pe termen scurt: 4.200 mil lei; (5) din care pe termen scurt:34.201 mil lei;

din care stocuri fara miscare: 354 mil.lei;          (6) din care pe termen lung:25.686 mil lei;:

(3) din care pe termen lung: 9.500 mil lei; (7) din care pe termen lung: 1.548 mil lei

(4) din care pe termen lung: 2.495 mil lei       

Rezolvare:

Pentru a realiza o analiza cat mai reala a starii financiare a societatii comerciale vom realiza intr-o prima etapa bilantul financiar:

ACTIV

Anul T

Anul T+1

Active imobilizate nete (>1 an)



Imobilizari corporale



Imobilizari financiare >1 an



Stocuri fara miscare



Creante asupra tertilor >1 an



Chelt. inreg.in avans >1 an



Active circulante (< 1 an)



Imobilizari financiare < 1 an



Stocuri



Creante asupra tertilor < 1 an



Disponibilitati



Chelt. inreg. in avans < 1 an



Efecte scontate



Activ total




PASIV

Anul 1999

Anul 2000

Capitaluri proprii



Capital social



Rezerve



Profit net



Elemente fictive de activ



Datorii pe termen mediu si lung



Datorii financiare >1 an



Datorii de exploatare >1 an



Ven. constatate in avans >1 an



Datorii pe termen scurt



Datorii financiare < 1 an



Datorii de exploatare < 1 an



Alte datorii de exploatare



Ven. constatate in avans < 1 an



Efecte scontate



Pasiv total




Pe baza acestui bilant financiar vom calcula si analiza indicatorii care

reflecta echilibrul societatii pe termen scurt si lung:

1. Lg :=

anul T: Lg :=

anul T+1: Lg :=

Lichiditatea globala a societatii comerciale este nesatisfacatoare in ambele perioade analizate, situandu-se sub pragul 2-2,5. Se poate observa in anul T+1 o usoara imbunatatire a lichiditatii globale cauzata de cresterea intr-un ritm mai alert (82,22%) a activelor circulante in comparatie cu datoriile pe termen scurt (37,85%).


2. Lr=   

anul T:

anul T+1:

Lichiditatea redusa a societatii comerciale se situeaza si ea sub limita normala insa, in anul T+1, datorita cresterii masive a activului circulant lichiditatea redusa se apropie de limita acceptabilitatii.


3. Li =    

anul T:

anul T+1:

Se poate observa cu usurinta ca lichiditatea imediata este nesatisfacatoare. Acest fapt se datoreaza, pe de o parte faptului ca trezoreria de activ este reprezentata in exclusivitate din disponibilitati banesti, iar pe de alta parte, faptului ca volumul acestora din urma este foarte redus. Aceasta conduce la capacitatea foarte redusa a societatii comerciale de a-si onora obligatiile de plata pe termen scurt pe seama lichiditatilor de care dispune, in cazul in care apare o situatie neprevazuta.


4. Fondul de rulment net = Capitaluri permanente - Active imobilizate

nete

Fondul de rulment net = Active circulante - Datorii pe termen scurt

anul T: FRN = 29.429 +93.697 -103.066 = 20.060

FRN = 94.150 - 74.090 = 20.060

anul T+1: FRN = 62.445 + 125.433 -118.456 = 69.422

FRN = 171.558 - 102.136 = 69422

Pentru ambele intervale de timp se poate observa realizarea echilibrului pe termen lung deoarece capitalurile permanente depasesc utilizarile stabile. Cu alte cuvinte societatea comerciala reuseste sa-si acopere pe seama resurselor stabile necesarul de fonduri pentru investitiile pe care doreste sa le realizeze.

Acest fapt este demonstrat si de valorile urmatoarelor doua rapoarte:

GFEAI=

anul T: GFEAI =

anul T+1: GFEAI =


GFRAI=

anul T: GFRAI =

anul T+1: GFRAI =

De asemenea , valoarea pozitiva a fondului de rulment sugereaza ca acesta participa la echilibrarea pe termen scurt a societatii comerciale.

Daca realizam o analiza comparata a celor doi ani avuti in vedere se poate observa ca marimea fondului de rulment net se majoreaza foarte mult in anul T+1 pe de o parte din cauza dublarii capitalurilor proprii si a majorarii cu 33,87% a datoriilor pe termen mediu si lung, iar pe de alta parte din cauza faptului ca societatea a promovat o politica investitionala extrem de putin agresiva. Investitiile au crescut doar cu 14,93% in timp ce capitalurile de care dispunea societatea pe termen mediu si lung au crescut cu 52,59%.

Pe baza fondului de rulment net vom mai calcula urmatoarele rapoarte:

  1. PFRN/CA=

anul T: PFRN/CA =

anul T+1: PFRN/CA =

Fata de o valoare normala de aproximativ 33% in ambele perioade analizate, dar mai ales in anul T+1 se observa ca valoarea indicatorului nu este cea dorita. Aceasta se datoreaza pe de o parte politicii investitionale si de finantare a societatii comerciale care au cauzat valorile destul de mari ale fondului de rulment net, iar pe de alta parte faptului ca majorarea cifrei de afaceri nu s-a realizat in acelasi ritm cu cea a fondului de rulment net.

  1. DRFRN =

anul T:DRFRN =

anul T+1: DRFRN =

Fata de o valoare normala care se situeaza in jurul a 120 zile se poate observa ca, in cazul nostru, valorile acestui raport ne indica incapacitatea societatii comerciale de a - si reinnoi prin intermediu cifrei de afaceri , fondul de rulment net.

  1. GfAc =

anul T: GfAc =

anul T+1:GfAc =

Luand in considerare faptul ca valorile normale a acestui indicator sunt situate in intervalul 25-40% se poate concluziona ca daca in anul T valoarea fondului de rulment a fost insuficienta in anul T+1 valoarea acestuia a crescut prea mult comparativ cu necesarul pe are il inregistra societatea comerciala. Totusi avand in vedere ca valorile obtinute sunt foarte aproape de limitele considerate normale se poate spune ca nu exista probleme foarte mari in ceea ce priveste gestiunea resurselor pe termen mediu si lung.

  1. GFS =   

anul T:GFS =

anul T+1: GFS =

Fata de valori relativ normale in anul T se poate observa ca in anul T+1 proportia in care stocurile sunt finantate din capitaluri pe termen mediu si lung este foarte mare, fapt ce ne intareste concluziile pe care le-am tras pana acum referitoare la neconcordanta intre politica de finantare si cea investitionala aferente anului T+1.


5. Fondul de rulment total = activul circulant din bilantul financiar deoarece acesta a fost deja corectat cu valoarea stocurilor fara miscare

anul T: FRT = 94.150;

anul T+1: FRT= 171.558;

Comparand aceste valori cu cele medii inregistrate in sectorul de activitate al societatii comerciale putem deduce ca din acest punct de vedere situatia societatii comerciale se situeaza in limite normale


6. Necesarul de fond de rulment = Utilizari curente - Alocari curente = (Active curente - Disponibilitati banesti - Plasamente financiare)- (Datorii pe termen scurt - Credite pe termen scurt)

anul T: NFR = 94.150 (-5.667) - 74.090 (-15.000) = 29.393

anul T+1:NFR =171.558 (-12.039) - 102.136 (-15.000) = 72.383

Pe baza acestui necesar de fond de rulment se pot calcula si analiza si urmatoarele rapoarte:

anul T:

anul T+1:

Avand in vedere faptul ca ponderea optima nu trebuie sa depaseasca 10-15% se poate constata ca valorile obtinute pentru acest indicator denota o situatie necorespunzatoare in care nevoia de finantare a activelor circulante are o valoare mult prea mare in raport cu vanzarile societatii comerciale. Acest fapt se poate datora fie unei supradimensionari a activului circulant fie a unui caracter putin vandabil a produselor fabricare de catre societatea comerciala.

Aceeasi concluzie poate fi intarita si prin calcului urmatorului indicator.

anul T: dzNFR

anul T+1: dzNFR

Comparand necesarul de fond de rulment cu fondul de rulment net putem constata ca desi pe termen lung echilibrul financiar se realizeaza , pe termen scurt societatea are o nevoie de lichiditati atat in anul 1999 cat si in anul 2000. Acest fapt poate fi observat si mai bine prin intermediul urmatorului indicator:

7. Trezoreria neta = fond de rulment net - necesar de fond de rulment

anul T : TN = 20.060 - 29.393 = - 9.333

anul T+1 : TN = 69.422 - 72.383 = - 2.961

Valorile negative ale acestui indicator reflecta o trezorerie neta de pasiv, adica o nevoie de lichiditati pe termen scurt ce va trebui acoperita prin apelarea la resurse curente. Deoarece valoarea acestuia nu este foarte inalta societatea va reusi cu usurinta sa-si procure resursele de care are nevoie.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

bani

Management



Administratie
Asistenta sociala
Resurse umane

Lucrari pe aceeasi tema


Analiza economico-financiara firma
Paradigme ale stresului
Lucrare de diploma management si markenting - design ingineresc
Cultura calitatii si cultura manageriala
Orientari in managementul organizatiilor - teoria organizatiilor
Pregatirea profesionala si dezvoltarea carierei - etapele pregatirii profesionale
Notiuni generale privind documentele sistemului de management al calitatii
Elaborarea documentatiilor de proiect - studii de oportunitate
Activitatea manageriala - caracterizarea generala a activitatii manageriale
Finanțarea interna



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online documentul tau.