Definiti liderul si comparati managerii lideri cu cei care nu au vocatie de lider

Definiti liderul si comparati managerii lideri cu cei care nu au vocatie de lider.

Leaderii sunt manageri sau orice alte persoane cu o capacitate deosebita de a conduce colective cat mai largi, inclusiv popoare, care isi motiveaza puternic subalternii si ii canalizeaza in vederea atingerii unui anumit scop; ei sunt oameni care au harul de a influenta destinul cat mai multor persoane. Leaderii de mare anvergura imbina de regula cat mai armonios cele doua atribute: talent nativ si competenta dobandita prin studiu, prin munca, deci prin experienta. Comparatie intre managerul-leader si managerul obisnuit:

-Caracteristici esentiale: M. leader alege, creeaza si produce evenimente, entuziasm si incredere in timp ce M obisnuit permite atingerea obiectivelor prin intermediul altor oameni. M leader creeaza grupuri si culturi organizationale, iar M obisnuit se bazeaza pe organizare si control. M leader are o viziune de durata, traieste in prezent, dar este preocupat de viitor, insa M obisnuit poarta responsabilitati, punand accentul mai mult pe prezent.

-Crearea unei agende: M leader priveste lucrurile in contextul intregului sistem, in timp ce M obisnuit priveste lucrurile rezumate la nivelul unei celule.

-Sistemul relatiilor interumane: M leader aduna oamenii, oferindu-le un tel, utilizandu-le pasiunile, starnindu-le emotiile; ajuta si sustine, in timp ce M obisnuit incurajeaza competitia; organizeaza oamenii conform regulilor, servindu-se de autoritatea sa.

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

c. canale lungi (cu intermediari);

d. canale de alte tipuri;

e. canale de furnizori.

26. Identificati in textele de mai jos elementele care nu sunt evidentiate in cazul analizei suprafetelor de depozitare.

a. daca suprafata depozitului a fost integral folosita;

b. factorii care au influentat cresterea sau scaderea folosirii suprafetei de depozitare;

c. daca depozitul este bine amplasat geografico-economic;

d. daca modul de depozitare a materialelor a fost cel mai corespunzator pentru folosirea

rationala a suprafetei de depozitare;

e. care au fost consecintele unei utilizari nerationale a suprafetei depozitului.

27. Adoptarea unuia sau altuia dintre canalele de aprovizionare este determinata de o serie de factori enumerati mai jos:

Stabiliti care dintre afirmatii nu reprezinta factor ce determina alegerea canalelor de aprovizionare.

a. crearea si dezvoltarea de noi firme industriale in diferite zone ale tarii;

b. caracteristicile productiei si consumului unor materiale si produse;

c. multiplicarea punctelor de productie si consum si cresterea volumului circulatiei

produselor;

d. apropierea productiei de locul consumului;

e. stabilirea unor zone de aprovizionare cat mai apropiate de beneficiari.

28. Elementele necesare elaborarii balantei capacitatilor de depozitare sunt:

Identificati in textele de mai jos elementul nespecific elaborarii balantei capacitatilor de

depozitare.

a. nomenclatorul de materiale ce se deruleaza prin depozite;

b. conditiile de manipulare, depozitare, conservare solicitate de fiecare tip de material

in parte;

c. tehnologiile de manipulare-depozitare utilizate;

d. gradul de incarcare al depozitului;

e. volumul de activitate (rulaj zilnic, stoc maxim estimat, stoc mediu estimat).

29. Identificati in textele de mai jos afirmatiile care nu se refera la tipurile de relatii pe linia aprovizionarii:

a. relatii pe plan intern;

b. relatii pe plan extern;

c. relatii de subordonare;

d. relatii de colaborare pe diverse componente ale activitatii.

e. relatii de intrajutorare.

30. Identificati formularea din textele de mai jos care nu se incadreaza in unul din cele patru cadrane ale balantei capacitatilor de depozitare:

a. necesar de capacitati de depozitare;

b. modificari realizate la inceputul anului pentru realizarea unor capacitati de depozitare mai

mari;

c. existent de capacitati de depozitare, in functiune la inceputul anului;

d. modificari in cursul anului ale capacitatilor de depozitare (scoateri din functiune, intrari in

functiune);

e. existent de capacitati de depozitare in functiune la sfarsitul anului.

31. Identificati in textul de mai jos compartimentul care nu este specific relatiilor pe plan intern in domeniul aprovizionarii:

a. institutii de conjunctura mondiala;

b. compartimentul de desfacere a produselor;

c. compartimentul financiar-contabil;

d. compartimentul de control al calitatii;

e. compartimentul de conceptie-proiectare.

32. In practica ambalarii se utilizeaza o serie de categorii de materiale. Identificati in cele ce urmeaza categoria de material ce nu se foloseste la ambalare:

a. lemnoase;

b. ceramice;

c. celulozice;

d. plastice;

e. metalice.

33. Precizati care este compartimentul nespecific relatiilor pe plan extern in cadrul aprovizionarii si prezentat in textele de mai jos:

a. furnizorii de materiale;

b. unitatile de transport;

c. compartimentul de conceptie-proiectare (de creatie, de cercetare-dezvoltare);

d. unitati specializate in importul de materiale;

e. institutii de cercetare specializate.

34. Conceperea ambalajului cuprinde, pe langa alegerea tipului, stabilirea celorlalte elemente de constituire a sa. Identificati in formularile de mai jos pe cea care nu contine aspecte cu privire la

conceperea ambalajului:

a. protectia interioara;

b. sistemul de inchidere;

c. sistemul de ambalare;

d. sistemul de etichetare;

e. sistemul de marcare.

35. Relatiile de colaborare se stabilesc de catre compartimentul aprovizionare cu o serie de alte compartimente. Idenficati-le in textele de mai jos si stabiliti compartimentul cu care nu realizeaza acest tip de relatie:

a. compartimentul productie;

b. furnizorii de materiale;

c. compartimentul desfacere;

d. depozitele de aprovizionare;

e. intre structurile proprii aprovizionarii.

36. Identificati, in formularile de mai jos, obiectivul care nu este urmarit prin tipizare:

a. simplificarea productiei pe calea reducerii numarului de tipuri constructive;

b. cresterea eficientei si longevitatii produselor;

c. cresterea productivitatii prin marirea seriilor de fabricatie;

d. aplicarea pe scara larga a corelarilor dimensionale;

e. stabilirea de prescriptii de executie si metode de verificare de natura sa garanteze buna

comportare in exploatare.

37. Unul din aspectele dezvoltate din punct de vedere teoretic si practic si care a cunoscut o atentie deosebita din partea specialistilor in aprovizionare o constituie problematica stocurilor. Acestea includ o serie de probleme precum:

Precizati care dintre acestea nu se constituie in probleme ce le includ stocurile.

a. dimensionare;

b. modernizare;

c. depozitare;

d. conservare;

e. redistribuire.

38. Identificati in textele urmatoare tehnica ce nu se refera la afluirea ambalajelor.

a. tehnica autoportanta, specifica mijloacelor de transport, dar aplicata si altor marfuri

similare;

b. tehnica dispunerii marfurilor pe coloane si siruri in scopul manipularii lor mai usoare;

c. tehnici specifice marfurilor lichide neambalate, incluzand transportul prin conducte si cu

cisternele;

d. tehnici specifice marfurilor solide in vrac;

e. tehnici specifice marfurilor cu gabarit mare, caracterizate prin operatii de incarcaredescarcare

efectuate cu utilaje cu carlig;

39. Continutul notiunii de stoc si aria sa de cuprindere se interfereaza si cu alte segmente economice precum:

Identificati care dintre acestea nu se incadreaza la interferenta cu notiunea de stoc.

a. ritmicitatea aprovizionarii;

b. determinarea si utilizarea capacitatilor de depozitare;

c. formarea loturilor de expeditie si transport;

d. asigurarea capacitatii de a face fata fluctuatiilor neasteptate ale productiei sau vanzarilor;

e. gestionarea operativa a bunurilor.

40. Identificati formularea ce nu se refera la exigentele unui bun ambalaj:

a. sa fie depozitat corect pentru a nu-si pierde caracteristicile fizico-chimice;

b. sa nu fie exagerat de mare pentru un continut minor;

c. sa nu fie luxos pentru un continut modest;

d. sa-si indeplineasca obligatia de baza cu privire la protejarea produsului;

e. sa fie competitiv.

41. Identificati in textele de mai jos pe cel care se refera la rolul stocurilor:

a. efectele negative ale uzurii morale a materialelor stocate;

b. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;

c. a asigura conditii optime pentru desfasurarea, dupa un sistem rational, a activitatii

firmelor;

d. prelungirea duratei vietii produselor;

e. utilizarea resurselor secundare rezultate din procesul de productie si din consum.

42. Identificati in cadrul formularilor de mai jos metoda care nu se constituie in metoda directa folosita la receptia cantitativa:

a. metoda compararii;

b. metoda susbstitutiei;

c. metoda pas cu pas;

d. metoda diferentiala;

e. metoda coincidentei.

43. In activitatea practica stocurile de aprovizionare indeplinesc anumite functii denumite principale; identificati in textele de mai jos una din aceste functii:

a. infaptuirea unor ritmuri ridicate de dezvoltare economica;

b. cresterea eficientei intregii activitati economice a firmei;

c. diminuarea eficientei activitatii economice prin scoaterea din circuit a unor cantitati

insemnate de resurse;

d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor de

munca;

e. asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor productive.

44. Receptia calitativa a materialelor si produselor este mai pretentioasa si solicita mai multe cunostinte tehnice. Pentru aceasta se stabilesc un anumit numar de probe in mod arbitrar, pe baza unor calcule statistice. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se refera la situatiile in care se aplica metodele calitative de verificare cu probe:

a. materialele sunt fabricate in serie sau in masa continua si nu corespund prevederilor de

calitate;

b. costul verificarilor este relativ ridicat fata de costul fabricatiei produselor;

c. verificarea articolelor din lot comporta incercari distructive;

d. este necesara determinarea mai multor marimi;

e. materialele si produsele sunt foarte solicitate sau au termene de garantie relativ scurte,

necesitand o circulatie rapida.

45. Identificati in textele de mai jos formularea care nu reprezinta una din trasaturile procesului de stocare.

a. are caracter obiectiv si obligatoriu pentru toate unitatile economice;

b. corelarea constituirii, amplasarii si administrarii stocurilor cu indicatorii strategici si in

interdependenta cu rezultatele economico-financiare ale activitatii firmelor;

c. adaptarea sistematica a nivelului stocurilor la noi conditii economice, la cerintele

desfasurarii procesului de aprovizionare si asigurarii continuitatii fabricatiei, la structurile

organizatorice noi ce s-au creat si la noul ritm al derularii resurselor materiale intre

furnizori si beneficiari, in cadrul ciclului economiei de piata;

d. utilizarea intensiva, cu maxima eficienta a capacitatilor de productie si a resurselor de

munca, prin asigurarea la timp si in totalitate a resurselor materiale necesare proceselor

productive;

e. controlul stocurilor cu privire la respectarea nivelurilor si structurilor stabilite, depistarea

cantitatilor care depasesc aceste niveluri si devin amorfe, livrarea operativa catre unitatile

economice care au nevoie de un volum mai mare de resurse.

46. Identificati in textele de mai jos cazul (situatia) ce nu corespunde metodei controlului pe baza unei singure probe:

a. produsele respective sunt fabricate de unitatea in cadrul careia se face verificarea;

b. costul luarii probelor este relativ ridicat fata de cazul examinarii exemplarelor;

c. cand nu exista posibilitatea luarii probelor in mai multe etape din acelasi lot;

d. examinarea exemplarelor comporta incercari de lunga durata care se executa simultan

pentru toate exemplarele probei, iar verificarea pe baza de mai multe probe ar intarzia prea

mult circulatia produsului;

e. cand personalul de verificare nu este familiarizat cu metodele de verificare pe baza de

probe.

47. Evolutia stocului curent intre minim si maxim este determinata de ritmul consumului si cadenta cu care are loc eliberarea materialelor din stoc pentru acoperirea cererilor de consum. Sub acest aspect consumul imbraca mai multe forme. Identificati in textele de mai jos aceste forme.

a. consum specific si consum neritmic;

b. consum constant si consum periodic;

c. consum constant continuu si consum variabil;

d. consum uniform in timp si consum periodic;

e. consum ritmic si consum uniform.

48. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in directie de actiune pentru realizarea unui consum economic:

a. fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a resurselor

materiale;

b. evitarea impactului dur cu piata de materii prime, materiale si energie;

c. ridicarea nivelului tehnic calitativ al produselor;

d. modernizarea structurii productiei din profilul de fabricatie;

e. folosirea de inlocuitori pentru resursele materiale clasice

49. Identificati in textele de mai jos factorul care nu are influenta asupra nivelului stocurilor.

a. efortul de stocare;

b. gradul de utilizare a capacitatilor de productie la furnizor raportat asupra nivelului optim al

stocurilor de materiale la beneficiar;

c. frecventa livrarilor in functie de conditiile furnizorilor si ale consumatorilor;

d. normele minime de livrare;

e. distanta fata de furnizor.

50. Identificati in cadrul formularilor de mai jos varianta ce nu reprezinta functii ale indicatorilor de consum si valorificare:

a. instrument tehnico-economic justificativ de baza;

b. instrumente determinante, stimulatoare si de cointeresare, pentru folosirea economica a

resurselor materiale;

c. instrumente de mare eficienta practica destinate pentru urmarirea, controlul, analiza si

evaluarea modului de folosire a resurselor materiale la nivelul fiecarui punct de consum

din organigrama firmelor;

d. instrumente pentru evidentierea modului de valorificare a resurselor materiale la nivelul

firmei si al structurilor sale interne;

e. reprezinta o baza de comparatie viabila pentru produsele din fabricatie proprie, in raport ce cele realizate de firme similare.

51. Identificati in textele de mai jos formularea ce nu se constituie in obiectiv al conducerii procesului de stocare:

a. urmarirea sistematica a livrarilor programate pentru prevenirea intarzierilor, a expedierii unor resurse necorespunzatoare calitativ;

b. formarea unor stocuri minime, asortate, care sa asigure desfasurarea normala, la parametrii

proiectati, a activitatii de ansamblu a firmelor prin alimentarea continua a punctelor de

consum in conditiile unui efort de stocare cat mai mic;

c. mentinerea stocurilor efective in limitele estimate;

d. prevenirea fenomenelor de lipsa de resurse materiale in stoc si de suprastocare, de formare

a stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare;

e. pastrarea integritatii cantitative, a caracteristicilor fizico-chimice a resurselor pe timpul

-Executia: M leader motiveaza si inspira efortul oamenilor de a depasi barierele politice, birocratice, de resurse si cauta noi responsabilitati, in timp ce M obisnuit monitorizeaza rezultatele, identifica abaterile, replanifica activitatea si este pregatit sa accepte responsabilitati.

-Rezultatul: M leader produce schimbare, de multe ori de o maniera dramatica, se angreneaza in mari competitii internationale, in conditiile fluctuatiei accentuate a pietei, in timp ce M obisnuit produce ordine, are o anumita predictibilitate, are potentialul de a da consistenta unor rezultate-cheie.