Sistemele de asistenta sociala din UE, SUA, asia si Africa

UE - 27 de state Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia Cipru Danemarca, Estonia, Finlanda Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria

un spatiu de peste 4 milioane kmp, cu o populație de 500 milioane de locuitori

putem discuta de un model social european?

dar de un model european de asistenta sociala?

Modelul Social European

o suma de principii si idei comune ale sistemelor soc. din cadrul UE

un raspuns unitar la problema inegalitatilor economice si sociale

o viziune comuna in privinta diferitelor aspecte ale vietii sociale

un set de standarde si servicii de calitate

solidaritate si responsabilitate sociala

Prioritati in domeniul social

promovarea coeziunii economice si sociale

- Tratatul de la Maastricht (1992): combaterea excluziunii sociale si intarirea coeziunii sociale,

- Agenda de la Lisabona (2000): pana in 2010 in cadrul UE sa existe o inalta coeziune sociala,

promovarea incluziunii sociale

asigurarea accesului egal la servicii de calitate (sanatate, educatie, asistenta sociala)

promovarea egalitatii de sansa

combaterea oricarei forme de discriminare

garantarea unui venit adecvat pentru o viata demna

educatia pe toata durata vietii

economia bazata pe cunoastere

egalitatea dintre barbati si femei

ocuparea fortei de munca si egalitatea in munca

coordonarea si protejarea drepturilor sociale ale persoanelor care circula in UE (pensii, prestatii sociale, indemnizatie somaj, VMG, asigurari de sanatate),

grija fata de retelele de solidaritate sociala

Exemple: 2003 – Anul european al persoanelor cu dizabilitati

2006 – Anul european al mobilitatii lucratorilor

2007 – Anul european al oportunitatilor egale pentru toti

2008 – Anul european al dialogului intercultural

2010 – Anul european de combatere a saraciei si promovare a incluziunii sociale

existenta fondurilor structurale

egalitatea de tratament

totalizarea perioadelor de asigurare, de activitate salariala sau de munca independenta

exportabilitatea beneficiilor sociale (prestatii)

participare si responsabilitate

informare si consultare

parteneriat social si implicarea societatii civile

salarii decente si echitabile

politici sociale transnationale

Filosofia ce sta la baza Sistemelor de Protectie Sociala

(a)   sisteme de prot. soc. - inspiratie Bismarck (Germania, Franta, Italia): fond separat de bugetul de stat; administrare in sistem tripartit (ex. somaj: stat-sindicate-patronat); beneficiile se acorda in functie de marimea contributiei si sunt conditionate de venituri.

(b) sisteme de prot. soc. - inspiratie Beveridge (UK, Danemarca, Suedia): beneficii din bugetul de stat; statul este administratorul sistemului; beneficii constante dar la niveluri modeste; universalitatea prestatiilor.

Observatii:

tarile UE nu au modele pure ale uneia sau alteia dintre aceste doua mari tendinte.

Referat: Sociologia deviantei - asistenta Sociala Document online: Comunitatile urbane sarace

diferente: organizarea si functionarea sistemului de protectie sociala, modalitatea si nivelul de finantare, nivelul prestatiilor acordate, rolul autoritatilor publice si al partenerilor locali, cadrul legislativ.

similitudini: institutii de specialitate, tipologia serviciilor si prestatiilor (protectia copiilor, boli cronice, invaliditate, batranete).

UE se confrunta cu somajul, excluderea sociala a anumitor categorii sociale (persoane fara adapost, refugiati si imigranti ilegal, persoane cu handicap grav), scaderea natalitatii si imbatranirea populatiei, saracia, polarizarea sociala, etc.

EXEMPLE

Germania - ajutorul social se acorda in baza Legii din 1961 si presupune VMG si ajutoare speciale (graviditate, nastere, scolarizare, incalzirea locuintei).

serviciile sociale sunt organizate sub forma federativa, grupate in sase mari organizatii care gestioneaza serviciile la nivel national.

voluntariatul joaca un rol important.            

programele de asigurari introduse de cancelarul Bismarck.

Marea Britanie

Legea saracilor (Poor Law Act – 1601) o revizuire a unui act normativ din 1576 referitor la protectia persoanelor sarace, promulgat de Regina Elisabeta I.

o “taxa pentru saracie” platita de catre proprietarii de pamant pentru a sprijini persoanele care se confruntau cu dificultati majore (handicapuri severe, boli grave, copii abandonati).

Casele de munca - cu un regulament bine pus la punct

Amendamentul Legii Saracilor (1834) reducea sprijinul acordat pentru a motiva pe cei apti de munca sa devina activi pe piata muncii

casele de munca se inmultisera enorm - peste 1 800 cu o capacitate de 90 000 de locuri

raportul Lordului Beveridge (1942) - obiectivul central al statului este lupta impotriva celor cinci giganti: lipsurile, boala, ignoranta, mizeria si inactivitatea.

- primele principii de constituire a statului bunastarii sociale.

dominant in cadrul sistemului actual de asistenta sociala se afla principiul universalitatii si distribuirii diferentiate a prestatiilor.

prestatii non-contributive independente de nivelul resurselor (pentru persoanele cu handicap) si

prestatii non-contributive dependente de nivelul resurselor (ajutor social ca forma de venit minim garantat).

serviciile sociale sunt gestionate la nivel local. Raportul Griffith (1988) - finantarea serviciilor sociale sa fie transferata de la nivel central la nivel local.

autoritatile locale nu au obligatia de a oferi ele insele servicii ci de a incheia contracte cu furnizorii de servicii.

Franta

- 1982 descentralizarea responsabilitatilor catre autoritatile locale

ajutorul social ca forma de VMG a fost introdus in 1988

nivelul ridicat al finantarii sistemului de asistenta sociala

Danemarca

reprezentant al modelului scandinav de “Welfare State”

drepturi sociale tuturor rezidentilor

prestatiile si serviciile sociale se acorda tuturor indiferent daca au sau nu loc de munca sau daca cotizeaza la un fond de asigurare

Italia

reforma de la sfarsitul anilor ‘70 - descentralizarea serviciilor sociale

sistem de servicii sanitare si sociale organizat la nivel de comune, provincii si regiuni

serviciile de asistenta sociala (consiliere psiho-socio-pedadogica, sprijin financiar, ajutor la domiciliu, locuinta sociala) sunt mai dezvoltate in regiunile industrializate din nord  

VMG diferentiat de la o regiune la alta si de la o municipalitate la alta

Sisteme Nord-Americane

- cele mai cunoscute state: SUA, Canada si Mexic

- modelul nord-american de as. soc. = sistemele de asistenta sociala din SUA

SUA - dezvoltare spectaculoasa d.p.v. democratic, economic, social, politic, cultural si religios.

a) Perioada voluntariatului (inainte de 1915)

• vasta miscare de voluntariat din perioada de inceput de istorie a SUA.

perioada coloniala - oamenii din comunitate se ofereau ca voluntari

infiintarea organizatiilor voluntare de asistenta sociala

1877: Charity Organisation Society in New York (COS - Mary Richmond) pentru combaterea si prevenirea saraciei

• voluntarii COS erau numiti “friendly visitors” (vizitatori prietenosi),

ulterior s-au infiintat asemenea COS in mai multe orase

infiintarea de azile concepute dupa modelul “London’s Toynbee Hall”

oamenii se ofereau voluntari pentru a locui in cartierele sarace, in “settlement houses” (case de asistenta sociala) pentru a putea intelege mai bine problemele si nevoile celor saraci

Jane Addams (1 ) Premiul Nobel pentru Pace

Jane Addams si Ellen Gates Starr infiinteaza Hull House in Chicago

pana in se infiinteaza mai mult de de asemenea case

multe din aceste slujbe/posturi au fost recunoscute si platite

angajatii Departamentului Comisiei Sanitare erau platiti sa acorde asistenta soldatilor unionisti si familiilor in timpul Razboiului Civil

in 1905 existau asistenti sociali angajati intr-un mare spital urban

activitatea de asistenta sociala s-a transformat din voluntariat in ocupatie

b) Asistenta sociala ca ocupatie (1915 - 1950)

asistentii sociali erau interesati de dezvoltarea standardelor care ghidau activitatea practica,

doreau recunoasterea oficiala a profesiei de asistent social,

necesitatea elaborarii unui cod etic al asistentilor sociali,

infiintarea unei asociatii profesionale.

Marea Depresiune din 1930 – accentueaza rolul guvernului federal in dezvoltarea masurilor de asistenta sociala.

Social Security Act

expansiunea academica a asistentei sociale dupa al doilea razboi mondial.

au aparut grupuri profesionale de asistenta sociala:

- American Association of Hospital Social Workers

- Visiting Teachers Association,

- Community Organization of Social Workers,

- Social Work Research Group.

profesionistii s-au dezvoltat in mai multe directii/specializari.

c) Asistenta sociala ca profesie si stiinta (1950 pana in prezent)

s-a dezvoltat reteaua de invatamant de asistenta sociala

- 1951 - Consiliul pentru Invatamantul din Domeniul Asistentei Sociale

organizatiile asistentilor sociali au devenit cunoscute

- 1955, National Association of Social Workers lua fiinta prin unirea

a sapte organizatii specializate in asistenta sociala

- International Federation of Social Workers a luat fiinta in 1956

incepe modernizarea si institutionalizarea asistentei sociale

majoritatea statelor au dezvoltat sisteme moderne de asistenta sociala cu multe similaritati dar si cu diferente evidente.

activitatea de asistenta sociala este puternic finantata de catre stat existand o diversitate de programe sociale ce se adreseaza nevoilor comunitare.

Sistemele de asistenta sociala din

Asia si Africa

Asia - peste 52 de state, marea lor majoritate fiind tari in curs de dezvoltare; continentul cu cele mai multe religii.

intalnim fie giganti ca Rusia, China, Japonia fie state active pe agenda publica ca Israel, Palestina, Irak, Iran, Siria dar si state aparent neinsemnate ca Bhutan, Bangladesh, Sri Lanka.

- asistenta sociala este influentata de sistemele din SUA si UK.

cel mai dezvoltat sistem de as. soc. il intalnim in Japonia

restul statelor au insuficienti specialisti, slaba dezvoltare a infrastructurii serviciilor de specialitate si locuri de munca slab platite

traditiile in administratie: ex. Singapore - politici sociale de orientare confucianista care diminueaza rolul asistentului social.

- tari asiatice aflate sub dominatia si influenta fostei URSS - la inceput de drum in configurarea sistemelor de asistenta sociala

Africa - 54 de tari, cel mai vechi loc de pe pamant si totodata locul in care isi are originea rasa umana

- preponderent agrar

practicile culturale sunt total diferite comparativ cu alte regiuni ale lumii

triburi, familii inter-generationale, credinte, superstitii, practici samanice dar si retele sociale informale in care se practica ajutorul mutual inclusiv cel de natura materiala si financiara.

incidenta ridicata a saraciei, malnutritie, mortalitate infantila, HIV/SIDA, acces limitat la apa potabila, foamete, analfabetism, boli contagioase, infrastructura precara

noi metode si tehnici de interventie in asistenta sociala, diferite de cele utilizate in cadrul sistemelor occidentale

Ex. Departamentului Dezvoltarii Comunitare din Ghana utilizeaza tehnici neortodoxe de sfatuire a persoanelor pentru utilizarea eficienta a resurselor ca: gatitul si procesarea mancarii, colectarea de combustibil si lemne, schimburi comerciale intre gospodarii, adolescentii sunt sfatuiti cum sa se implice in transportul bunurilor pentru a facilita activitatile comerciale ale parintilor si bunicilor, etc.

- cercetatorii autohtoni au propus modelul “developmental social work” (Gray, 2000)

- incorporarea punctelor tari ale persoanei in cadrul modelelor de interventie
- renuntarea la adversitate, constientizarea si utilizarea vointei si a talentelor personale in depasirea dificultatilor, consolidarea asteptarilor si aspiratiilor personale

Interventii adaptate la contextul cultural al comunitatilor respective - training-uri vocationale de scurta durata pe teme diverse: tranzactiile micro-financiare, literatura didactica, burse scolare, transfer tehnologic

Avem doua sisteme globale de asistenta sociala:

modelul anglo-american prezent in Europa si SUA

modelul african sau chiar afro-asiatic, prizonier al specificul socio-cultural al tarilor respective