Violenta o problema majora in scoli - fenomenul violentei scolare

Scoala Generala Cruset

Fenomenul violentei scolare este extrem de complex, iar la originea lui se afla o multitudine de factori. Scoala insusi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta, ea reprezinta un loc unde elevii se instruesc, invata, dar este si un loc unde se stabilesc relatii, se promoveaza modele, valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva si morala a copilului. Clasa scolara constituie un grup ai carei membrii depind unii de altii, fiind supusi unei miscari de influentare reciproca de a determina echilibrul functional al campului educational.

In mod traditional, scola este locul de producere si transmitere a cunoasterii, de formare a competentelor cognitive, de intelegere a sensului vietii si a lumii care ne inconjoara, de intelegere a raporturilor cu ceilalti si cu noi insine.

In acest context, a vorbi despre violenta acolo unde ne asteptam sa gasim cele mai bune conditii pentru formarea si dezvoltarea armonioasa a personalitatii poate aparea un fapt cel putin neverosimil.In ultimii ani, violenta in randul minorilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice.Cateva intrebari se impun pe marginea acestui subiect:

- Putem vorbi de o crestere a violentei in randul elevilor Care sunt faptele ce pot fi incadrate in violenta scolara Exista zone si scoli care sunt mai predispuse la violenta Ce poate face scola pentru prevenirea violentei juvenile

In primul rand, atunci cand vorbim despre violenta scolara nu putem sa ne limitam la actele de violenta care cad sub incidenta legii. Violenta scolara este un fenomen mult mai larg, ce trebuie evaluat si cu ajutorul altor indicatori. Astfel se cunosc doua tipuri de violenta:

- violentele obiective, care sunt de ordinul penalului (crime, delicte) si asupra carora se poate interveni frontal;Politie si Justitia sunt obligate sa colaboreze direct cu institutiile scolare;

- violentele subiective, care sunt mai subtile, tin de atitudine si afecteaza climatul scolar; sunt incluse aici atitudinile ostile, dispretul, umilirea, jignirea, sfidarea, lipsa de politete, absentele de la ore, refuzul de a raspunde la ore si de a participa la activitati sau ceea ce unii autori numesc atitudini antiscolare.O forma de violenta extrem de raspandita in mediile scolare este violenta verbala.

Violenta scolara trebuie deci determinata luand in calcul contextul si cultura scolara.Profesorii dintr-o scoala pot propune grile de lectura a violentei in functie de referintele lor culturale, dar si de normele interne de functionare a institutiei scolare.Violenta perturba grav mediul scolar.

A lua in serios problema violentei in mediul scolar inseamna a demara cercetari riguroase, a merge pe teren cu instrumente metodologice precise, care sa permita masurarea fenomenului.

Asadar, fenomenul violentei scolare se intinde pe o scara larga, la ale carei capete se afla violenta fizica(extrem de mediatizata de altfel, dar fara analize temeinice ale cauzelor ce o provoaca), respectiv incivilitatile(care sunt foarte numeroase si pot afecta grav ambianta scolara).

Violenta scolara este asociata, in general, cu zonele urbane dificile, cu periferiile, acolo unde saracia este la ea acasa.De aceea, atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala, se considera drept surse defavorizante anumiti factori exteriori ai scolii: mediul familial, mediul social, ca si unii factori ce tin de individ, de personalitatea lui.

Mediul familial reprezinta, credem, cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. Multi dintre copiii care prezinta un profil agresiv provin din familii dezorganizate; ei au experienta divortului parintilor si traiesc in familii monoparentale. Echilibrul familial este perturbat si de criza locurilor de munca, de somajul ce-i atinge pe foarte multi parinti.Parintii sunt confruntati cu numeroase dificultati materiale, dar ti psihologice, pentru ca au sentimentul devalorizarii, al esecului. In aceste conditii, ei nu mai sunt sau sunt putin disponibili pentru copiii lor.Pe acest fundal apar probleme familiale foarte grave, care-i afecteaza profund pe copii: violenta intrafamiliala, consumul de alcool, abuzarea copiilor, neglijenta, la care se adauga si importante carente educationale- lipsa de dialog, de afectiune, inconstanta in cerintele formulate fata de copil, utilizarea mijloacelor violente de sanctionare a copilului.

Referat: „daca s-ar desfiinta centrul, am face revolutie” Proiect: Migratia romanilor – istoric

Mediul social contine, la randul sau, numeroase surse de influenta de natura sa induca, sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica, slabiciunea mecanismelor de control social, inegalitatile sociale, criza valorilor morale,mass-media, unele disfunctionalitati la nivelul factorilor responsabili cu educatia tinerilor, lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie. Conjunctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor, care incep sa se indoiasca de eficacitatea scolii, de utilitatea stiintei.Si aceasta cu atat mai mult cu cat ei constata ca scoala nu le asigura insertia profesionala. Un mediu social in criza( criza locurilor de munca, criza familiei, criza valorilor) afecteaza profund dezvoltarea personalitatii copilului.

Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa corelatie cu comportamentele violente.

Adolescenta este o perioada de transformari profunde pe plan fizic, psihic si social. Schimbarile fizice care incep la pubertate sunt adesea foarte brutale si adolescentii le traiesc ca pe o veritabila metamorfoza. O caracteristica importanta este relatia pe care adolescentul o stabileste cu propriul corp. Corpul este suportul privilegiat al exprimarii personalitatii si, in aceste conditii, asistam la excese in privinta vestimentatiei, coafurii, machiajului. Look-ul este cand o modalitate de afirmare, de impunere a personalitatii, cand o carapace sub care se ascund multe nelinisti si temeri. Adeseori, el oscileaza intre sentimentul de putere, de forta, si sentimentul de indoiala, de descurajare, de scadere a stimei de sine. Pentru a se apara de aceste emotii, adolescentii dezvolta reactii de provocare, de agresivitate, de opozitie fata de parinti si profesori.

In aceasta perioada atat de dificila, dialogul parinti-copii si profesori-elevi este absolut necesar. Adolescentul doreste sa fie inteles, are nevoie de dragoste, de securitate afectiva, dar , el nu recunoaste si nu exprima acest lucru. Se poate spune ca, violenta in scoala pleaca in primul rand de la undeficit de comunicare.

Fenomenul violentei scolare este extrem de complex, iar la originea lui se afla o multitudine de factori.Scoala insasi poate reprezenta o sursa a unor forme de violenta si acest lucru trebuie luat in consideratie in conceperea diferitelor programe de prevenire si stapanire a violentei.

Scoala este un loc unde elevii se instruiesc, invata, dar este si un loc unde se stabilesc relatii, se promoveaza modele, valori, se creeaza conditii pentru dezvoltarea cognitiva, afectiva si morala a copilului.Clasa scolara constituie un grup ai carui membri depind unii de altii, fiind supusi unei miscari de influentare reciproca ce determina echilibrul functional al campului educational. Fiecare grup cere de la membrii sai diferite forme de comportament.

Comportamentele violente ale elevului isi pot avea originea si intr-unmenagement defectuos al clasei scolare, mai exact intr-o lipsa de adaptare a practicilor educationale la o populatie scolara considerabil schimbata.

Relatia de autoritate influenteaza si tipul de comunicare, aceasta devenind unilaterala, adica profesorul e cel care emite si monopolizeaza comunicarea , iar elevul ramane doar un receptor pasiv.

Si alte componente ale atitudinii profesorului fata de elevi pot genera situatii conflictuale ori comportamente violente ale elevilor: atitudinea profesorului de ignorare dispretuitoare a elevilor, corelata cu tendinta de evaluare a lor in termeni constant negativi si depreciativi, atitudini care pot antrena un ansamblu de consecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare, pasivitatea le lectie, indiferensa sau, dimpotriva, perturbarea lectiilor, dezvoltarea unor atitudini ostile, provocatoare.

Aceasta atitudine a profesorului poate determina din partea elevilor sustragerea de la activitati, indiferenta fata de ceea ce se intampla in clasa, absenteismul, refuzul de a-si face temele, violentele verbale fata de colegi si chiar fata de profesori, comportamentele agresive.

Nu in ultimul rand, modul in care profesorul distribuie sanctiunile, abuzul de masuri disciplinare, de pedepse influenteaza climatul si calitatea vietii scolare.

Fenomenul violentei scolare trebuie analizat in contextul aparitiei lui.A gandi strategii, proiecte de prevenire a violentei scolare inseamna a lua in consideratie toti factorii(sociali, familiali, scolari, de pesonalitate) ce pot determina comportamentul violent al elevilor.Scoala poate juca un rol important in prevenirea violentei scolare.

Pentru ca scola sa isi asume acest rol de prevenire si de stapanire a fenomenului violentei, prima investitie trebuie facuta in domeniul formarii profesorilor. Este nevoie de o formare specifica, in masura sa permita satisfacerea cerintelor elevilor ,, cu probleme’’.

Violenta este o problema care isi face simtita prezenta din ce in ce mai mult in scoala.
   Exista un nivel de indisciplina inerent in scoli, ca rezultat al faptului ca elevii sunt la o varsta la care sunt tentati sa treaca peste reguli, iar aceasta indisciplina poate duce la un comportament violent. Lipsa modelelor sociale, mediatizarea excesiva a cazurilor de violenta si indisciplina pot influenta comportamentul elevilor, acestia putand fi tentati sa imite actiunile vazute la televizor. Societatea romaneasca trece printr-o criza din punctul de vedere al valorilor sociale. Violenta este din pacate pentru mijloacele de informare in masa o afacere rentabila, iar formele dramatizarii si exagerarii atrage publicitatea dorita, rating-ul. In mass-media se pune accentul pe ideea ca nu este nevoie sa ai multa scoala pentru a avea succes in viata si ca succesul se masoara in primul rand prin bani. Aceste modele sunt perpetuate si in familie, si pe strada, iar scoala are putine sanse de a schimba mentalitatea elevilor in conditiile in care toate celelalte surse de informare spun contrariul. Copiii sunt in scoala sase sau sapte ore pe zi. In rest sunt acasa, pe strada, se uita la televizor. Tot ce invata in scoala – cum sa vorbeasca, cum sa se poarte – este contrazis de ce vad in rest.Agresiunile intalnite in scoala sunt injuriile, jignirile, imbrancelile, intimidarile, vulgaritatile.

Este necesara prezenta in fiecare scoala a unui psiholog care sa consilieze elevii si sa colaboreze cu profesorii, dar se face simtita si necesitatea implicarii parintilor, cei care, de multe ori nu participa suficient la educatia copiilor lor

BIBLIOGRAFIE:

Salavastru, Dorina, 2004, Psihologia educatiei,Editura Polirom, Iasi

Zlate M. 2004-Tratat de psihologie organizational-manageriala, Editura Polirom, Iasi

Vlasceanu M. 1993 Psihologia organizatiilor si conducerii, Editura Paideea,Bucuresti

Necula A. 2004 –Manual de psihologie sociala, Editura Polirom , Iasi