Asimetria informationala - asimetria informationala in ingrijirile de sanatate si antidotul numit "transdisciplinaritate"

Managementul Informatiei

Mai important decat volumul de informatii este managementul informatiei, constientizarea acestui potential, precum si combinarea inedita si inteligenta a resurselor informationale.

De regula, in orice parteneriat sau act de vanzare-cumparare sau incheiere de contracte intre cele doua parti exista un decalaj informational numit de specialisti asimetrie informationala.

Se poate spune ca, ceea ce in doctrinele de stanga se sublinia a fi decalajul dintre bogati si saraci, in actualele teorii informationale se vorbeste despre diferenta de bogatie informationala.

O dimensiune exagerata a asimetriei informationale este riscanta deoarece poate bloca comunicarea sau cel putin o face dificila. Una dintre asimetriile informationale bine evidentiata este in domeniul medical. Necunoasterea unor elemente fundamentale legate de sanatate si boala a facut din profesiunea medicala o superelita care intr-o anumita perioada a pastrat acest decalaj informational ca pe un atu pe piata serviciilor de sanatate. Actualmente, acest decalaj informational este in continua descrestere, cu consecinta fireasca a eliminarii monopolului puterii de decizie din mainile profesionistilor medicali. Presa de specialitate constata acest lucru, dureros pentru profesiunea medicala in ansamblul sau, subliniind ca actualmente serviciile medicale sunt asimilate celorlalte servicii de interes individual si social cum ar fi cosmetica, salubritatea sau reparatii.

Informatia precara a dus la consumul sporit de servicii de tip curativ in randul claselor sociale cu un nivel scazut de educatie, in timp ce persoanele cu un nivel de educatie mai ridicat apeleaza mai frecvent la profilaxie si preventie.

In ERA INFORMATIONALA, asimetria informationala specifica domeniului sanitar si medical a scazut foarte mult ca urmare a ofensivei educationale si informatice. Inainte de a se prezenta la medic, omul zilelor noastre poate consulta informatii bine structurate prezente pe internet.

In domeniul literar-artistic, legea drepturilor de autor in Romania nu respecta ideile si nu le protejeaza sub pretextul liberei lor circulatii, fapt care incurajeaza insa furtul intelectual.

Un exemplu elocvent de categorie profesionala care profita de existenta asimetriei informationale este inca aceea a avocatilor. In domeniul lor exista un numar mare de legi, multe dintre ele lasand loc interpretarilor. Important este talentul de a extrage o cantitate mai mare de informatie favorabila din lege. In acest context rolul judecatorului este si acela de echilibra acesta asimetrie informationala.

Uneori se face o mitologizare a informatiei in dorinta de a crea o stare de confort psihic. Informatiile pot fi aservite diferitelor scopuri. Astfel, cu anumite informatii, date la timpul si la locul potrivit, se poate manipula o masa mare de oameni.

Un statut aparte il au serviciile de informatii (numite uneori "servicii secrete"). In mod firesc ele trebuie sa fie neutre, sa slujeasca statul, care este o entitate abstracta si nu trebuie sa slujeasca nici reprezentantii statului, nici alte valori simbolice. Dualitatea economic-politic devine evidenta si in acest domeniu. Cand unui serviciu de informatii i se da o informatie economica, el detine deja si informatia politica. Asimetria informationala a permis in fostele state totalitariste ascensiunea la putere a sefilor serviciilor de informatii. Accederea la informatii si talentul de a le folosi eficient a permis unora sa obtina puterea. In acest sens explicabila este atitudinea companiilor transnationale, care au servicii de informatii proprii, deseori mult mai puternice decit ale unor state de dimensiuni medii.

Informatia joaca un rol esential si in ce priveste mecanismele pietei. Orice mic producator, in dorinta de a deveni un mare producator si de a se mentine pe piata, trebuie sa se informeze in legatura cu capacitatea de penetrare a propriului produs pe piata si, manipuland informatiile sa incerce limitarea capacitatii de penetrare a concurentei pe piata.

Piata financiara este un domeniu in care asimetria informationala este foarte mare. Bancile reprezinta depozite de informatii. De exemplu, pentru acordarea unui imprumut se culeg informatii amanuntite despre persoana care solicita creditul. Secretul bancar este considerat un atu al bancilor care gestioneaza informatii, desi in ultima perioada se constata un efort concertat din partea societatii civile de a reduce cat mai mult acest monopol informational al bancilor. Demn de amintit este aici sistemul bancar islamic cu ajutorul caruia teroristii lui Bin Laden au manipulat fonduri uriase capabile sa ameninte state sau continente intregi. In ultima instanta, razboiul cvasiinvizibil impotriva terorismului este un razboi informational sui-generis, care pune inca odata in evidenta faptul ca omenirea traieste, actualmente, in Era Informatiilor. Va invinge acela care are un management mai performant asupra informatiilor.

Informatia este singurul bun care nu se consuma prin utilizare, ci se amplifica, in contrast cu bunurile fizice. Ea este multiplicabila si ecologica, punand bazele unui nou tip de economie: "ECONOMIA INFORMATIONALA". In acest context decalajul informational face diferenta intre bogati si saraci.

Chiar teoria valorii munca dogmatizata de epigonii marxisti ai modernismului, incepe sa capete sens si substanta daca inlocuim ecuatiile marxiste clasice cu munca fizica, palpabila si masurabila, cu munca de culegere si utilizare a informatiei. Avem in vedere masurarea utilitatii acestui demers informational, demers care incepe - odata cu apusul modernismului- sa puna in acelasi plan capitalistul si muncitorul. Ei nu mai sunt acum opusi prin scop si mijloace deoarece se poate afirma ca ei dispun, la modul generic, de aceleasi mijloace si urmaresc acelasi scop. Ambii parteneri vor sa castige si ambii utilizeaza informatia ca mijloc fundamental de asigurare a castigului. Ceea ce ii deosebeste este cantitatea de informatie (si calitatea acesteia) de care dispune fiecare si, eventual, accesul la informatie, acces care nu este inca asigurat pentru toata lumea.

Asadar, sursa castigului si deci a valorii efortului investit si transferat apoi asupra diverselor forme ale produsului final (profit sau salariu), este asimetria informationala. Daca doi indivizi detin aceeasi cantitate de informatie ei nu pot sa obtina decat efecte identice, fie ei patroni sau salariati.. Mai mult, patronul si muncitorul apar ca parteneri intr-o piata deschisa si unde regula este dictata de posesia de informatie. Raportul dintre muncitor si patron nu este unul de conflict, ci unul de concurenta.. Aceasta cu conditia sa existe o societate democratica, cu acces liber la informatie, caracterizata prin transparenta.

Asimetria informationala in ingrijirile de sanatate si antidotul numit "transdisciplinaritate"

In esenta, problema esecului pietei in domeniul ingrijirilor de sanatate provine din asimetria informationala dintre medic si pacient, furnizorul de aparatura medicala si medic etc. fie aceasta voita sau intamplatoare. Medicul stie mai multe decat pacientul despre boala acestuia, distribuitorul stie mai multe decat medicul despre aparatura medicala, calitatea si performantele sale. Ceea ce ar putea face reclama negativa produsului, nu va fi prezentat. Astfel se ajunge la situatia aparitiei pe piata si a achizitionarii unor produse de foarte slaba calitate, dar si foarte costisitoare. Este unul din motivele suboptimalitatii raportului cost-eficacitate.

Antidotul la asimetria informationala se afla in transdisciplinaritate , in depasirea specializarilor ingust-abisale si promovarea unui nou tip de cunoastere.

Casa de Asigurari de Sanatate este interesata sa aiba specialisti (atat medici., cat si nemedici) care sa detina informatii pertinente, atat medicale, cat si economice si tehnico-ingineresti. Un exemplu fericit de asemenea specialist ar putea fi bioinginerul medical.

Lucrare: Definitia si fizica culorilor - valuarea prin culoare Referat: Proiect la gestiunea financiara a intreprinderii

Selectia adversa si riscul moral

Asimetria informationala creeaza o problema cu care se confrunta indeosebi societatile de asigurari: "selectia adversa". Acest fenomen se refera la incorecta clasificare a riscului unui client din cauza informatiei incomplete sau a stimulentelor pe care acesta le are de a-si ascunde adevaratul profil de risc (in scopul de a plati o contributie cat mai mica).

Pentru a solutiona aceste probleme, societatile de asigurari au creat scheme de clasificare a riscului ce depind de estimarea unor evenimente independente ale caror trenduri temporale sunt predictibile. In cazul bancilor, aceste estimari nu pot fi facute, intrucat cel mai adesea, falimentele bancare nu sunt evenimente independente deoarece in situatia unei crize bancare, prabusirile se declanseaza in lant afectand si bancile solide (puterea informatiei este evidenta prin prisma consecintelor lansarii unui zvon despre falimentul unei banci).

Asadar, informatiile pot da reactii neasteptate, un zvon poate distruge organizatii solide. De aceea trebuie adunate, dar si selectate informatiile in legatura cu un anumit subiect. Se impune o verificare si o analiza a lor pentru a putea da un verdict in legatura cu problema respectiva.

Fondul de garantare a bancilor se poate confrunta cu problema riscului moral. Aceasta problema se refera la faptul ca banca isi poate modifica profilul de risc in masura in care aceasta actiune este neobservabila pentru asigurator sau acesta nu poate impune ajustari ulterioare ale contributiilor.

In cazul societatilor de asigurari, problema riscului moral este rezolvata prin legarea efectuarii platilor de respectarea unui anumit comportament. Ca alternativa, reducerea riscului moral poate fi facuta prin control bancar si prin impunerea de sanctiuni pentru comportament neadecvat.

Persoanele expuse la risc tind sa se asigure intr-o proportie mai mare decat cele mai putin expuse riscului.

In general, in cazul persoanelor care se asigura se inregistreaza un risc crescut de producere a evenimentului nedorit, deoarece scade grija acelor persoane de a preintampina evenimentul respectiv.

Piata Informatiilor / Ideilor si Asimetria Informationala

O viziune de ansamblu -

Mecanismul de functionare al pietei informatiilor (ideilor) nu este identic cu cel al pietei de legume sau de haine. Acest lucru a fost observat in anii imediat postbelici, atunci cand s-au analizat unele piete specifice cum ar fi cele pentru serviciile sociale in general, si cele de sanatate in special. Principala abatere de la prototipul ideal al functionarii pietelor este ASIMETRIA INFORMATIONALA. Astfel, daca la piata de legume cumparatorul CUNOASTE majoritatea caracteristicilor produsului dorit, precum si evolutia preturilor pentru acesta, in cazul bunurilor numite "ingrijiri de sanatate", cumparatorul (pacientul) nu cunoaste decat extrem de putin din natura bolii, gravitatea diagnosticului, corectitudinea-exactitatea acestuia, precum si costul medicatiei. Pentru astfel de informatii pacientul (clientul) se adreseaza - paradoxal - tocmai celui care ii vinde bunurile solicitate. A facut cariera butada in care se pune intrebarea: de unde stie un individ oarecare daca este momentul sa se adreseze sau nu unui medic. Raspunsul vine din perioada de maxima valoare a asimetriei informationale si sugereaza foarte bine faptul ca medicul a fost un monopolist autentic: se prezinta la medic In consecinta, pretul serviciilor de sanatate nu mai este un pret de piata (de echilibru, in conditii reale), ci este unul distorsionat, de monopol sau de oligopol, legile economice actionand prin asimetria informationala - in favoare vanzatorului si in defavoarea cumparatorului.

Daca astfel stau lucrurile in cazul asimetriei informationale de pe piata bunurilor invizibile, atunci care ar putea sa fie situatia tocmai pe piata informatiilor? Cu siguranta, intr-un mod si mai departat fata de modelul clasic al functionarii pietelor (chiar si a pietelor imperfecte) .

Aceasta abatere, cunoscuta in literatura sub numele de "market failure" (tradus la noi prin esecul pietei, dar care ar putea fi redat mai sugestiv, prin sintagma "imperfectiunea pietei") cunoaste o dimensiune majora in cazul pietei informatiilor, astfel incat exceptia (abaterea) devine regula, iar continutul teoriilor economice dominante trebuie modificat (sau cel putin adecvat). Acest "market failure" dovedeste ca modernitatea si-a consumat substanta si acum pasim cu totii, fie ca o recunoastem sau nu, pe terenul inca instabil al postmodernitatii.

In context, teoria pietelor eficiente (conform careia toti participantii schimbului sunt la fel de bine informati) apare un caz tipic de "wishful thinking" (luarea dorintelor drept realitate).

Unii teoreticieni, indragostiti probabil de frumusetea cadrului teoretic al pietelor eficiente, au sugerat ca "esecul pietei informatiilor" ar trebui corectat, "prin interventii ale statului", in timp ce mai exista si alternativa liberalizarii depline a pietei serviciilor de sanatate, caz in care asa-zisul "esec al pietei" va disparea. Tocmai interventia statului este aceea care poate distorsiona si mai mult echilibrul dintre cererea si oferta de servicii de sanatate. Desigur, caracterul imperativ al acestor servicii face inca din ele un caz tipic de abatere de la legile pietei.

Este usor de imaginat cata risipa de energie si de timp pretios s-ar fi economisit daca in locul zvonurilor si manipularilor, populatia ar fi avut mereu posibilitatea sa se exprime electronic. Un nivel educational superior ar fi ajutat ca deciziile majore sa respecte rationalitatea si responsabilitatea electoratului. Este ceea ce am afirmat anterior ca, deseori posesorii de informatii de un anumit tip (cercetatori, savanti geniali) trebuie sa sondeze alte piete pentru a-si putea "vinde marfa" lor la preturi - iar!- nu intotdeauna in conformitate cu adevaratul raport cerere-oferta, corectat de utilitatea marginala a investitiilor in domeniul inovatiilor stiintifice.

In acest moment al discutiei, intervine dimensiunea politica, respectiv aceea a strategiilor pe care si le propune conducerea unei societati, in cazul de fata a unei societati numita "economie nationala" sau "stat".

Daca echivalam notiunea de piata eficienta (in plan economic) cu aceea de democratie maxima (in plan politic), atunci nu ne mai ramane decat sa constatam ca pe masura ce ne abatem de la standardele economice (piata eficienta), ne abatem in aceeasi masura si de la standardele politice (indepartarea de democratie si apropierea de dictatura).

In consecinta, in cazul pietelor emergente ale informatiilor, trebuie sa operam cu maxima precautie atunci cand se pune problema INTERVENTIEI exterioare a fortelor pietei. O corecta intelegere, abordare si aplicare a esentelor economicului, politicului si eticului obliga specialistii - in aceste momente de tranzitie a intregii omeniri la societatea informationala - la dialoguri si dezbateri intense si bine pregatite. S-a ajuns la o situatie cu totul noua, cand piata informatiilor se contureaza tot mai clar de catre informatiile insele - desigur prin creatorii si purtatorii de informatie noua - care sunt cercetatorii si profesorii. Poate oare sa ne fie indiferent modul in care va functiona aceasta piata care actioneaza prin noi insine? In cazul in care aversiunea fata de tendintele regulatoare ale politicului va duce la limitarea drastica a propensiunilor interventioniste, piata informatiilor va fi esenta insasi a unei noi organizari sociale, indiferent cum se va numi ea. Ca sa oferim un exemplu concret, cu un timp in urma, Ministerul Educatiei si Cercetarii a hotarat reducerea drastica a specializarilor universitare (mai mult sau mai putin reale), desi intr-o democratie reala piata trebuie sa reglementeze cati absolventi de liceu vor sa faca o anumita facultate. Cu atat mai mult, obturarea specializarilor noi, inter si transdisciplinare, reprezinta o frana majora in calea trecerii la societatea informationala. Desigur, exista riscul sa urmeze reglementari referitoare la continutul informational al disciplinelor, la concordanta acestui continut cu convingerile filosofice ale unor persoane . .

Discutia noastra despre piata informatiilor si esenta democratica a societatii informationale nu poate ocoli o alta controversata dezbatere, acea legata de constructivism si de postmodernism. Se pare ca experienta ultimelor decenii (echivalenta cu experienta secolelor anterioare) a dus la concluzia ca a lasa lucrurile sa mearga de la sine nu este chiar suficient pentru a lasa loc societatii informationale sa se infiripeze. De aici si ideea deconstructiei, a distrugerii creatoare, idee ce comporta desigur riscuri/pericole majore. In context, atragem atentia in cel mai serios mod cu putinta ca dezbaterea etica trebuie sa fie cadrul general si dominant al oricarei dezbateri economico-politice. Deja punctul de vedere etic referitor la cat bine si cat rau poate contine societate informationala incepe sa predomine dezbaterile pe aceasta tema. Se vorbeste tot mai mult despre "constientizarea scopurilor" despre reflecta necesara asupra continutului si caracterului acestora.

Cu siguranta, disputa liberalism-interventionism va dura la infinit, aceasta fiind o problema esentiala si existentiala a fiintei umane: libertatea si limitele ei. Astfel, acea uriasa piata a informatiilor numita INTERNET se preocupa de construirea unor filtre electronice, a unor moderatori si "portari" care sa obtureze informatia triviala, anti-democratica sau injositoare la adresa fiintei umane. Care este limita acestei interventii? Poate piata sau votul sa decida aceasta problema? Deja discutia face trimitere la ideea de libertate, eticul urmand a-si face loc aici prin intermediul puterii politice, sub forma hainei juridice, mai mult sau mai putin confortabila pentru fiecare individ.

Putem conchide ca tipul de democratie (directa sau reprezentativa) conteaza mai putin in comparatie cu riscul major al instaurarii tiraniei, risc care este insusi miezul instaurarii societatii informationale.

Noile tehnologii informationale trebuie sa fie apreciate in primul rand in functie de efectele economico-politice-etice asupra reglementarilor juridice ale libertatii umane in societatea informationala. Problema care apare cu stringenta este si aceea a modului de trecere la societatea informationala. Dilema "revolutie" sau "reforma" este cat se poate de acuta si plina de surprize. Unii autori au definit deja perioada de trecere la societatea informationala drept "revolutie informationala". Alti autori au preferat sa nu "recunoasca" dimensiunea revolutionara a transformarilor, ramanand la ideea de "reforma" (sau echivalentul acesteia pentru americani "work in progress", sintagma aplicabila de aceasta data la democratia insasi si nu la tehnologiile informationale. Dar daca democratia este un "work in progres" putem fi siguri ca viitoarea democratie informationala va fi mai buna sau mai rea decat democratia clasica?

Desigur raspunsurile si solutiile vor depinde de activismul politic, puterea economica si moralitatea coalitiilor dintre indivizi si organizatii cu scopuri mai mult sau mai putin comune.

Ideea de CIBER-DEMOCRATIE tine de viitorul nu prea indepartat, atunci cand realmente fiecare familie va avea un computer, acces la reteaua informationala si posibilitatea de a se pronunta in legatura cu deciziile cotidiene si de perspectiva care o vor afecta, direct sau indirect.

Ce inseamna o schimbare de tehnologie?

Analiza prin consecinte/rezultate pare a fi cea mai realista si care sa satisfaca criteriile de stiintificitate (inca in vigoare . ). Prin urmare, o "schimbare de tehnologie" trebuie analizata prin consecintele ei pozitive, mai putin pozitive sau negative. Partea pozitiva a tehnologiilor informationale noi asigura: 1) o mai buna comunicare; 2) baza de date mai aproape de idealul completitudinii. Pe baza acestor doua consecinte apar alte doua fapte pozitive: atat cetatenii, cat si politicienii pot fi bine informati, respectiv vor putea lua decizii in mai mare cunostinta de cauza (cu tendinta asimptotica de a se lua decizii in conditii de certitudine si mai putin in conditii de risc sau de incertitudine). Pe baza acestei cunoasteri suplimentare (poate) creste COMUNICABILITATEA dintre alegatori si alesi, sau dintre alte categorii ale populatiei. Din cele afirmate pana aici rezulta ca noile tehnologii informationale vor duce la o sporire a autonomiilor locale, ca urmare a posibilitatilor superioare oferite de circulatia rapida a informatiei si de transparenta acestui proces. Centralismul si guvernarea de la nivel national presupun o anumita lipsa de transparenta, fapt justificat de situatia ca nu toate informatiile sunt relevante pentru intreaga populatie a tarii.

Globalizarea economicului va scadea, totodata, relevanta deciziilor la nivel de stat, in favoarea celor locale. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca globalizarea insasi a fost si este posibila in primul rand datorita schimbarilor tehnologice (transport si telecomunicatii).

Efecte contrare / negative ale noilor tehnologii:

Gruparile mafiote vor detine mijloace superioare de evaziune si de atac la adresa regulilor majoritare stabilite

Scad costurile actiunilor (posibile) antiguvernamentale si antidemocratice

Exista riscul ca guvernele sa faca abuzuri, tocmai prin utilizarea cibertehnologiei (se sustine ca executiile in masa ordonate de Hitler nu ar fi fost posibile in lipa accesului la ultimele realizari ale stiintei).

Sunt oare aceste aspecte negative absolut inevitabile

Un mare ganditor, Milton Friedman, dirijist in esenta politicii economice propuse de el, insista mereu asupra ideii ca daca poporul este corect instruit, disputele politice dispar de la sine. Fara a pretinde o asemenea minune, avem convingerea ca EDUCATIA salveaza NATIA (inclusiv de la disputele politicianiste sterile care au derutat poporul in privinta adevaratelor scopuri si mijloace pe care le pun in opera la "pupitrul" dirijoral al natiunii.

Care este valoarea informatiei

In modelul lui Akerloff ("a founding father of asymmetric information in economics"), mai multa informatie inseamna fie ceva mai bun, fie ceva rau. De regula, mai multe informatii ne ajuta sa intelegem si sa solutionam probleme.

Achizitionarea informatiei endogene este o operatiune ce pare a iesi din schemele de gindire ale mecanismului liber al pietei. Totusi, problema nu consta doar in distribuirea si directionarea informatiei, ci in reducerea costului pentru obtinerea informatiei. In unele cazuri, scaderea costurilor pentru obtinerea informatiei poate duce la diminuarea schimburilor comerciale, in unele cazuri, dar si la cresterea eficientei acestora in alte cazuri.

Piata ideilor este "ciudata", deoarece nu se poate stabili un pret pentru o idee, iar inovatorii, de regula, nu sunt compensati pentru munca lor.

Cineva a observat corect, ca sursa relelor nu consta doar in lipsa sau in scumpetea informatiei, ci mai mult in lipsa de bunavointa si bune intentii.

Despre valoarea informatiei se poate discuta foarte pe larg. Pentru uzul cursului de fata amintesc doar faptul ca valoarea este definibila cu ajutorul Metodologiei Scop.Mijloc dupa cum urmeaza: un bun oarecare are o valoare data de utilitatea pentru un numar cit mai mare de persoane a scopurilor propuse a fi atinse, si de costurile relative ale atingerii acelor scopuri. Desigur, costurile mici vor genera o valoare tot mai mare. Din pacate, nimic nu este gratuit in aceasta lume, totul se plateste, si in consecinta are un pret, respectiv o valoare. Asa-zisele bunuri gratuite ar trebui sa nu aiba valoare ceea ce este in contradictie cu definitia de mai sus.