Suspendarea actelor administrative

Suspendarea actelor administrative

Operatiunea de suspendare a efectelor unui act juridic poate fi definita ca reprezentand intreruperea producerii de efecte de catre actul in discutie sau incetarea temporara a efectelor actelor administrativei.

Consideram ca trebuie facuta distinctia intre suspendarea unui act juridic, care inseamna intreruperea producerii oricarui efect de catre actul respectiv si suspendarea efectelor sale juridice, care semnifica intreruperea efectelor cu acest caracter ale actului respectiv.

1. Fundamente constitutionale privind institutia suspendarii

a)  Referitor la suspendarea ca sanctiune care priveste un act administrativ, temeiul ei constitutional il regasim in art. 123 alin. (5), care consacra dreptul prefectului de a ataca in contenciosul administrativ un act emis de consiliul local, consiliu judetean sau primar, actul atacat fiind suspendat de drept”.

b) Suspendarea ca sanctiune administrativ-disciplinara, o regasim consacrata in mai multe articole.

Astfel, art. 95 reglementeaza institutia suspendarii din functia” a Presedintelui Romaniei, calificata in doctrina a reprezenta forma de „raspundere politica” a acestuia sau „raspunderea administrativ-disciplinara a sefului de stat”. Un alt text este cel al art. 108 alin. (2) care prevede suspendarea ministrilor.

2. Regimul juridic general al suspendarii actelor administrative

Vom analiza aceasta materie, sub mai multe aspecte, si anume:

a) cauzele care determina interventia suspendarii;

b) efectele juridice ale suspendarii;

c) organele care pot dispune suspendarea;

d) categoriile de suspendare.

Referat: Conventie de aplicare a acordului schengen Eseu: Comportamentul politic asimilat grupurilor

a) Cauzele care pot determina interventia suspendarii sunt urmatoarele:

1. Ca regula generala, suspendarea intervine atunci cand exista indoieli (dubii) cu
privire la legalitatea unui act administrativ.

Suspendarea ne apare ca o garantie a asigurarii legalitatii actului administrativ, in emiterea, dar si in executarea lui, care intervine doar in situatii de exceptie.

2. In al doilea rand, suspendarea poate interveni atunci cand se aplica o anumita
sanctiune administrativ-disciplinara unui functionar public sau unei alte persoane incadrata
intr-un organ public.

b)  Efectele juridice ale suspendarii actului administrativ au ca nota dominanta faptul ca se produce o intrerupere a acestor efecte, o incetare vremelnica a producerii lor, urmand ca, dupa incetarea cauzelor care au determinat interventia suspendarii, sa se produca fie repunerea in vigoare a actului, fie scoaterea lui din vigoare prin caile prevazute de lege.

c)  In ceea ce priveste organele care pot dispune suspendarea, putem intalni una din urmatoarele situatii:

suspendarea se dispune de organul emitent al actului;

suspendarea dispusa de organul ierarhic superior. Organul emitent si cel ierarhic superior au si drept de revocare, nu doar de suspendare a actului, conform principiului de drept quipotest majus, potest et minus.²

suspendarea dispusa de instanta de judecata. Precizam ca actuala lege a contenciosului administrativ nr. 554/2004 consacra doua tipuri de suspendare, una care poate fi introdusa odata cu reclamatia administrativa, in cadrul procedurii prealabile, si alta care poate fi introdusa odata cu actiunea principala, regimul acestor doua tipuri de suspendari urmand a-1 dezvolta odata cu analiza institutiei contenciosului administrativ.

suspendarea dispusa de legiuitor sau de autorul actului. Poate fi vorba despre insusi legiuitorul constituant, si avem in vedere art. 123 alin. (5) din Constitutie, care prevede ca atacarea de catre prefect a unui act al consiliului local, cel judetean sau al primarului atrage suspendarea de drept a actului dedus judecatii. In egala masura, poate fi vorba despre legiuitorul organic, art. 20 alin. (A) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici prevazand ca atacarea de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici a unui act ilegal in materia functiei publice atrage suspendarea de drept a actului respectiv.

d) Ultima problema care se cuvine a fi analizata, vizeaza tipurile (categoriile) de
suspendare, existand doua tipuri de suspendare:

suspendarea de drept sau legala, care intervine ope legis, in baza unui text de lege;

suspendarea dispusa de anumite autoritati publice:

suspendarea dispusa de instanta de judecata. Astfel, art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ dispune ca instanta poate sa procedeze la suspendarea actului in cazul in care exista motive bine justificate si pericolul producerii unor pagube iminente, cererea fiind formulata odata cu sesizarea facuta in cadrul procedurii prealabile. Articolul 15 din acelasi act normativ reglementeaza al doilea tip de suspendare, care poate fi solicitata odata cu actiunea principala, prin aceeasi cerere sau printr-o cerere separata.

suspendarea dispusa de alte autoritati publice, si implicit prin alt gen de acte decat cele specifice procedurii judecatoresti.

Astfel, cum mentionam, prin decret al Presedintelui poate fi suspendat din functie acel ministru impotriva caruia s-a cerut urmarirea penala.

Presedintele, la randul sau, poate fi suspendat din functie, prin hotararea Parlamentului, in cazul in care a incalcat grav Constitutia.