Structura administratiei publice din perspectiva stiintei administratiei

STRUCTURA ADMINISTRATIEI PUBLICE DIN PERSPECTIVA STIINTEI ADMINISTRATIEI

Administratia nu este numai o persoana juridica, determinata in structura sa de normele dreptului administrativ, ea este o institutie care actioneaza in permanenta si cuprinde o retea de birouri, servicii, etc. a caror structura si activitate se conformeaza nu numai principiilor si regulilor juridice, dar si principiilor de planificare, organizare, conducere, coordonare, control dintr-o intreprindere. Drept urmare, in structura si activitatea administratiei se include, in masura in care o asemenea inglobare este compatibila cu natura sa, tehnicile  moderne utilizate in intreprinderi. Dezvoltarea structurii administratiei este determinata de propriile sale cerinte organizatorice, cu scopul de a servi, rational si eficient, interesele generale ale societatii si ale fiecarui om.

Stiinta administratiei cerceteaza structura administratiei, deoarece aceasta ii asigura activitatea. Intr-adevar, pentru ca administratia sa poata actiona, in scopul indeplinirii sarcinilor sale, este necesar ca ea sa fie organizata. Acest mod de organizare este stabilit prin norme juridice si constituie structura sa. Prin notiunea de structura se intelege ordinea si pozitia elementelor care compun un organ al administratiei. In vederea infaptuirii sarcinilor ce le revin, organele administratiei se divid si se subdivid in mai multe parti componente. Distinctia si relatia dintre aceste diviziuni definesc, de asemenea, structura administratiei. Spre deosebire de structura fizica, de exemplu a moleculelor, sau de cea biologica, a organismelor vii, structura administratiei este stabilita prin acte normative.

Structura nu este identica pentru toate organele administratiei, deoarece ea este determinata de obiectivele mari care sunt diferite, dupa caz (sarcini politico-administrative, economice, social-culturale sau stiintifice). Institutiile administratiei ce infaptuiesc sarcini generale pot avea o structura asemanatoare, o structura tip, iar acelea ce indeplinesc sarcini tehnice, de specialitate, urmeaza sa aiba o structura deosebita pentru fiecare specialitate in parte, o structura deosebita pentru fiecare specialitate in parte, o structura individuala. In notiunea de structura mai intra si stabilirea functiilor ce alcatuiesc drepturile si subdiviziunile organismului administratiei.

Pentru stiinta administratiei notiunea de structura este echivalenta cu aceea de organizare, in masura in care prin organizare se intelege constituirea unui organ al administratiei din diferite elemente. De aceea, uneori aceste notiuni se utilizeaza impreuna structura organizatorica pentru a desemna alcatuirea interna a unui organ al administratiei. Intreg ansamblul organelor administratiei, cu multiplele lor diviziuni si subdiviziuni, formeaza o unitate organica: Administratia Statului, ce constituie obiectul de cercetare al stiintei administratiei. Unitatea Administratiei Statului este asigurata in tara noastra, prin aceea ca exista un singur organ ce4ntral al administratiei si anume Guvernul condus de primul-ministru.

Prin cercetarile sale, in stiinta administratiei se urmareste sa se determine structura optima a organelor Administratiei Statului. In acest scop se studiaza modul de repartizare a atributiilor intre organele administratiei si a sarcinilor intre functionarii ce alcatuiesc un organ al administratiei. Totodata, in stiinta administratiei se examineaza mijloacele de ase obtine rationalizarea si simplificarea structurii institutiilor din administratie. Utilitatea studiului privind structura administratiei consta in:

Crearea unor organe ale administratiei strict necesare realizarii sarcinilor, evitandu-se infiintarea unor institutii inutile. Pentru atingerea acestui obiectiv, urmeaza a se studia realitatile sociale in dinamica lor, propunandu-se constituirea unor institutii ale administratiei numai daca utilitatea lor este fundamentata stiintific;

In urma determinarii treptelor de organizare ale administratiei pe plan central si local se poate propune suprimarea acelor institutii administrative ce ar prezenta verigi inutile;

Reducerea cheltuielilor din administratie, servindu-se astfel interesul general;

Realizarea unei imbunatatiri a structurii administratiei pentru ca institutiile sale sa poata indeplini, la un nivel calitativ sporit, sarcinile ce le-au fost incredintate. Optimizarea structurii, a formelor organizatorice, urmeaza a fi efectuata in concordanta cu realitatile sociale, cu scopul satisfacerii cerintelor umane, ceea ce constituie obiectivul principal al administratiei;

Document online: Pozitia geopolitica a Romaniei Eseu: Principalii factori de risc si amenintare la adresa stabilitatii si pacii

Se ajunge la concluzia ca organizarea rationala a administratiei inseamna apropierea sa de locuitorii din unitatile administrativ – teritoriale in scopul cunoasterii si satisfacerii exigentelor acestora.

Cercetarile in stiinta administratiei, cu privire la structura Administratiei Statului urmaresc imbunatatirea acesteia si trebuie sa fie efectuate fara intrerupere, deoarece ea se afla intr-o anumita evolutie, datorita sarcinilor care ii revin intr-o etapa sociala sau alta. Intr-adevar, evolutia sociala necontenita face ca structura administratiei sa nu mai prezinte, ca odinioara, un caracter de imobilitate, ci unul dinamic, in raport cu activitatea ei si de aici necesitatea unor propuneri de imbunatatire, in concordanta cu aceste transformari rapide. In cazul in care asemenea propuneri nu sunt suficiente, pe baza cercetarilor in stiinta administratiei, se procedeaza la reorganizarea structurii unor institutii ale administratiei.

Cercetarea structurii mai implica definirea unui tip de structura, ce reprezinta o solutie pe care o poate primi problema studiata intr-o anumita etapa. Desigur ca diferitele probleme nu pot avea o singura si unica solutie, mai ales in cadrul administratiei locale care prezinta particularitati specifice diferite de administratia centrala.

Structura interna a administratiei Un organ sau o institutie din administratie este alcatuita din colectivul de oameni – functionari – care au atributii ce formeaza competenta acestora si din mijloacele materiale si financiare. Structura interna a institutiilor din administratie cuprinde acest ansamblu care permite desfasurarea activitatii lor.

In stiinta administratiei se urmareste infaptuirea unei administratii eficiente cu cheltuieli minime. Aceasta regula determina un principiu al structurii interne a administratiei, anume organizarea functionarilor si utilizarea mijloacelor materiale si financiare in functie de cerintele realizarii competentelor lor.

Ansamblul compartimentelor de activitate cu diferitele lor denumiri: birouri, servicii, sectii, oficii, directii etc., alcatuiesc „structura interna” a institutiei sau „aparatul” unei institutii a administratiei sau „organizarea interna” a acesteia.

Prin organizarea interna a organului administratiei sunt stabilite structura interna si sarcinile ce-i revin in realizarea atributiilor. Repartizarea sarcinilor determina structura sub aspectul functionarii, a „structurii functionale”. De aceea, structura interna a organului administratiei mai poate fi denumita structura functionala.

Notiunea de structura functionala se regaseste in toate organele Administratiei Statului, fie ele centrale sau locale. In tara noastra, putem distinge o structura functionala deoarece toate organele Administratiei Statului sunt indrumate de anumite organe ale administratiei centrale cu caracter functional, subordonate Guvernului si de unele organe locale functionale subordonate consiliilor judetene sau locale. De asemenea, in ce priveste organizarea interna a tuturor organelor administratiei exista subdiviziuni cu caracter functional, de exemplu la ministere, unde se gasesc directii functionale.

Structura organelor administratiei poate oglindi din punct de vedere cantitativ sau calitativ.

Cantitativ, se reflecta in numarul organelor sau institutiilor administratiei, specializate, in care se subdivide Administratia Statului. Aceasta cifra corespunde numarului de diviziuni efectuate in cadrul sarcinii totale a Administratiei Statului.

Calitativ se traduce in determinarea competentei materiale a sectorului de activitate atribuit fiecareia dintre institutiile administratiei.

Organizarea administratiei poate fi efectuata si in raport de teritoriul statal. In toate statele cadrul special este delimitat juridic in unitati administrativ-teritoriale. In tara noastra, teritoriul statului este divizibil si unitar, iar unitatile administrativ-teritoriale sunt organizate in interesul unei mai bune serviri a nevoilor colectivitatilor de oameni ce locuiesc in ele. In realitate, nu teritoriul determina structura administratiei, ci volumul de sarcini ce urmeaza a fi infaptuit, in folosul oamenilor. De altfel, nici nu sunt posibile raporturi juridice cu teritoriul care nu poate avea personalitate juridica. Raporturile juridice se stabilesc intre persoanele juridice unitati administrativ-teritoriale sau diferite organe ale Administratiei Statului situate pe teritoriul Statului.

In loc de structura teritoriala este mai exacta terminologia de organe centrale si locale ale administratiei.

Asadar, criteriul juridic al competentei este pus in serviciul unei optime administrari si anume al oamenilor. Tinand seama de datele stiintifice si de realitatile sociale care atesta existenta unor sarcini de interes republican si local, Constitutia noastra consacra existenta unor organe centrale si locale ale Administratiei Statului.

Avand la baza aceste notiuni vom trece in capitolele urmatoare la analiza in mod concret a modului de organizare si functionare a diferitelor componente ale sistemului administratiei publice .

Pentru a usura aceasta analiza a se vedea la Anexa 1 schema cu privire la modul in care este structurat sistemul administratiei publice .