Statutul prefectului

STATUTUL PREFECTULUI

Prefectul este reprezentant al Guvernului si autoritate de tutela administrativa. Prefectul este garantul respectarii legii si a ordinii publice la nivel local.

Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atributiile lor de conducere si control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine.

Legea noastra[1] cere ca pentru a fi numit in functia de prefect si, respectiv, subprefect, persoanele respective trebuie sa aiba studii superioare.

Cat priveste calitatea sa de sef al serviciilor publice statale, trebuie sa retinem ca textul de lege nu face distinctie intre serviciile publice exterioare ale ministerelor si serviciile publice exterioare, ale autoritatilor centrale de specialitate. Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Prefectul este o autoritate de supraveghere a respectarii legii de catre autoritatile administratiei publice locale, avand dreptul sa atace in contenciosul administrativ orice act al unui consiliu ales (judetean sau local), al unui primar sau al oricarui organ executiv creat, potrivit legii, la nivel judetean, atunci cand apreciaza ca acesta este ilegal. Prefectul poate verifica masurile intreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente in vederea stabilirii masurilor necesare, in conditiile legii. Nu trebuie uitat insa ca intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se fac prin hotarare de Guvern, prefectul, ca si subprefectul avand calitatea de inalti functionari publici si fiind supusi prevederilor corespunzatoare din Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarului public.

Prefectii si subprefectii nu au dreptul la greva si nu pot sa infiinteze organizatii sindicale proprii.

Prefectii si subprefectii au obligatia sa informeze conducerea Ministerului Internelor si Reformei Administrative ori de cate ori calatoresc in afara judetului.

Prefectul si subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizatii careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice, potrivit legii, sub sanctiunea destituirii lor din functia publica.

Prefectul si subprefectul raspund, dupa caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii.

Activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii, transparentei si liberului acces la informatiile de interes public, eficientei, responsabilitatii, profesionalizarii si orientarii catre cetatean, acestea fiind de altfel ideile diriguitoare care stau la baza activitatii tuturor functionarilor publici.