Reguli generale ale comportamentului politienesc

DEONTOLOGIA POLITIENEASCA

CONSIDERATII GENERALE

Ministerul Internelor si Reformei Administrative si componentele sale organizatorice au parcurs in ultimii ani un amplu proces de reinoire si restructurare, a carui esenta a avut si are in vedere transformarea institutiei intr-un serviciu public autentic.

Ideea centrala a noii conceptii de organizare si desfasurare a activitatii pentru indeplinirea atributiilor de specialitate o reprezinta satisfacerea intereselor commune ale comunitatii si cetatenilor, potrivit inaltului grad de responsabilitate a personalului ministerului , acesta constituind criteriul fundamental de apreciere a eficientei functionale.

In rezolvarea acestor probleme, fortele de ordine publica se implica sub doua aspecte principale :

- conceperea si oferirea serviciilor de profil, care sa satisfaca necesitatile beneficiarilor directi, respective a acelora care se adreseaza cu o solicitare expresa ;

- oferirea de servicii care sa satisfaca, la cel mai inalt nivel, beneficiarii indirecti, respective pe toti cetatenii care asteapta ca personalul

Ministerului sa asigure ordinea si linistea publica, mentinerea si intarirea sentimentului de siguranta civica, sa previna sis a stapaneasca fenomenul infractional si contraventional, sa asigure, potrivit legii, respectarea regimului juridic al frontierei de stat si exercitiul dreptului la libera circulatie a persoanelor, serviciilor si capitalului, in conditiile legii, sa conserve, sa protejeze sis a valorifice fondul arhivistic national.

Standardele de serviciu, pentru solicitarile directe, urmeaza a fi stabilite in functie de particularitatile atributiilor fiecarui compartiment de munca, iar pentru serviciile indirecte, prin dezvoltarea tacticilor care pot contribui efectiv la rezolvarea problemelor sociale persistente, din competenta care afecteaza calitatea vietii, drepturilr si libertatile cetatenilor.

Conferirea de noi valente relatiilor publice ale ministerului presupune stabilirea, mentinerea si amplificarea unui climat de intelegre si incredere reciproca, atat in cadrul propriului sistem, in relatiile de colaborare cu ceilalti membri ai colectivitatii care isi desfasoara activitatea, cat si intre acestea si diferite segmente ale publicului, interesate direct sau indirect in indeplinirea prerogativelor institutiei, stabilite prin lege.

Raportuile de munca ale functionarului din Ministerul Internelor si Reformei Administrative isi au particularitatile lor, diferentiindu-se categoric de raporturile interpersonale circumscrise exclusive indeplinirii atributiilor de specialitate.

Cadrele ministerului trebuie sa aiba atitudini si comportamente acceptate de public, pentru a obtine creditul acestuia si a evita luarea masurilor sanctionatorii, iar serviciile prestate de catre fortele de ordine publica sa ajunga la cei carora le sunt necesare.

Relatiile publice externe, ca tipuri de raporturi sociale ale ministerului si personalului cu publicul si comunitatea, mass-media, organizatiile, institutiile si organismele societatii civile si politice romanesti, precum si cele promovate pe plan international, vor avea ca scopuri stabilirea, mentinerea si dezvoltarea climatului de intelegere si incredere reciproca, parteneriala, in interesul realizarii obiectivelor comune prin acte de vointa constiente situate deasupra intereselor politice si in concordanta cu normele dreptului international.

Ca institutie fundamentala a statului de drept, democratic si social, Minsterul Internelor si Reformei Administrative reprezinta ocomponenta esentiala in educarea membrilor societatii in raport cu obiectivele strategice generale. Pentru ca functia educarii sa fie una reala, Ministerul Internelor si Reformei Administrative trebuie sa porneasca de la educarea proprilor sai functionari.

In exercitarea serviciului public prestat permanent in folosul comunitatii fiecare cadru al Ministerului Internelor si Reformei Administrative asigura protectia cetateanului, cu drepturile si libertatile sale, a comunitatii si a institutiilor statului.

Ca orice profesie, care presupune in anumite imprejurari, o doza mai mare sau mai mica de apreciere cu impact deosebit in relatia politist-cetatean, profesia de politist reclama anumite norme morale de conduita care se cer respectate atat in activitatea profesionala, cat si in viata personala.

Aceasta doctrina privitoare la normele de conduita si la obligatiile etice ale unei profesiuni , numita si teoria datoriei si a obligatiei morale, poarta numele de ,,deontologie’’.

Deontologia mai este denumita si stiinta care trateaza despre indatoririle ce trebuie indeplinite.

Deontologia politieneasca este definita ca fiind un ansamblu de norme care reglementeaza raporturile dintre politisti, pe de o parte, si dintre politisti si cetateni, pe de alta parte.

Scopul deontologiei politienesti este sa impuna, tuturor, o gama de principii – prin educatie, instruire si supreveghere, sa devina o parte organica a crezului fiecarui politist, care sa conduca la o mai puternica implicare in munca, la o conduita responsabila, sa directioneze in final actiunile pentru indeplinirea in conditii optime a atributiilor functionale si de specialitate.

Conduita lucratorului Ministerului Internelor si Reformei Administrative se bazeaza in linii mari, pe respectarea urmatorilor valori :

intrgritate

respect pentru ordine si lege;

solicitudine;

impartialitate;

Lucrare: Scoala geopolitica romaneasca Referat: Organizarea Tribunalul de Prima Instanta

responsabilitate;

loialitate;

profesionalism;

discretie.

In vederea stabilirii unor reguli de conduitaunitare pentru politisti a fost elaborat Codul de etica si deontologie al politistului aprobat prin HG nr. 991/2005 al carui scop il constituie asigurarea conduitei etice a politistului prin formarea si promovarea unei culturi profesionale adecvate, aplicabile personalului Ministerului Internelor si Reformei Administrative, formarea si educarea acestuia, prevenirea abaterilor compornamentale, imbunatatirea calitatii serviciilor, protectia persoanelor si a politistilor, realizarea pe aceasta cale a echilibrului intre drepturile cetatenilor, interesele autoritatilor publice, drepturile si obligatiile personalului institutiilor politienesti. Prevederile acestui cod sunt elaborate in conformitate cu principiile enuntate in Recomandarea REC (2001) 10 privind Codul European de etica al politiei.

Normele de conduita si deontologie politieneasca pot fi prezentate in doua grupe:

- reguli generale ale comportamentului politienesc;

- reguli specifice ale conduitei functionarilor care exercita puteri politienesti.

Cunoasterea dar mai ales respectarea acestor norme prezinta un interes major pentru toti lucratorii Ministerului Internelor si Reformei Administrative, indiferent de functiile ocupate de acestia, punand amprenta atat pe decizia cadrului de conducere, cat si pe activitatea concreta de executie.

Prin conduita pe care o manifesta in cadrul programului de lucru si in afara acestuia, fiecare functionar al MIRA trebuie sa adopte o atitudine care sa faciliteze comunicarea continua si operative, cu o puternica incarcatura emotional-afectiva, pozitiva si reciproca, intre cetatean si politist, in scopul obtinerii sprijinului populatiei in activitatea pe care o desfasoara, cresterii prestigiului acestuia in fata opiniei publice, conditii indispensabille indeplinirii prerogativelor conferite prin lege.

In acest sens un rol foarte important revine limbajului utilizat de lucratorul MIRA, capacitatii personale de convingere, tinutei fizice si vestimentare. Astfel se impune folosirea unui limbaj politicos, fara expresii jignitoare sau inhibatoare.

Modul de manifestare a comportamentului trebuie sa se particularizeze in raport cu fiecare situatie concreta. Ca efect, rolul hotarator in derularea comportamentului revine fiecarui cadru, puterii sale de judecata si capacitatii sala de discernamant.

Prin condiuta pe care o manifesta in exercitarea atributiilor de serviciu, cat si in societate, in relatiile cu cetatenii, politistul contribuie la cresterea prestigiului institutiei din care face parte si a increderii populatiei in aceasta institutie.

Legalitatea presupune obligativitatea de a respecta legea, atat ca simplu cetatean , cat si in executarea atributiilor ce ii revin prin indeplinirea obligatiilor se serviciu. Pe aceasta baza, orice alt act normative, inclusiv dispozitia sefilor profesionali, se emite in aplicarea legii si nu pentru inlocuirea acesteia. Aceasta problema prezinta interes din punct de vederepractic deoarece seful este raspunzator de dispozitia data, de executarea acesteia , dar si de consecintele ei, in esenta de legalitatea acestei activitati.

Atat sefii ierarhici din cadrul Politiei Romane, cat si subordonatii acestora trebuie sa isi desfasoare acivitatea respectand o serie de norme etice cu caracter general astfel :

sa actioneze cu profesionalism , operativitate si obiectivitate pentru indeplinirea atributiilor ce le revin;

sa respecte demnitatea umana, aparand, sustinand si incurajind respectarea drepturilor omului, in orice imprejurare si fata de orice persoana;

sa respecte normele morale de convietuire sociala, sa aiba un comportament decent in familie si societate;

sa manifeste corectitudine, respect si solicitudine in relatiile cu cetatenii;

in toate situatiile sa actioneze astfel incat sa nu-si compromita onoarea si demnitatea profesionala si sa nu aduca prejudicii prestigiului institutiei din care face parte;

sa dea dovada de probitate , cinste si intransigenta in orice actiune care angreneaza exercitarea atributiilor de serviciu;

sa aiba in orice imprejurare un comportament civilizat fata de cetateni, plin de solicitudine, in limitele legale si sa nu contracteze datorii pe care nu le poate onora;

sa fie un exemplu in achitarea obligatiilor catre stat;

sa-si indeplineasca intotdeauna sarcinile ce le revin, conform legii, servind comunitatea si oprind savarsirea oricaror acte ilegale, potrivit responsabilitatii pe care o reclama profesia lor;

sa nu desfasoare activitati lucrative care pot afecta negativ imaginea sa personala sau pe cea a institutiei din care face parte.

REGULI SPECIFICE ALE CONDUITEI FUNCTIONARILOR CARE EXERCITA PUTERI POLITIENESTI

Particularizarea executarii functiei publice politienesti, determina anumite norme particulare de comportament, o anumita pozitie etica vis a vis de modalitatea in care aceasta trebuie indeplinita.

Politistii au obligatia de a-si indeplini intotdeauna atributile ce le revin conform legii, servind comunitatea si impiedicand orice persoana de la  incalcarea legii.

Codul de conduita al politistilor si alte reglementari legale privind printre altele, o serie de reguli specifice printer care amintim :

responsabili cu aplicarea legii pot recurgela folosirea fortei numai daca acest lucru este strict necesar si daca actiunile care tulbura ordinea si linistea publica nu au putut fi inlaturate sau annihilate prin folosirea altor mijloace. Limitarea, proportionalitatea si gradualitatea folosirii fortei trebuie sa reprezinte un principiu care sa orienteze comportamentul persoanelor investite cu exercitarea puterii politienesti;

sa pastreze secretul de stat sau de serviciu, sa sigure confidentialitatea problemelor, datelor si informatiilor de natura profesionala, in afara cazurilor in care nevoile serviciului si ale justitiei sau legea reclama in mod necesar dezvaluirea lor;

sa respecte intotdeauna adevarul si sa nu omita, sa nu ascunda, ori sa-l altereze, sa nu distruga inregistrari, acte sau documente care, prin natura datelor si informatiilor ce le contin, ar putea impiedica stabilirea adevarului;

sa nu tolereze actele de abuz sau coruptie si sa se opuna cu fermitate oricaror incercari de a fi subiectii acestora;

sa dovedeasca responsabilitate si competenta profesionala, spirit justitiar, deschidere spirituala, precum si disponibilitate de comunicare cu ceilalti membri ai comunitatii;

sa nu comita ,sa nu instige si sa nu tolereze acte de tortura, tratamente inumane, pedepse crude ori degradante, pentru a intra in posesia unor informatii sau de a face o persoana sa declare ceea ce doreste politistul;

sa intervina in limita competentei detinute, inclusive in afara orelor de program, din prorpie initiative sau ca urmarea a unei solicitari, pentru acordarea de ajutor persoanelor aflate in pericol, pentru prevenirea si contracararea actelor de tulburare a linistii publice, de incalcare a legii.

Enuntarea acestor reguli de comportament si deontologie politieneasca nu exclude existenta altora care sunt mentionate in noul Cod de etica si deontologic al politistului roman din 2005.

Trebuie mentionat ca orce norma de deontologie nu are valoarea juridical a unei norme din aceasta categorie, ci una pur morala. Existenta sa, ca si cunoasterea ei atat de cei carora le este adresata, cat si de catre opinia publica reprezinta liantul increderii reciproce in relatia politist-cetatean.

Preocuparea adoptarii unor astfel de norme la nivel international denota o preocupare mondiala in gasirea celor mai eficiente metode morale in eradicarea abuzurilor si incalcarilor drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.