Raspunderea prefectului

Raspunderea prefectului

Cu privire la raspunderea prefectului, Legea nr. 340/2004 privind institutia prefectului, aduce Legii nr. 215/ 2001, modificari esentiale.

Prin Legea nr. 286/2006 de asemenea se aduc unele modificari Legii nr. 215/2001 a administratiei publice locale, insa acestea nu sunt de esenta prezentei lucrari.

Art. 23 prevede ca prefectul raspunde, dupa caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce ii revin, in conditiile legii.

Noutatea esentiala consta in aceea ca noua lege a prefectului largeste sfera de raspundere a acestuia. Daca in virtutea Legii nr. 215/2001 prefectul raspundea numai atunci cand ataca in mod abuziv un act administrativ, fapt ce se constata in hotararea instantei de contencios administrativ, noua lege extinde raspunderea prefectului si la alte situatii decat cele in care, in mod abuziv, a atacat actele administrative respective.

Raspunderea prefectului nu mai este angajata doar in cadrul tutelei administrative, noua lege vorbind despre “faptele” savarsite in exercitarea atributiilor ce ii revin. Notiunea de “fapte” se regaseste in aceasta lege in sensul ei larg, intelegandu-se prin aceasta atat actiunea savarsita fara intentia de a produce efecte juridice (dar care produce asemenea efecte, in temeiul legii), cat si actele juridice, adica manifestarile de vointa facute anume in scopul de a produce efecte juridice (de a crea, modifica, transmite sau stinge raporturi juridice).[1]

Rezulta ca prefectul nu v-a raspunde disciplinar, administrativ, civil sau penal, numai pentru faptele savarsite fata de autoritatile administratiei publice locale sau judetene, ci si pentru faptele savarsite fata de alte persoane fizice sau juridice.

Prefectul raspunde in fata Guvernului pentru modul de indeplinire a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare.

De altfel, evaluarea performantelor individuale ale prefectului, cu privire la activitatea desfasurata, se face in baza unui raport de activitate pe care este obligat sa il transmita anual Ministerului Administratiei si Internelor.

Raportul cuprinde date referitoare la modul de indeplinire a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare, date privitoare la verificarea legalitatii actelor administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice locale si judetene, la modul de indeplinire a obiectivelor si performantelor obtinute de structurile conduse si la propunerile privind eficientizarea activitatilor structurilor conduse, prin identificarea deficientelor in activitate si a modului de eliminare a acestora.

Evaluarea performantelor profesionale individuale ale prefectilor se face de catre o comisie constituita in conditiile prevazute de Legea nr. 188/1999, privind Statutul functionarilor publici. Anual are loc o evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici, in urma carora, se acorda un calificativ : “exceptional”, “ foarte bun” , “bun” , “satisfacator” , “nesatisfacator”.

In functie de calificativele obtinute, in conditiile legii, functionarul public poate avansa in gradele de salarizare, poate retrograda in gradele de salarizare, poate promova intr-o functie publica superioara sau poate fi eliberat din functie.

Pe langa acestea, procedura de evaluare are drept scop si stabilirea cerintelor de formare profesionala a functionarului public.[2]