PRIMARUL - alegerea si durata mandatului, incetarea si suspendarea mandatului de primar, atributiile primarului

Consideratii generale

Odata cu promovarea democratiei locale si mai ales cu amplasarea la nivel local a unor institutii asemanatoare a celor de la nivel central: autoritati decizionale-Consiliile locale si cele judetene si autoritati executive- primarul, viceprimarul si respectiv presedintele consiliului judetean se discuta din ce in ce mai des de o noua componenta a administratiei publice locale- guvernarea locala. Astfel, rezulta ca responsabilitatea ducerii la indeplinire a actelor cu caracter executoriu adoptate de autoritatile deliberative de la nivel local revine autoritatilor executive constituite la acelasi nivel.

Alegerea si durata mandatului

Comunele, orasele si municipiile au cate un primar si un viceprimar, iar orasele resedinta de judet, cate 2 viceprimari, alesi in conditiile legii, viceprimarii neputand fi concomitent si consilieri. Municipiul Bucuresti are un primar general si 2 viceprimari, iar cele 6 sectoare ale sale au cate un primar si un viceprimar fiecare.

Primarii unitatilor administrativ teritoriale sunt alesi in aceleasi conditii si, de regula, perioade ca si consiliile locale ale respectivelor unitati administrativ-teritoriale, pe circumscriptii electorale, identice cu asezarile respective, dar nu pe baza scrutinului de lista, ci in temeiul votului exprimat prin scrutin uninominal, ei nefiind functionari publici in intelesul Statutului functionarilor publici.

Ca si presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, pe toata durata exercitarii mandatului de primar si de viceprimar, contractul de munca al acestora la institutii publice, regii autonome, companii si societati nationale, societati comerciale cu capital majoritar de stat sau la societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor locale sau judetene se suspenda de drept (art.61/3).

Daca cei in cauza au avut calitatea de functionar public, respectiva calitate se intrerupe la cerere pe durata mandatului, urmand ca la expirarea acesteia cel vizat sa solicite reintegrarea, acordata de drept la autoritatea sau institutia publica la care a functionat (art.81 si 82 din Statutul functionarilor publici).

Pe toata durata exercitarii mandatului se primeste o indemnizatie stabilita in conditiile legii.

Primarul se poate defini ca fiind autoritatea administrativa publica locala unipersonala, eligibila, reprezentativa si autonoma, mandatata sa hotarasca in problemele interesand colectivitatea locala ca organ de executie, actionand si ca reprezentant al statului in acea localitate.

Alegerile pentru primar sunt considerate valabile indiferent cati s-au prezentat la vot din totalul alegatorilor inscrisi in listele electorale ale circumscriptiei daca unul dintre candidati a obtinut majoritatea (1/2 +1) voturilor exprimate in mod valabil.

Daca la primul tur de scrutin nu s-a obtinut majoritatea necesara se vor organiza de drept noi alegeri, in termen de doua saptamani de la data alegerilor initiale, iar acestea sunt valabile indiferent de numarul votantilor, fiind ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi (art.93 din Legea nr.67/2004 privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale).

La turul doi participa primii doi candidati din primul tur. In cazul in care unul dintre acestia decedeaza, renunta sau nu mai indeplineste conditiile legale pentru a fi ales, va participa candidatul situat pe locul urmator.

In cazul paritatii de voturi a cel putin 2 candidati, la primul sau la al doilea tur de scrutin, se va declara balotaj, organizandu-se, de drept, noi alegeri in termen de doua saptamani (deci al doilea, respectiv al treilea tur de scrutin), la care vor participa numai candidatii in cauza.

In mod similar, daca unul dintre ei decedeaza, renunta sau nu mai indeplineste conditiile legale nu vor mai avea loc noi alegeri, iar biroul electoral de circumscriptie il va declara primar pe celalalt si unic candidat.

Calitatea de primar sau viceprimar este incompatibila cu (art.87 din Legea nr.161/2003):

a) functiile si calitatile prevazute pentru consilier (art.30/1), care se aplica in mod corespunzator;

b) orice functie de conducere, cenzor sau membru in consiliul de administratie in cadrul societatilor comerciale ori din cadrul societatilor si companiilor nationale sau a regiilor autonome, banci, institutii de credit sau societati de asigurare si financiare;

c) calitatea de comerciant persoana fizica;

d) calitatea de membru al unui grup de interese economice;

e) functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale sau al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale de interes local sau de interes national;

f) orice alte functii publice sau activitati remunerate in tara sau strainatate;

g) functia de presedinte sau secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate comercia-la;

h) orice alte activitati sau functii publice, cu exceptia functiilor sau activitatilor didactice, stiintifice, literar-artistice si a functiilor din cadrul unor fundatii sau asociatii ori organizatii neguvernamentale.

Aceeasi calitate vizeaza conflictul de interese in sensul de a nu emite un act administrativ, dispozitie sau de a nu incheia un act juridic in exercitarea functiei care aduce folos material pentru sine, pentru sot sau ruda de gradul I (art.76 din Legea nr.161/2003).

Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor (in care a fost declarat ales), in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul, de catre un judecator desemnat de Presedintele Judecatoriei.

Primarul depune juramantul de credinta in fata consiliului local, iar daca refuza este considerat, de drept, demisionat, ceea ce implica organizarea de noi alegeri.

Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de catre primarul nou ales (art.72/1).

Mandatul primarului poate fi prelungit in caz de razboi sau de catastrofa, stabilite prin lege organica. Mandatul primarului inceteaza, inainte de termen, de drept sau prin act juridic.

Conflictul de interese

Spre deosebire de conditiile de eligibilitate ce se cer a fi intrunite la depunerea candidaturilor pentru functia de primar, atat conflictul de interese precum si starea de incompatibilitate intervin numai dupa validarea mandatului de primar.

Prin conflict de interese se intelege situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese in exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice sunt: impartialitatea, integritatea, transparenta deciziei si suprematia interesului public.

Conform art. 76 alin. (1) din Sectiunea a III-a, Capitolul II, Titlul IV, Cartea I-a a Legii nr. 161/2003: „Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti sunt obligati sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu emita o dispozitie, in exercitarea functiei, care produce un folos material pentru sine, pentru sotul sau sau pentru rudele sale de gradul I.”

Din analiza textului citat, desprindem doua concluzii si anume:

a)     Se instituie in sarcina primarilor obligatia de „a nu face”, de a se abtine de la emiterea unui act administrativ, incheierea unui act juridic de alta natura si, am completa noi, de la orice masura administrativa care ar fi de natura sa-i produca un folos material personal, sotului sau ori rudelor de gradul I;

b)     Constatam, alaturi de alti autori, o redactare deficitara a textului. Astfel, in ideea de a reglementa prin enunt exhaustiv, legiuitorul utilizeaza atat notiunea de act administrativ, precum si pe cea de dispozitie care, potrivit legii este actul administrativ tipic emis de primar.

ESEU: Dezvoltare regionala - test grila ESEU: Politicile de solidaritate, politici sociale si coeziunea europeana

Incetarea si suspendarea mandatului de primar

Dispozitii cu privire la incetarea si respectiv suspendarea mandatului de primar regasim in Legea organica a administratiei publice locale nr. 215/2001 si in Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali.

Potrivit art. 15 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, mandatul de primar inceteaza de drept inainte de termen in urmatoarele situatii:

a)     demisie;

b)     incompatibilitate;

c)      schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala;

d)     condamnarea prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la o pedeapsa privativa de libertate;

e)     punerea sub interdictie judecatoreasca pentru debilitate sau alienare mintala;

f)      pierderea drepturilor electorale;

g)     deces.

Pe de alta parte, art. 69 alin.2 din Legea nr. 215/2001, legea administratiei publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, introduce inca doua situatii care conduc la incetarea de drept a mandatului de primar si anume:

a) daca acesta se afla in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave, certificate, care nu permite desfasurarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;

b) daca acesta nu isi exercita, in mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.

In toate situatiile precizate, care antreneaza incetarea inainte de termen a mandatului de primar, cu exceptia demisiei, prefectul va emite un ordin prin care ia act de incetarea mandatului primarului si declara vacanta functia acestuia, urmand a avea loc procedura de alegere a noului primar.

Ordinul prefectului se va fundamenta in mod obligatoriu pe un referat semnat de secretarul comunei sau orasului, precum si pe actele care atesta motivul legal de incetare a mandatului, astfel cum prevad dispozitiile  art. 16 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali.

Primarul poate demisiona din functie, prin act de vointa unilateral, avand obligatia de a comunica in scris decizia sa consiliului local si prefectului. La prima sedinta a consiliului, presedintele de sedinta ia act de aceasta situatie, care se va consemna in procesul-verbal de sedinta, in temeiul art. 17 din Legea nr. 393/2004.

Prefectul va lua act prin ordin de demisia primarului. Ordinul prefectului, impreuna cu un extras din procesul-verbal al sedintei consiliului local, se va inainta Ministerului Administratiei si Internelor, care va propune Guvernului stabilirea datei pentru alegerea unui nou primar.

Se impune aici precizarea ca desi mandatul primarului este de patru ani, in situatiile cand mandatul inceteaza inainte de termen ca urmare a demisiei, decesului, demiterii etc., mandatul primarilor alesi in astfel de situatii (deci in cursul unei legislaturi) va fi mai scurt, art. 26 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 prevazand ca noii primari vor incheia mandatul predecesorilor.

Mandatul primarului poate inceta, de asemenea, inainte de termen, ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile prevazute de lege.

Initiativa unui astfel de referendum o pot avea cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritoriala, conditie ce trebuie indeplinita in fiecare localitate componenta a comunei sau orasului.

Cererea se adreseaza de catre cetateni prefectului, legea stabilind in mod restrictiv cauzele care pot conduce la organizarea referendumului si anume:

a)     nesocotirea de catre primar a intereselor generale ale colectivitatii locale;

b)     neexercitarea atributiilor legale ce revin primarului, inclusiv cele pe care le exercita in calitate de reprezentant al statului.

Dupa primirea cererii, prefectul este obligat sa analizeze temeinicia motivelor invocate, a conditiilor prevazute in art. 73 din Legea nr. 215/2001, inclusiv a veridicitatii si autenticitatii semnaturilor, in termen de 30 de zile. Dupa verificare, prefectul va transmite Guvernului, prin Ministerul Administratiei si Internelor, o propunere motivata de organizare a referendumului. Guvernul se va pronunta prin hotarare in 60 de zile de la solicitarea prefectului, pe baza avizului emis de Ministerul Administratiei si Internelor.

Referendumul este valabil daca se prezinta la urne cel putin jumatate plus unu din numarul total al locuitorilor cu drept de vot. Mandatul primarului inceteaza inainte de termen numai daca se pronunta in acest sens cel putin jumatate plus unu din numarul total al cetatenilor cu drept de vot.

In acelasi context, relevam ca art. 70 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali stabileste ca „Primarii pot fi revocati din functie in urma unui referendum, in conditiile si cazurile stabilite prin Legea nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata”

Se poate observa ca in Statutul alesilor locali legiuitorul utilizeaza notiunea de „revocare” din functia de primar, institutie utilizata mai ales in cazul functiilor publice ocupate prin numire si nu a celor ocupate prin alegere. In acelasi timp, avand in vedere ca textul art. 73 din Legea nr. 393/2004 contine o „norma de trimitere”, apreciem ca se impune punerea sa in acord cu norma din legea organica a administratiei publice, in drept fiind vorba despre incetarea mandatului inainte de termen si nu de revocare.

Daca situatiile analizate si prevazute de art. 69 alin. (2) din Legea administratiei publice locale, determina incetarea definitiva si inainte de termen a mandatului primarului, aceeasi lege prevede si suspendarea de drept a mandatului, cu alte cuvinte o intrerupere temporara in exercitarea  mandatului.

Reglementand aceasta materie, art. 71 din Legea nr. 215/2001- legea administratiei publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata, prevede ca:

„(1) Mandatul primarului se suspenda de drept prin ordin al prefectului numai in cazul in care acesta a fost arestat preventiv. Masura arestarii preventive se comunica de indata de catre parchet sau de instanta de judecata prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.”

Legea obliga pe prefect sa comunice de indata primarului ordinul de suspendare. Daca primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, isi va relua functia avand si dreptul la plata drepturilor salariale corespunzatoare perioadei in care a fost suspendat.

In caz de vacanta a functiei de primar, precum si in cazul suspendarii din functie a acestuia, atributiile sale vor fi exercitate, de drept, de catre viceprimar, pana la validarea mandatului noului primar sau, dupa caz, pana la incetarea suspendarii. In cazul unitatilor administrativ-teritoriale cu doi sau patru viceprimari, atributiile primarului se exercita de catre viceprimarul desemnat de consiliul local, cu votul secret a jumatate plus unu din numarul consilierilor in functie.

Daca sunt suspendati din functie, in acelasi timp, atat primarul cat si viceprimarul, consiliul local va desemna un consilier care va indeplini atat atributiile primarului cat si ale viceprimarului, pana la incetarea suspendarii, iar in situatia in care ambele functii au devenit vacante - in acelasi timp - consiliul local va alege un nou viceprimar.

In conformitate cu textul art. 64 alin. (1) din legea organica a administratiei publice locale, in exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila, a sarcinilor ce-i revin din actele normative privitoare la recensamant, organizarea si desfasurarea alegerilor, protectie civila precum si a altor atributii stabilite prin lege, primarul actioneaza si ca reprezentant al statului in comuna sau orasul in care a fost ales.

In aceasta calitate, primarul poate solicita prin intermediul prefectului, sprijinul sefilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale organizate in unitatile administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce ii revin nu pot fi indeplinite prin aparatul propriu de specialitate.

Primarii si primarul general al municipiului Bucuresti sunt sefii administratiei publice locale si raspund in fata consiliului de buna functionare a acesteia. In aceasta calitate, primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu persoanele fizice sau juridice din tara si din strainatate, precum si in justitie.

Semnul distinctiv al primarului este o esarfa tricolora, purtarea acesteia fiind obligatorie la Ziua Nationala a Romaniei, solemnitati, receptii, ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor, conform art. 62 alin. (2) si (3) din Legea nr. 215/2001, coroborate cu art. 14 alin. (4) din Legea nr. 393/2004.

Conform art. 14 alin. (5) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, legitimatia si insemnul de primar se pot pastra dupa incetarea mandatului, cu titlu evocativ.

Atributiile primarului

Primarul indeplineste o functie de autoritate publica (art.66/1 teza I-a), fiind ocrotit de lege in exercitarea functiei sale (art.77/1), chiar daca nu are calitatea de functionar public, intrucat este ales in functie, iar nu numit (conform prevederilor art.5/1 teza a II-a din Statutul functionarilor publici).

Primarul participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii, fara a avea drept de vot.

El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al consiliului local, pe care il conduce si controleaza.

Primarul reprezinta comuna sau orasul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie.

El actioneaza si ca reprezentant al statului in localitatea in care a fost ales in exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila, a sarcinilor ce ii revin din actele normative privitoare la recensamant, la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de protectie civila, precum si a altor atributii stabilite prin lege.

In aceasta calitate primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, in conditiile legii, concursul sefilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate prin aparatul propriu de specialitate.

Semnul distinctiv al primarului este o esarfa in culorile drapelului national al Romaniei a carei model este stabilit de Guvern.

Esarfa se poarta in mod obligatoriu la solemnitati, receptii, ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor.

Atributii ale primarului:

1. Atributii economico-financiare

a) Intocmeste proiectul bugetului local si contul de incheiere al exercitiului bugetar si le supune aprobarii consiliului (art.68/1 lit. “e”);

b) Verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica, de indata, consiliului cele constatate (art.68/1 lit. “g”);

c) Exercita functia de ordonator principal de credite (art.68/1 lit. “f”);

d) Raspunde de inventarierea si administrarea bunurilor care apartin domeniului public si domeniului privat al comunei sau orasului (art.68/1 lit. “v”).

2. Atributii sociale, sanitare si de protectie

3. Atributii edilitar-gospodaresti

4. Atributii politico-administrative

Primarul mai indeplineste si alte atributii prevazute de lege sau de alte acte normative, precum si insarcinarile date de consiliul local.

Primarul poate delega viceprimarului sau viceprimarilor, prin dispozitie emisa in termen de 30 de zile de la validare, exercitarea unor atributii ce ii revin.

Atributiile de ofiter de stare civila pot fi delegate viceprimarului, secretarului sau altor functionari cu competente in acest domeniu, potrivit legii.

Actele primarului

In exercitarea atributiilor sale primarul emite acte juridice care poarta denumirea generica de dispozitii (art.72/1). Acestea au un caracter normativ sau individual, iar cele mai multe sunt emise pentru punerea in executare a hotararilor consiliului local.

Unele dintre cele individuale pot avea diverse denumiri speciale ca, de exemplu, autorizatii, certificate (in domeniul constructiilor, comertului).

Secretarul primariei contrasemneaza actele primarului pentru legalitate, putand refuza contrasemnatura – in cazul in care apreciaza ca actul primarului este ilegal sau ii depaseste competenta – motivandu-si, in scris, atitudinea.

Secretarul va comunica de indata actul in cauza prefectului, dar nu mai tarziu de 3 zile de la data emiterii lui. Comunicarea, insotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate, se va face in scris de catre secretar si va fi inregistrata intr-un registru special destinat acestui scop.

Actele primarului devin obligatorii din momentul emiterii lor legale si executorii numai dupa aducerea lor la cunostinta subiectelor vizate, prin publicare cele normative si prin comunicare cele individuale.

Totusi actele normative se pot publica numai la expirarea perioadei de 5 zile de la data comunicarii lor catre prefect, interval de timp in care acesta trebuie sa isi formuleze eventualele obiectii privitoare la legalitatea dispozitiilor primarului.

Oricum si dupa emitere, actele administrative ale primarului pot fi atacate in contenciosul administrativ atat de prefect, in cadrul atributului sau de control al legalitatii acestora, cat si de persoanele fizice sau juridice, vatamate in drepturile lor legal recunoscute.

In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale depasesc 20% din numarul locuitorilor dispozitiile normative ale primarului se aduc la cunostinta publica si in limba materna a respectivilor cetateni, iar cele individuale se comunica, la cerere, si in aceasta limba.

Intrucat primarul exercita drepturile si asigura indeplinirea obligatiilor ce revin comunei sau orasului in calitate de persoana juridica civila, inseamna ca acesta incheie acte civile si comerciale, de regula bilaterale, supuse dispozitiilor Codului Civil si Codului Comercial, ca drept comun in materie, precum si legislatiei aferente, iar nu regulilor dreptului administrativ.

De asemenea, deoarece primarul numeste si elibereaza din functie personalul aparatului propriu de specialitate al consiliului, care nu are calitatea de functionar public, si face propuneri consiliului local privind numirea si eliberarea din functie, in conditiile legii, a conducatorilor regiilor autonome, a institutiilor si serviciilor publice de interes local din subordinea consiliului, el incheie si desface, dupa caz, contractele de munca ale acestora, potrivit legislatiei si Codului Muncii.

Primarul mai infaptuieste si diverse operatiuni
tehnico-materiale, emite avize si acorduri necesare pentru unele acte juridice, efectueaza comunicari si instiintari, prezinta informari consiliului, precum si fapte material-juridice cum sunt: participari la sedintele consiliului, convocari in sedinte extraordinare ale acestuia, etc.

Toate aceste acte, operatiuni si fapte produc efecte limitate in spatiu, la nivelul localitatii respective, precum si asupra persoanelor aflate in acel loc.

Drepturile si obligatiile primarului

Legea nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali constituie cadrul general de reglementare a drepturilor si obligatiilor pentru alesii locali in general, implicit pentru primari.

Principalele drepturi conferite de lege primarilor pe timpul exercitarii mandatului sunt urmatoarele:

a)     contractul de munca sau actul de numire a acestora in cadrul unei institutii ori autoritati publice, regii autonome sau la o societate comerciala cu capital integral de stat ori majoritar de stat sau ale unitatilor administrativ-teritoriale se suspenda. Pe aceste functii pot fi angajate sau numite alte persoane numai pe durata determinata;

b)     la incetarea mandatului de primar persoana in cauza isi va relua activitatea in executarea acelorasi contracte de munca sau a actului de numire. Timp de 2 ani de la data incetarii mandatului, persoanelor care au indeplinit functia de primar nu li se poate modifica sau desface contractul de munca si nici nu pot fi eliberate din functie pentru motive ce nu le sunt imputabile.

c)      la incetarea mandatului, primarii care indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiaza, la cerere, de calcularea sau, dupa caz, de recalcularea pensiei, luandu-se in calcul si indemnizatiile lunare primite, in conditiile legii;

d)     are dreptul de a initia proiecte de hotarari pe care le supune dezbaterii si aprobarii consiliilor locale, precum si dreptul de a emite dispozitii;

e)     dreptul la indemnizatie lunara, stabilita potrivit legii;

f)      dreptul la decontarea cheltuielilor legate de exercitarea mandatului;

g)     dreptul la concedii de odihna, concedii medicale, concedii fara plata, precum si dreptul la concedii platite in cazul unor evenimente deosebite, potrivit legii;

h)     durata mandatului constituie vechime in munca si in specialitate si se ia in calcul la promovarea si la acordarea tuturor drepturilor banesti rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea si recalcularea pensiei;

i)       plata cursurilor de pregatire, formare si perfectionare profesionala organizate de institutii specializate, in decursul mandatului etc.

Principalele obligatii ce revin primarilor, potrivit legii, sunt:

a)     sa exercite functia cu buna-credinta si fidelitate fata de tara si de colectivitatea locala care i-a ales;

b)     sa respecte Constitutia, legile tarii si celelalte acte normative cu forta juridica superioara;

c)      sa organizeze si sa puna in executare hotararile consiliului local;

d)     sa manifeste probitate si discretie profesionala, cinste si corectitudine in exercitarea mandatului;

e)     sa se abtina de la a emite acte administrative sau de a lua alte masuri in situatiile in care se afla in conflict de interese, ori de cate ori interesele personale contravin interesului general;

f)      sa organizeze periodic audiente si intalniri cu cetatenii, sa prezinte anual consiliului local o informare cu privire la situatia administratiei locale;

g)     sa depuna declaratia de avere, in conditiile legii etc.

Raspunderea primarului

In doctrina de specialitate se apreciaza ca raspunderea primarului poate avea o natura juridica si una politica.

Suportul legal al antrenarii raspunderii primarului il regasim in art. 128 din Legea nr. 215/2001 care prevede ca primarii, viceprimarii, primarul general al municipiului Bucuresti raspund, dupa caz, administrativ, civil, contraventional sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin. Cu alte cuvinte, pentru exercitarea necorespunzatoare a atributiilor ce-i revin, primarul va raspunde potrivit legii.

Bibliografie

1.     Daiana Maura Vesmas, Drept administrativ. Teoria generala.Organizarea administratiei publice.Volumul I. Edit. Universitatii Lucian Blaga din Sibiu, Sibiu, 2005

2.     Anton Trailescu – Drept Administrativ Editia 4, Editura C.H.Beck, Bucuresti 2010

3.     Ioan Alexandru, Mihaela Carausan, Sorin Bucur – Drept Administrativ Edittia 3, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2009

4.     Prof. Univ. dr. Verginia Vedinas – Drept Administrativ Editia 5, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2009