Presedintele Romaniei - atributiile presedintelui ca sef al executivului, atributiile presedintelui in raport cu Parlamentul

Presedintele Romaniei

In calitate de sef al statului, presedintele reprezinta puterea executive el reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

Desi executivul nostru este bicefal, respectiv presedinte si guvern, cele doua autoritati publice centrale se supun unor regimuri juridice in parti diferite. Astfel, presedintele Romaniei este ales de popor, iar guvernul este numit de presedinte dupa ce a obtinut votul de incredere din parte Parlamentului.

Acest fapt nu creeaza o relatie de subordonare intre guvern si presedinte si se inscrie in principiile generale de functionare a institutiilor statului. Intre institutiile statului, indiferent pe ce pozitie ierarhica se situeaza ele exista relatii de interdependenta, deoarece fiecare dintre aceste institutii sunt parti componente ale sistemului organelor statului.

In relatiile cu guvernul, presedintele are urmatoarele atributii:

a) desemneaza candidatul pentru functia de prim-ministru (pentru formarea guvernului).

b) numeste guvernul pe baza votului de incredere dat de parlament. Aceasta atributie este obligatorie si trebuie exercitata dupa o anumita procedura, presedintele avand obligatia sa se consulte cu partidul care (a obtinut) detine majoritatea parlamentara.

c) presedintele revoca si numeste la propunerea primului-ministru pe unii membrii ai guvernului

d) presedintele consulta guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita

1. Atributiile presedintelui ca sef al executivului: comandant al fortelor armate si al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii

Atributiile presedintelui in situatii exceptionale

a) mobilizarea generala sau partiala a fortelor armate cu aprobarea prealabila a parlamentului, iar in situatii extreme, decretul de mobilizare este supus ulterior aprobarii Parlamentului. Daca parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de indata si daca refuza sa aprobe decretul, acest decret isi inceteaza efectele si se trece la demobilizarea fortelor armate.

b) luarea unor masuri urgente pentru respingerea unei agresiuni armate indreptate impotriva tarii. Intr-o astfel de situatie, presedintele, prin intermediul unui mesaj, aduce la cunostinta Parlamentului masurile dispuse. Daca parlamentul nu se afla in sesiune se convoaca de drept in 24 de ore.

c) instituirea starii de asediu sau urgenta in intreaga tara sau localitate. Dupa luarea masurii respective, presedintele va solicita parlamentului in termen de 5 zile incuviintarea masurii respective.

In toate situatiile aratate, Parlamentul, daca se gaseste in sesiune, va ramane, iar daca nu, este convocat de drept in sesiune si va ramane pana la disparitia starii respective.

2. Atributiile presedintelui in raport cu Parlamentul:

Seful statului adreseza Parlamentului Romaniei mesaje cu privire la principalele probleme ale natiunii.

Mesajul, ca act public al presedintelui Romaniei, a fost calificat de Curtea Constitutionala ca un act exclusiv, unilateral al presedintelui, care nu produce efecte juridice, ca si decretul.

Aceasta decizie a Curtii Constitutionale precizeaza ca Parlamentul, primind mesajul presedintelui, poate sa dezbata o problema prevazuta in acest mesaj si chiar sa treaca la adoptarea unor masuri pe baza propunerilor acestuia.

In constitutie se mai stabileste ca presedintele, dupa consultarea presedintilor Senatului si Camerei Deputatilor si a liderilor grupurilor parlamentare poate dizolva Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a doua solicitari de investitura.

Parlamentul poate fi dizolvat o singura data, dar nu in ultimele sase luni ale mandatului presedintelui, pe timpul starii de asediu sau de urgenta.

Referat: Conventie de aplicare a acordului schengen Eseu: Comportamentul politic asimilat grupurilor

3. Atrubutia de promulgare a legilor:

Proiectul de lege, indiferent de cine a fost promovat spre dezbatere, dupa adoptarea lui de catre ambele Camere nu devine lege decat dupa promulgarea lui de catre presedinte.

Institutia juridica a promulgarii este operatiunea finala a procedurii legislative si permite sefului statului sa investeasca legea cu formula executorie, obligand autoritatile publice sa treaca la executarea prevederilor acestuia.

Obligatia de promulgare trebuie indeplinita in cel mult 10 zile de la primirea legii.

Presedintele poate cere Curtii Constitutionale sa verifice constitutionalitatea unor prevederi din lege daca este cazul.

Curtea Constitutionala, prin decizia sa, poate stabili ca legea este constitutionala in integralitatea sa, sau poate sa stabileasca neconstitutionalitatea legii. In acest caz, Curtea trimite decizia sa Parlamentului pentru a exemina (reexamina) acele prevederi neconstitutionale.

Parlamentul poate adopta legea in forma initiala, deci inlaturand concluziile de neconstitutionalitate ale Curtii, sau poate sa tina seama de recomandarile Curtii Constitutionale in decizia sa.

4. Politica externa

Presedintele incheie tratate dupa ce au fost negociate de guvern, se supun ratificarii parlamentului in termen de 60 de zile de la semnare.

Acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai statului roman in diferite state si misiunea de a primi scrisorile de acreditare a reprezentantilor cu rang de ambasador ai diferitelor state.

5. Actele Sefului de Stat

Presedintele emite acte cu caracter juridic care se numesc decrete si pot avea caracter individual si normativ si produc efecte numai dupa ce au fost publicate in Monitorul Oficial al Romaniei.

Publicarea decretelor presedintelui in presa scrisa nu poate suplini dispozitia constitutionala (articol 99, alin. 1 de publicare in M.O.) pentru ca acesta sa produca efecte juridice.

Unele decrete ale presedintelui Romaniei referitoare la acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei, incheierea de tratate, luarea masurilor de respingere a unei agresiuni armate sau instituirea starii de asediu sau urgenta si altele se contrasemneaza de catre primul-ministru. Lipsa acestei contrasemnari atrage nulitatea decretului.

Decretele presedintelui au caracter administrativ, reprezinta un act administrativ care nu intra sub controlul de legalitate sau constitutional nici al Curtii Constitutionale, nici al Instantei de Contencios Administrativ.

6. Demiterea presedintelui

Reprezinta cea mai grava sanctiune politica pe care poate sa o primeasca presedintele in cadrul raspunderii pentru activitatea depusa pe perioada mandatului.

In primul rand, presedintele raspunde politic si, ca urmare, se poate ajunge la sanctiunea demiterii pornind de la faptul ca presedintele este ales direct de popor, demiterea a fost conceputa ca o procedura greoaie, de lunga durata pentru a nu se lasa cale libera abuzurilor.

Prima operatiune in cadrul procedurii de demitere o reprezinta propunerea de suspendare din functie. Aceasta poate fi initiata de cel putin o treime din numarul senatorilor si deputatilor. Trebuie motivata si inaintata presedintelui pentru a-i da posibilitatea sa se apere. In motivarea propunerii de suspendare terbuie sa se detalieze care sunt invinuirile aduse presedintelui si toate probele care stau la baza acestei invinuiri.

Cu privire la propunerea de suspendare initiata acestuia, terbuie sa ceara un aviz consultativ al Curtii Constitutionale.

Presedintele, daca considera necesar a da explicatii, terbuie sa prezinte in fata celor doua camere ale parlamentului reunite in sedinta comuna unde are posibilitatea sa demonstreze contrariul celor afirmate in motivatia propunerii de suspendare. Prezenta presedintelui la dezbaterea propunerii de suspendare nu este obligatorie.

Parlamentul poate adopta o hotarare de suspendare din functie sau poate respinge propunerea de suspendare din functie. Daca s-a aprobat suspendarea, parlamentul va stabili data pentru organizarea unui referendum, in vederea demiterii presedintelui. Aceasta data este de maxim 30 de zile potrivit legii 3 / 2000 privind organizarea referendumului.

Pe buletinele de vot se va pune urmatoarea intrebare: “Sunteti de acord cu demiterea presedintelui Romaniei ?” cu variantele de raspuns “Da” sau “Nu”. Daca raspunsul este “Da” si provine de la majoritatea cetatenilor inscrisi pe listele electorale permanente, presedintele este demis.

Rezultatul referendumului centralizat la Biroul Electoral Central se inainteaza la Curtea Constitutionala care confirma sau infirma respectiva procedura de desfasurare a referendumului si rezultatele acestuia.

Masura demiterii presedintelui se publica in M.O. si in presa. Publicarea si in presa are ca scop crearea posibilitatii reale si efective pentru toti, atat cu drept de vot de a lua cunostinta cu masura extrem de grava a demiterii presedintelui.

7. Interimatul functiei de presedinte al Romaniei

Odata cu suspendarea din functie, el nu-si mai poate exercita functia suprema in stat pana in momentul validarii rezultatului referendumului.

Interimatul functiei cuprinde doua etape: interimatul in perioada de la suspendarea din functie pana la publicarea in M.O. si pana la validarea rezeultatului referendumului.

Daca presedintele este demis, intermiatul se prelungeste pana la alegerea noului presedinte prin organizarea de alegeri anticipate si depunerea juramantului de credinta de catre noul presedinte.

Cel mult, interimatul funtiei de presedinte poate fi de 4 luni si 10 zile.

Organizarea alegerilor unui nou presedinte trebuie sa se faca in cel mult 3 luni de la mandatarea functiei si revine in sarcina guvernului.

8. Raspunderea juridica a presedintelui

Presedintele poate fi tras la raspundere numai pentru inalta tradare, desi in nici o lege penala nu exista infractiunea de inalta tradare, ceea ce inseamna ca sintagma utilizata de legiuitorul constitutional poate fi circumscrisa unor fapte foarte grave savarsite de presedinte, care pun in pericol existenta statului roman sau a natiunii romane.

In calitate de sef al statului, presedintele reprezinta puterea executive el reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii presedintele vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.