Precizari privind semnificatia notiunii de putere locala

Precizari privind semnificatia notiunii de putere locala

Notiunea de putere locala, impune inainte de toate, unele precizari terminologice.

Termenul de putere, din punct de vedere literar, are multiple conotatii, cum sunt de pilda: faptul de a putea, capacitate, posibilitate, conducere de stat etc.

Puterea este notiunea cea mai des intalnita in teoria si practica sistemelor constitutionale, arata Ioan Muraru, si ea apare in cele mai diverse exprimari, cum ar fi: putere politica, putere de stat, puteri politice sau pur si simplu putere, fiind si dovedindu-se “categoria cheie” a organizarii statale a societatii umane.

Pornind de la cuvintele putere, puteri, stat care apar frecvent, se constata ca ele exprima, dupa cum afirma Ioan Muraru, aceeasi categorie si anume organizarea statala a puterii care apartine poporului, natiunii si care uneori este exprimata prin cea de suveranitate. In vederea exercitarii acestei puteri, poporul creaza statul, ca un ansamblu sistematizat de organe de stat, denumite cel mai adesea si autoritati statale.

In sens sociologic, mentioneaza Ioan Deleanu, puterea desemneaza ansamblul sau sistemul relatiilor de putere constituita intr-o societate istoriceste determinata, exprimand autoritatea pe care un individ sau un grup de indivizi o are asupra altora pentru realizarea unui scop comun asumat de membrii tarii sau impus acestora de catre cei care exercita puterea.

Alt autor arata ca viata politica este locul transformarii practicilor in praxis, adica in actiunea de transformare a mediului inconjurator si a societatii. Practica politica consta, in principiu, in elaborarea unei decizii la nivelul unui grup, al unui oras, al unei regiuni, al unei societati sau pe plan international, al unui ansamblu de societati, dar ea apare cu cea mai mare claritate la nivelul orasului la nivel local, locul de origine al vietii politice.

Sintetizand opiniile exprimate, reiese ca termenul de putere reprezinta categoria esentiala a dreptului constitutional, fapt ce impune ca si notiunea de putere locala sa fie analizata in acelasi context.

Ca atare, o prima problema pe care o abordam, in acest sens, este clarificarea notiunii de putere locala. Aceasta perspectiva presupune insa cateva precizari si anume:

1. Notiunea de putere locala opinam ca nu poate avea aceeasi semnificatie pe care o are notiunea de putere in sistemul actual al dreptului constitutional, adica cea de “suveranitate” sau de “putere de stat” ori de “putere politica” intrucat acestea, dupa cum s-a aratat, sunt categorii care privesc numai “organizarea statala a puterii;

2. Analiza literara a termenului “local” din sintagma de ”putere locala”, presupune mai multe acceptiuni, printre acestea si pe cea de autoritati locale, desemnand autoritatile care exercita functii administrative pe un teritoriu restrans, delimitat, potrivit impartirii teritoriale a statului;

3. Privit din punct de vedere al dreptului constitutional, termenul “local”, din aceeasi sintagma de putere locala, poate semnifica “relatia dintre teritoriu si organizarea puterii de stat cu alte cuvinte, de realizare unitara a puterii de stat prin “organizarea administrativ-teritoriala”, in unitatile administrativ-teritoriale “comuna, orasul, judetul”,(potrivit art. 3 alin. (3) din Constitutie), care infaptuiesc functii administrative, stabilite “in scopul indeplinirii pe teren a sarcinilor statului”, a “conducerii de stat pe plan local;

4. Pe baza dispozitiilor constitutionale ale art. 120 se pune in evidenta faptul ca, la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, este organizata si functioneaza si administratia publica locala care se intemeiaza pe principiul autonomiei locale. Examinand analiza si la dispozitiile constitutionale ale art. 121-122, putem constata ca, prin “puteri locale” se poate intelege, in acest cadru, exclusiv autoritatile publice locale (consiliul local, primarul si consiliul judetean.

In acest context, credem ca notiunea de ”putere locala” ar mai putea semnifica si calitatea conferita de normele constitutionale autoritatilor administratiei publice locale, care impune existenta unor anumite raporturi intre acestea si cetateni, precum si intre ele si autoritatile publice centrale si teritoriale ale statului, in scopul rezolvarii treburilor publice.

Conform opiniilor unor autori, notiunea de “putere locala” mai poate fi privita si sub aspectul de a sti cine conduce pe plan local, in virtutea carui titlu, sau altfel spus, in ce fel de regim politic local fiinteaza administratia publica locala.

Pe plan local, sunt organizate si functioneaza si autoritatile administratiei publice locale, autoritati locale alese, realizand o parte din treburile publice locale.

Pe cale de consecinta, in sistemul nostru constitutional, la nivel local nu se poate afirma ca exista o “putere locala”, ci, dimpotriva, mai multe ”autoritati” ale administratiei publice locale autonome.

Putem spune ca, in esenta sa, notiunea de ”putere locala” nu are continutul dat de aparenta expresiei in sine de “putere”, aceasta notiune fiind folosita si atribuita in sistemul actual administrativ romanesc, in mod eronat, autoritatilor administratiei publice locale.

Potrivit terminologiei folosite de Constitutia Romaniei si de Legea administratiei publice locale, la nivel local se consacra, in mod expres, notiunea de administratie publica locala si cea de autoritati ale administratiei publice locale, autonome.

5. Notiunea de “putere locala”, este un termen inadecvat legii noastre fundamentale, el fiind utilizat in mod constant in sistemele constitutionale dinainte de anul 1990, avand semnificatia organului local al puterii de stat, si constituie una din modalitatile de exercitare a puterii de stat, clasificata in functie de teritoriu, sau asa de catre Nistor Prisca “o modalitate de exercitare locala a puterii de stat”.

In consecinta, notiunea de administratie publica locala reprezinta “organizarea locala”, care ca orice institutie juridica reflecta regimul politic national, transpune principiile constitutionale in spiritual politic national, transpune principiile constitutionale in spiritul si institutiile sale, adica democratia locala si descentralizarea.

Inca din primele articole, legea 215/2001, a administratiei publice defineste notiunile de activitati de administratie social-comunitara, aglomerari urbane, asociatii de dezvoltare intercomunitara, autoritati deliberative si executive, consilii locale, organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor, unitati administrativ-teritoriale si zona metropolitana. Introducerea acestor definitii se numara printre noutatile aduse de Legea nr. 286/2006 care a modificat Legea 215/2001 a administratiei publice locale.

Astfel, autoritatile deliberative sunt consiliul local, consiliul judetean, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucuresti si presedintele consiliului general.

Pe de alta parte, legea include in categoria autoritatilor executive urmatoarele: primarii comunelor, oraselor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucuresti si presedintele consiliului judetean.

Legea defineste, de asemenea, zona metropolitana ca fiind asociatia de dezvoltare intercomunitara constituita pe baza de parteneriat intre capitala Romaniei sau municipiile de rangul I si unitatile administrativteritoriale aflate in zona imediata