Obiectul contenciosului administrativ

OBIECTUL CONTENCIOSULUI ADMINISTRATIV

1. Sfera obiectului controlului judecatoresc cu privire la activitatea de organizare a executarii legii

Daca anterior am prezentat coordonatele la care se raporteaza controlul judecatoresc al activitatii administratiei publice in contencios administrativ, aici vom analiza  care este obiectul acestui control.

Controlul judecatoresc asupra activitatii de organizare a executarii legii este particularizat fata de celelalte tipuri de control prin obiectul sau. Astfel, daca in cazul controlul administrativ, celui politic si social, obiectul controlului are in vedere toate aspectele activitatii de organizare a executarii legii, cel judecatoresc are ca obiect numai rezolvarea litigiilor deduse spre judecare instantelor de contencios administrativ.

Aceste litigii rezulta din acte juridice si din alte mijloace juridice de organizare a executarii legii, cum sunt operatiunile administrative sau simple fapte materiale, toate fiind specifice obiectului controlului judecatoresc, prin situatia litigioasa pe care o creeaza[1]. Altfel spus, obiectul controlului judecatoresc este format de totalitatea litigiilor care apar in legatura cu activitatea de organizare a executarii legii si de executare in concret a acesteia, pana la fapta materiala, litigii care se pot naste fie intre administratie si cei administrati sau particulari, fie intre administratia publica si organe care compun aceasta administratie.

Legat de prima categorie de litigii ne putem da seama ca particularii pot face obiectul abuzurilor din partea organelor administratiei publice, daca acestea nu sunt controlate.

La prima vedere suntem tentati sa credem ca aceste abuzuri nu pot avea loc si fata de proprii angajati ai administratiei publice.  Lucrurile nu stau chiar asa deoarece, datorita specificului raporturilor administrative, care in cea mai mare parte a lor sunt de subordonare ierarhica, organele ierarhic superioare pot avea tendinta de a actiona de asa natura incat sa aduca atingere drepturilor personalului subordonat. Aceasta lezare poate imbraca diverse forme, ca de exemplu: lezarea unor drepturi ce tin de profesie, cum ar fi: refuzul organului ierarhic superior de a-i da posibilitatea functionarului ce se afla in subordinea lui de a urma cursuri de pregatire; lezarea demnitatii prin sanctionarea organului ierarhic inferior fara existenta unor elemente obiective care sa determine acest lucru, etc.

2. Legatura dintre obiectul controlului judecatoresc cu privire la organizarea executarii legii si obiectul actiunii in contencios administrativ

Ratiunea de a exista a controlului judecatoresc asupra activitatii de organizare a executarii legii este aceea de a asigura respectarea principiului legalitatii in cadrul acestei activitati, dar motorul acestei forme de control il constituie introducerea actiunii in contencios administrativ.

In acest sens, obiectul actiunii in contencios administrativ, conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, il constituie anularea actului administrativ, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei produse prin respectivul act.

Acest control reprezinta o modalitate de supraveghere a respectarii legii in cadrul activitatii administratiei publice, contenciosul administrativ re-prezinta mijlocul prin care se sting litigiile juridice de care am vorbit mai sus, avand ca finalitate repunerea celui vatamat in drepturile sale.

Document online: Pozitia geopolitica a Romaniei Eseu: Principalii factori de risc si amenintare la adresa stabilitatii si pacii

Daca obiectul controlului il reprezinta legalitatea activitatii administratiei publice, desfasurata in principal prin acte administrative, obiectul contenciosului il reprezinta anularea actului administrativ, recunoasterea dreptu-lui pretins si repararea pagubei cauzate de actul ilegal, ambele avand ca tinta respectivul act administrativ ilegal. De aici rezulta legatura dintre obiectul controlului judecatoresc si obiectul actiunii in contencios.

De fapt dupa cum reiese de mai sus contenciosul administrativ poate fi privit dintr-o dubla perspectiva:

- din punctul de vedere al statului, reprezinta un control de legalitate a activitatii autoritatilor publice;

- din punctul de vedere a celui lezat in drepturile sale, reprezinta o modalitate de anulare a actului administrativ ilegal si de recuperare a prejudiciului.

Privind lucrurile din punctul de vedere al interesului, in ce priveste statul, acesta are interesul de controla respectarea legii in activitatea administratiei publice si o face si prin intermediul puterii judecatoresti, iar particularul are interesul de a-i fi respectate drepturile in momentul in care intra in contact cu organele care fac parte din administratia publica. De aici rezulta ca daca statul reuseste sa creeze o putere judecatoreasca caracterizata prin echidistanta si profesionalism, rezultatul va fi o administratie publica, nu neaparat eficienta, pentru ca eficienta este data de mult mai multi factori, dar care va pune pe primul plan respectarea legii.

3. Operatiunea de conformitate in controlul efectuat de instantele judecatoresti asupra activitatii de organizare a executarii legii

Prin operatiunea de conformitate, autorul controlului verifica daca obiectul controlului satisface sau nu exigentele impuse de baza de referinta a controlului. Concret in cazul litigiilor deduse judecatii judecatorul, ca autor a controlului, va trebui sa verifice daca subiectul care organizeaza executarea legii (de exemplu un functionar al din cadrul administratiei publice ) a respectat sau nu prescriptiile legale si drepturile subiectelor pasive (particulari) care participa la aceasta activitate si sa traga, cu acest prilej, concluziile referitoare la solutionarea litigiului printr-o hotarare judecatoreasca.

Aceasta operatiune presupune pentru buna sa desfasurare indeplinirea a doua conditii:

– cunoasterea temeinica a continutului bazei de referinta a controlului, respectiv cunoasterea particularitatilor de organizare a executarii legii si exigentele juridice pe care le presupune aceasta activitate. Pentru a fi indeplinita aceasta conditie, judecatorul trebuie sa aiba o solida pregatire juridica si sa cunoasca fenomenul administrativ in toata complexitatea lui;

– trebuie sa se realizeze o independenta a judecatorului fata de sistemul administratiei publice, respectiv fata de subiectele in litigiu. Aceasta independenta, dupa cum vom vedea, se realizeaza in sistemul nostru de contencios administrativ prin apartenenta judecatorului la puterea judecatoreasca. Acest lucru nu se realizeaza in cazul jurisdictiilor administrative.