Pre-aderare si post-aderare la nivelul administratiei publice

Pre-aderare si post-aderare la nivelul administratiei publice

Motivul pentru care a fost inițiatǎ reforma administrației publice de la bun inceput a fost necesitatea adaptǎrii institutțiilor și responsablitǎților administrației publice romanești la standardele Uniunii Europoene. “ La nivel strategic național pe termen lung , a fost identificatǎ, panǎ la sfarșitul anului 2006, o direcționare a tuturor politicilor publice și strategiilor cǎtre unul și același obiectiv strategic: primirea Romaniei ca membru cu drepturi depline al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007”[1] și asta pentru cǎ era vital pentru Romania dacǎ vroia sǎ facǎ parte din Uniunea Europeanǎ sa iși adapteze instiuțiile dar și sǎ promoveze o serie de politici publice astfel incit sǎ rezulte o compatibilitate intre situația nationalǎ și cerintele din acquis-ul comunitar. Cererea de aderare nu a fost inaintatǎ decat in iunie 1995,iar negocierile propriu-zise nu au inceput decat la inceputul anului 2000, pentru ca la finalul lui 2001 sǎ fie incheiate provizoriu 31, iar in septembrie 2002 incǎ 13 capitole au fost provizoriu incheiate.

Una dintre cerințele care au creat efecte la nivel național a fost cererea venitǎ din partea Comisiei Europene de reducere a sarcinilor administrative cu 25% atat cele care rezultǎ din legislația comunitarǎ cat și cele ce rezultǎ din legislația naționalǎ de aici rezultand și reforma din administrația publicǎ avand ca scop identificarea și reducerea sarcinilor administrative excesive. O serie de programe au fost initiate sa sprijine adaptarea la cerințele Uniunii printre care Programul Național de Aderare la Uniunea Europeanǎ avand printre prevederile principale crearea unui serviciu civil transparent si apolitic. Funcția publicǎ a suferit de asemenea o serie de schimbǎri. In primul rand au fost organizate o serie de cursuri de perfecționare așa fel incat funcționarii publici din Romania sǎ poatǎ sǎ facǎ fațǎ atat provocǎrilor de la nivel intern cat și in comparație cu ceilalți funcționari din celelalte state membre ale Uniunii Europene.Romania s-a confruntat cu o serie de reforme incepand chiar imediat dupǎ cǎderea comunismului dar incǎ mai are de lucru deoarece lumea evolueazǎ foarte rapid și nici unul dintre statele evoluate nu le așteaptǎ pe celelalte, ele trebuie sǎ se descurce și sǎ reușeascǎ sǎ se adapteze la condițiile actuale iar “Romania este in concurenta directa cu celelalte state membre, in sensul performantelor economice si institutionale, inclusiv in vederea atragerii resurselor comunitare si globale”

Romania a beneficiat in drumul ei de anumite programe care sǎ o sprijine in drumul ei spre aderare.” Programul Phare, ce ofera fonduri pentru construcția de instituții si investiții in suportul pregatirilor de aderare la UE, ISPA, care este instrumentul pre-aderare ce acorda investitii in infrastructura de transporturi si a mediului inconjurator, SAPARD, care este instrumentul financiar ce ajuta agricultura si dezvoltarea rurala.”[2]. Romania a aderat la 1 ianuarie 2007 și de atunci toate reformele si strategiile au cunoscut un moment de regres pentru cǎ enunțarea și gați devin implementarea Strategiei de post-aderare 2007-2013 s-a dovedit mai puțin importantǎ decat suținerea sau dǎramarea guvernului. De menționat cǎ obiectivele strategiei au fost gandite in așa fel incat sǎ existe o concordanțǎ intre acestea și politicile și strategiile comunitare. Aceastǎ strategie scoate in evidențǎ faptul cǎ pentru ca Romania sǎ poatǎ deveni un stat cu adevǎrat dezvoltat și unul concurent celorlalte state membre ,ea, trebuie sǎ continuie aplicarea reformelor in toate domeniile pentru a reuși trecerea cu succes la aplicarea acquis-ului comunitar dupa perioada corespunzǎtoare de tranziție. Cu ce se alege administrația public din Romania dupǎ aderarea la UE? La aceastǎ intrebare, rǎspunsul ar fi urmǎtorul: Romania se alege cu un sistem instituțional modern si competitiv cu orice alt sistem european, se alege cu schimburi de experiențǎ in ceea ce privește funcționarii publici la nivel european și nu numai, una dintre țǎrile cu care Romania a stabilit legǎturi și cu care a fǎcut schimburi de experiențǎ intre angajați a este Canada, un sistem legislativ fluidizat și accesibil atat pentru agenții economici dar și pentru persoanele fizice interesate.

Potrivit Strategiei de post-aderare punctele forte ale administrației publice romanești in urma aplicǎrii prezentei strategii vor fi , in relația cu celelalte instituții dar și cu cetǎțenii, “dinamismul, expertiza, profesionalismul, impartialitatea, incoruptibilitatea, transparenta si stabilitatea”[3] dar principalele douǎ calitǎți care fac serviciile administrației publice mult mai accesibile sunt incoruptibilitatea și transparența, in special la ora actualǎ cand foarte multǎ lume atat din țarǎ cat și din strǎinǎtate acuzǎ instituțiile romanesti de corupție, abuz de putere, și alte calitǎți negative care fac din Romania o țintǎ pentru cei care , de exemplu, vor sǎ iși facǎ o afacere prin mijloace nu tocmai legale sau sǎ beneficieze de reduceri de taxe și impozite, și nu o destinație pentru investitorii strǎini de exemplu care ar putea crește nivelul economiei romanești.

Strategia de post-aderare 2007-2013 are ca principale direcții[4]

- Aplicarea corespunzatoare a acquis-ului comunitar, in paralel cu elaborarea de politici publice nationale si locale, compatibile cu cele comunitare;

- Acordarea unei atentii sporite domeniilor care fac obiectul perioadelor de tranzitie negociate si pregatirea institutiilor responsabile pentru implementarea integrala a acquis-ului comunitar, dupa expirarea perioadelor de tranzitie.

- Continuarea implementarii principiilor generale ale spatiului administrativ european privind legalitatea, competenta legala, predictibilitatea, deschiderea si transparenta, raspunderea si responsabilitatea, eficienta si eficacitatea in vederea cresterii calitatii actului administrativ.

- Dezvoltarea actiunii de formare a functionarilor publici in domeniul afacerilor europene

- Institutionalizarea unui dialog sistematic intre autoritatile publice centrale cu cele regionale si locale, in vederea transferului de bune practici in implementarea politicilor comunitare.

- Cresterea vizibilitatii autoritatilor regionale si locale din Romania in cadrul asociatiilor europene ale colectivitatilor regionale si locale.

De asemenea aceastǎ strategie subliniazǎ obiectivul pentru 2014-2020 si anume acelea ca Romania sǎ devinǎ un membru performant in Uniunea Europeanǎ.