SERVICIUL PUBLIC

1. Notiunea de serviciu public

Intr-un stat democratic principala activitate a administratiei nu este numai controlul, decizia, ordinul, ci si prestatia prin serviciile oferite colectivitatii.

Prin activitatea sa administratia trebuie sa urmareasca a satisface interesele generale comunitare. In acest scop, pentru a rezolva cerintele publicului, administratia organizeaza servicii administrative cu misiunea de a satisface cerinta respectiva. Se considera ca doar administratia poate satisface in mod corespunzator cerintele publicului, activitatile serviciilor publice avand, in general, un caracter obligatoriu. Asa sunt de exemplu prestatiile asigurate de primarii (inregistrarea casatoriilor, nasterilor ori a deceselor) sau de organele de politie (evidenta populatiei ori circulatia rutiera).

Potrivit doctrinei interbelice, serviciul public este un organism administrativ, creat de stat, judet, oras sau comuna, cu o competenta determinata, cu mijloace financiare procurate din patrimoniul general al administratiei publice care l-a infiintat, pus la dispozitia publicului pentru a satisface in mod regulat si continuu o cerinta cu caracter general, careia initiativa particulara nu ar putea sa-i dea decat o satisfactie incompleta si intermitenta147.

Un serviciu public poate fi realizat si de un particular dar pastreaza anumite caractere care il diferentiaza de cel organizat de administratia publica. Intr-adevar, serviciul public satisfacand cerinte imperioase ale publicului nu poate fi intrerupt fara a aduce o perturbare sociala. Astfel, in literatura juridica se dau ca exemplu societatile particulare care, exploatand o linie de cale ferata sau o linie de tramvai, alcatuiesc servicii publice, deoarece satisfac cerinte generale. Functionarea acestor servicii nu poate fi intrerupta deoarece pericliteaza transportul persoanelor si al marfurilor.

Serviciile publice au fiecare o specialitate precizata de lege, ele neputand indeplini si alte activitati decat acelea determinate de lege. In statul modern este necesar ca activitatile sa fie specializate deoarece prin specializare functionarii ajung sa cunoasca temeinic cerintele publice, sa constate lipsurile si sa propuna remediile corespunzatoare.

Datorita acestei specializari se poate controla, in mod eficient, activitatea realizata si mijloacele utilizate.

Apreciem, in concluzie, ca serviciul public este acel organism administrativ infiintat prin lege sau pe baza legii, de catre stat, judet, oras sau comuna pentru satisfacerea in mod continuu a unor interese specifice ale membrilor colectivitatii.

2. Trasaturile serviciului public

Trasaturile caracteristice ale serviciului public rezulta din conceptul acestuia si sunt urmatoarele:

a)- realizeaza o activitate de utilitate sociala, pentru public;

b)- se afla in raport juridic permanent si sub controlul autoritatii administrative care l-a infiintat si organizat;

c) - furnizeaza bunuri sau prestatii de servicii in mod impersonal, comunitatii in general;

d) - este supus unui regim juridic, reglementat de principii ale dreptului public in sensul ca actioneaza cu scopul de a satisface interesele generale pentru care a fost infiintat;

e) - spre deosebire de intreprinderile particulare, serviciului public poate functiona chiar daca nu este rentabil, astfel incat multe servicii publice sunt gratuite.

3. Principiile activitatii serviciului public

In scopul satisfacerii rationale si eficiente a intereselor comunitatii, in statul democratic este necesar ca activitatea serviciului public sa se calauzeasca dupa o serie de principii.

a) Un prim principiu este cel al evolutiei, care exprima necesitatea ca serviciul public sa fie permanent in concordanta cu cerintele dinamicii vietii sociale. Intr-adevar, unele cerinte pot sa apara iar altele sa dispara. De asemenea, interesul  general poate sa impuna o amplificare sau diminuare a mijloacelor utilizate pentru satisfacerea cerintelor sociale.

De aici decurge si regula posibilitatii de a modifica regimul juridic al serviciului public daca cerintele interesului general impun modificarea organizarii serviciului public si aceasta modificare este legala.

b) Un alt principiu este cel al continuitatii, deoarece o cerinta publica recunoscuta prin norme juridice nu poate fi satisfacuta cu intermitenta. Serviciul public satisface un interes general, imperios pentru populatie. Principiul continuitatii este incompatibil cu intreruperea serviciului de catre functionarii public, care nu se pot sustrage obligatiei de a indeplinii sarcinile ce le revin.

c) Un principiu deosebit de important este cel al egalitatii, in sensul ca nu se pot face diferentieri intre categoriile de persoane in raporturile acestora cu un serviciu public. Beneficiarii pot cere ca serviciul sa furnizeze aceleasi prestatii fiecaruia dintre ei. Aceasta inseamna ca serviciul public trebuie sa fie neutru si sa aplice regula egalitatii de tratament pentru toti beneficiarii.

d) Alte principii importante in activitatea serviciilor publice se refera la proportionalitatea mijloacelor in raport cu obiectivele urmarite si de asemenea ca, pe durata functionarii unui serviciu public se aplica regula conform careia interesul general trebuie sa primeze fata de interesul particular.

4. Clasificarea serviciilor publice

Conform aprecierilor din doctrina, serviciile publice se clasifica, in principiu, dupa doua criterii:

- dupa forma de organizare si

- dupa obiectul de activitate148.

1) Dupa forma de organizare, serviciile publice se impart in patru categorii si anume:

a) – organe ale administratiei publice;

b) – autoritati sau institutii publice;

Document online: Pozitia geopolitica a Romaniei Eseu: Principalii factori de risc si amenintare la adresa stabilitatii si pacii

c) – institutii de interes public;

d) – regii autonome de interes public.

a) In ce priveste serviciile publice care functioneaza sub forma de organe ale administratiei publice, acestea se caracterizeaza prin aceea ca:

functioneaza potrivit legii;

au drept scop satisfacerea unor interese de specialitate ale membrilor societatii (ex. aparare, invatamant, sanatate etc.)

mijloace financiare necesare bunei lor functionari de la bugetele locale, dupa cum aceste servicii publice sunt de interes national sau local;

activitatea lor se desfasoara din oficiu, dar uneori si la cerere.

Astfel, activitatea serviciilor ministerelor se desfasoara din oficiu, pe cand notariatele publice functioneaza numai la cererea celor interesati.

Politia isi desfasoara activitatea atat din oficiu, cat si la solicitarea persoanelor fizice sau juridice;

activitatea lor se desfasoara, de regula, in mod gratuit;

activitatea acestor servicii se realizeaza cu personal avand pregatirea de specialitate (la Ministerul Justitiei – juristi, la Ministerul Agriculturii si Alimentatiei – ingineri in domeniu, la Ministerul Sanatatii – medici etc.);

activitatea lor se desfasoara continuu si in mod ritmic, dupa un program care trebuie adus la cunostinta membrilor societatii;

pentru realizarea activitatii pentru care au fost organizate, emit acte administrative.

Din caracteristicile enumerate, rezulta ca serviciile publice care functioneaza sub forma organelor administratiei publice constituie o categorie distincta de servicii publice ce se deosebeste de celelalte forme de servicii publice prin faptul ca, prin aceste servicii publice statul isi exercita suveranitatea sa fata de toate celelalte persoane fizice si juridice.

b) Serviciile publice care functioneaza sub forma de autoritati sau institutii publice, se caracterizeaza prin aceea ca:

functioneaza potrivit legii sau altor acte normative;

functioneaza pentru satisfacerea unor interese generale ale membrilor societatii respective, dar si a altor persoane fizice sau juridice inclusiv straine. Spre deosebire de serviciile publice care functioneaza sub forma organelor administrative, in care interesele generale ale societatii sunt satisfacute, de regula, prin emiterea de acte administrative, in cazul acestor servicii publice interesele generale ale membrilor societatii sunt satisfacute, in principal, prin activitati materiale, de ordin economic, deci ca operatiuni materiale;

referitor la mijloacele financiare necesare bunei lor functionari sunt asigurate, in principal, din venituri proprii si numai in subsidiar din bugetul administratiei centrale de stat sau din bugetele locale;

activitatea lor se desfasoara la cerere precum apelarea la serviciul telefonic, la mersul cu mijloacele de transport in comun sau serviciile de mesagerie;

activitatea acestor servicii se desfasoara contra cost;

ele sunt incadrate, pentru realizarea activitatii de specialitate pentru care au fost infiintate, cu personal avand pregatirea de specialitate corespunzatoare;

activitatea lor se desfasoara in mod continuu, realizand sarcinile dupa un program adus la cunostinta celor interesati.

c) Institutiile de interes public sunt persoane juridice particulare care complinesc sarcinile administratiei statului (ex. facultatile si farmaciile particulare);

d) Regiile autonome de interes public, au fost infiintate potrivit Legii nr. 15/1990 prin transformarea unitatilor economice de stat. In literatura de specialitate, acestea au fost clasificate, indiferent daca sunt de interes national sau de interes local, in doua categorii si anume:

- regii autonome de interes public si

- regii autonome comerciale.

Din prima categorie si care intereseaza dreptul administrativ fac parte acele regii care prin activitatea ce o desfasoara sunt chemate sa satisfaca anumite interese generale ale membrilor societatii. Astfel, functioneaza Societatea Nationala a Cailor Ferate si Administratia Nationala a Drumurilor. Din obiectul lor de activitate rezulta faptul ca acestea au fost create pentru a satisface interesele generale ale membrilor societatii.

2) Dupa obiectul lor de activitate, serviciile publice se impart in:

a)     - politie si aparare nationala;

b)     - financiare si fiscale;

c)      - invatamant;

d)     - asistenta sociala si igiena;

e)     - arta si cultura si

f)      - economice.

Utilizarea notiunii serviciilor publice, dupa obiectul lor in domeniul economic permite o distinctie fundamentala din punct de vedere juridic intre serviciile publice administrative si serviciile publice industriale sau comerciale .

Exista o mare varietate a serviciilor publice administrative, care reprezinta alte structuri decat cele care au ca obiect de activitate industriala sau comerciala.

Serviciile publice industriale si comerciale se caracterizeaza prin aceea ca sunt intreprinderi productive, de distribuire, de transport, de credit, de comert etc.

5. Infiintarea si desfiintarea serviciilor publice

Infiintarea de noi servicii publice este determinata de necesitatea satisfacerea unor aspecte specifice ale interesului general al membrilor societatii.

Astfel, pentru infaptuirea intereselor generale ale societatii in domeniul ocrotirii mediului prin H.G. nr. 264/1991 a fost infiintat Ministerul Mediului, ca serviciu public de interes national, cu servicii publice desconcentrate in judete si municipiul Bucuresti sub forma de agentii de protectie a mediului.

Prin H.G. nr. 690/1997 a fost organizat si Ministerul Educatiei Nationale ca organ al administratiei publice centrale de specialitate pentru a aplica strategia dezvoltarii si politica Guvernului in domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice universitare.

Un alt exemplu priveste necesitatea ocrotirii handicapatilor, asa incat in 1991 s-a infiintat Secretariatul de stat pentru handicapati, organ de specialitate al administratiei publice centrale, care realizeaza coordonarea, indrumarea si controlul activitatii de ocrotire sociala a persoanelor handicapate, in scopul recuperarii, integrarii socio-profesionale si asigurarii protectiei sociale a acestora.

Tot astfel, pentru satisfacerea intereselor generale ale membrilor societatii in perioada de tranzitie de la economia planificata la cea de piata prin Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati comerciale s-a infiintat Agentia Nationala pentru Privatizare, serviciu public de interes national, cu directii judetene si in municipiul Bucuresti, ca servicii publice descentralizate.

Raspunzand acelorasi necesitati, s-a infiintat Secretariatul de stat pentru minoritati.

Acestea sunt exemple de creare in ultimii ani a unor servicii publice sub forma de organe ale administratiei publice.

Serviciile publice se pot organiza insa si sub forma de institutii publice, create pentru satisfacerea unor interese generale ale membrilor societatii. Astfel, pentru cunoasterea de organismele politice, asociatiile neguvernamentale si cetatenii romani a problematicii drepturilor omului, modului in care drepturile omului sunt garantate in alte tari, indeosebi in tarile occidentale, prin Legea nr. 9/1991 a fost infiintat Institutul Roman pentru Drepturile Omului ale carui servicii sunt deschise tuturor utilizatorilor .

Tot ca institutii publice pentru satisfacerea interesului statului de a forma personal tot mai calificat pentru diverse domenii s-au infiintat in ultimii ani mai multe universitati.

In fine, pentru satisfacerea unor interese generale ale membrilor societatii, statul, judetul, orasul si comuna, care sunt titularii dreptului de proprietate asupra bunurilor ce alcatuiesc proprietatea publica si privata a acestora, afecteaza o parte din aceasta proprietate unor servicii publice menite sa satisfaca interesele de natura economico-sociala, ale membrilor societatii publice dotate cu patrimoniul necesar si cu personalitate juridica, ele sunt ceea ce azi se numesc regii autonome, cu precizarea ca doar unele dintre acestea intrunesc trasaturile serviciului public, celelalte avand caracter comercial.

Serviciul public se reorganizeaza si se desfiinteaza tot de catre organul administratiei publice si prin acte juridice de acelasi nivel prin care s-a infiintat. Desigur insa ca, pentru cazurile de reorganizare, dar mai cu seama de desfiintare sunt valabile si actele cu putere juridica superioara.