Mijloacele de actiune ale autoritatilor administratiei publice

Mijloacele de actiune ale autoritatilor administratiei publice

Mijloacele de actiune ale autoritatilor administratiei publice reprezinta formele concrete prin care administratia publica isi indeplineste misiunea de organizare a aplicarii si de aplicare in concret a legii, precum si de prestare, respectiv organizare a prestarii  serviciilor publice.

Afirmatia de mai sus contine doua sintagme – organizarea aplicarii si aplicarea in concret a legii, respectiv prestarea si organizarea prestarii serviciilor publice – care explica  dubla natura a activitatii administrative. Rezulta ca administratia publica nu este numai cea care aplica legile, dar si cea care organizeaza activitatea altor actori ai sistemului juridic de aplicare a legii. Pe de alta parte, constatam ca administratia publica nu mai este singura chemata si capabila sa presteze serviciile publice, intrucat o importanta tot mai mare o au serviciile publice prestate prin agenti privati, sub supravegherea administratiei publice.

Majoritatea autorilor de drept administrativ, considera ca forme ale activitatii administrative:

a) actele juridice - actele administrative, contractele administrative, contractele civile. Dintre acestea, dreptul administrativ studiaza doar actele si contractele administrative, actele civile facand obiectul de studiu al dreptului civil.

b) actele cu caracter exclusiv politic, emise fie de autoritatile centrale - Guvern, Presedinte, fie de autoritati locale (primarul, Consiliul local, Consiliul judetean si prefectul) care, avand caracter declarativ, nu sunt studiate de dreptul administrativ.

Sunt astfel de acte: declaratiile Guvernului cu privire la anumite evenimente, mesajul Presedintelui Republicii cu prilejul semnarii unui acord international, apelul primarului catre cetateni cu privire la un aspect de politica publica locala, etc.

Aceste acte cu caracter politic nu produc efecte juridice, eventuala lor autoritate fiind data de prestigiul si pozitia in stat a emitentului.

c) faptele administrative sunt fapte materiale juridice care intervin in sfera activitatii administratiei publice; ele reprezinta transformari in lumea inconjuratoare care produc efecte juridice, independent de existenta unei manifestari de vointa, in acest sens, a autoritatilor publice (de exemplu, construirea de catre primarie a unei cladiri pe terenul proprietatea localitatii, omisiunea de a raspunde la o cerere de informatii de interes public, etc.), ci doar in baza legii.

Legea este, asadar, cea care da valoare unui fapt material, transformandu-l intr-un fapt juridic, in speta administrativ.

Faptele administrative pot fi licite (de exemplu, construirea unei cladiri), sau ilicite (exemplul clasic fiind contraventia).

Operatiunile administrative sunt operatiuni material-tehnice, adica activitati ale administratiei publice care nu produc efecte juridice prin ele insele: avize, dari de seama, referate, comunicari, note interne, statistici, etc.

Concluzionand, observam ca, spre deosebire de actul administrativ, care produce efecte juridice datorita manifestarii de vointa, in acest sens, a autoritatii publice emitente, si faptul administrativ produce efecte juridice desi nu exista o manifestare de vointa, in acest sens, iar operatiunile administrative, cu toate ca reprezinta manifestari de vointa ale autoritatilor publice, nu produc efecte juridice.

Simtim nevoia de a sublinia importanta distinctiei intre diferitele forme de activitate ale administratiei publice, aparute din perspectiva efectelor juridice produse in mod direct, dar si a actiunilor in contencios administrativ; astfel, doar actele administrative, contractele administrative si faptul administrativ denumit „tacerea administratiei” pot fi contestate prin actiune directa, nu si operatiunile administrative.