Eficienta controlului

Eficienta controlului

Pentru ca un sistem de control sa fie adecvat menirii sale, el trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

1. Sa fie oportun si necostisitor

Beneficiile obtinute din control trebuie sa fie mai mari decat cheltuielile ocazionate de acesta. Este o legitate generala de la care nu face exceptie nici controlul.

2. Sa fie acceptabil pentru cei carora li se aplica

Sistemele de control sunt afectate de ineficienta, daca cei carora li se aplica le resimt ca nedrepte sau inacceptabile. Un control real si eficient este posibil numai daca oamenii care sunt sub incidenta acestuia il considera necesar si sprijina aplicarea lui.

3. Sa fie adecvat obiectivelor, pozitiei si personalitatii celor controlati

Metodele si obiectivele controlului trebuie sa fie corelate cu natura obiectivelor, pozitia ierarhica si personalitatea celor ale caror realizari sunt controlate. Exista astfel diferente intre metodele si gradul de detaliere a controlului exercitat de un director adjunct si cele exercitate de un maistru sau de un sef al serviciului financiar.

4. Sa fie strategic

Controlul trebuie sa se concentreze asupra unui numar relativ restrans de activitati strategice (de cea mai mare importanta). Nici o firma (organizatie) nu poate controla toate aspectele activitatilor sale. Deci controlul trebuie sa se concentreze asupra exceptiilor pozitive si negative ale factorilor critici (de mare importanta) in realizarea obiectivelor cuprinse in planuri. Ceea ce se numeste ,,Conducerea prin exceptii' presupune un control concentrat pe exceptiile (abaterile) semnificative de la performantele planificate.

5. Sa se bazeze pe informatii corecte, folositoare, asigurate la timp si pentru persoanele care au nevoie de ele si le pot utiliza cu maximum de randament.

6. Sa fie cat mai simplu posibil (fara a fi simplist)

Cu cat va fi mai simplu sistemul de control, cu atat el va fi mai usor de interes si de aplicat. Contrar aparentelor, insa, la simplitate nu se poate ajunge intotdeauna cu usurinta, ci, dimpotriva, printr-un efort perseverent si sistematic. Exista, in orice caz, o regula generala de precedent: intai simplificati si apoi automatizati - valabila, evident, si in cazul sistemelor de control.

7. Sa fie bazat pe ,,definitii operationale' sau pe conventii, care sa conduca la aceleasi concluzii, indiferent de persoana care face evaluarea.

ESEU: Dezvoltare regionala - test grila ESEU: Politicile de solidaritate, politici sociale si coeziunea europeana

In concluzie, controlul este eficient atunci cand reuseste sa faca ceea ce trebuie sa faca: sa previna abaterile, sa diagnosticheze abaterile si sa asigure informatii necesare actiunilor corective si viitoarelor planuri, la un cost mai mic decat efectele pozitive pe care le genereaza.

Controlul, ca proces, cunoaste schimbari revolutionare datorita impactului computerelor indeosebi in domeniul productiei. Tehnologiile computerizate au schimbat esential, de pilda, rolul maistrului. Din supraveghetor, care urmareste si controleaza fluxul si calitatea produselor in atelier, maistrul devine preponderent antrenor si motivator al muncitorilor.

Sistemele computerizate de programare, lansare si urmarire, care permit stabilirea operativa a consumurilor, stocurilor, livrarilor etc., conectate cu sistemul financiar al firmei sunt capabile sa ofere un nivel de precizie si de detaliere a controlului, imposibil de realizat cu nu prea multi

A. Semnificatia activitatii de control asupra Administratiei Publice din Romania

Administratia Publica, ca structura intermediara intre puterea politica si societatea civila pe care o deserveste, este activitatea indispensabila in procesul realizarii valorilor politice, avand menirea de a realiza anumite valori politice pentru satisfacerea necesitatilor societatii, fiind din aceasta cauza o activitate subordonata acestor valori.

Prin insasi natura sa, Administratia Publica necesita supunere fata de multiplele forme de control, in vederea asigurarii infaptuirii acestor valori. Realizarea efectiva a misiunilor ce revin Administratiei Publice, presupune desfasurarea unui amplu proces administrativ, in deplina concordanta cu cerintele si treburile societatii, in cadrul careia este organizata, avand ca principale activitati organizarea executarii si executarea in concret a legii. Pentru a asigura conformitatea activitatii organelor Administratiei Publice cu exigentele stabilite de forurile politice, este nevoie de instituirea unui vast si complex control asupra acestei activitati.

Cuvantul control deriva din “contre-rolle”, document de verificare a rolului, numai prin intermediul acestuia putandu-se verifica viabilitatea deciziilor autoritatilor publice, se pot descoperi pareri, se pot gandi si elabora solutii superioare in practica cotidiana.

Necesitatea instituirii controlului asupra sistemului global al Administratiei Publice rezida, in principal, din insasi ratiunea organizarii si functionarii acesteia in cadrul statului, si anume din misiunea de realizare in concret a valorilor politice exprimate de lege.

Controlul este un element important al actului de conducere sociala, care urmeaza firesc celui de aplicare a deciziei, indiferent de natura acesteia: politica, economica, administrativa, etc. El intervine pentru ca statul si fiecare dintre puterile si structurile sale prin care se realizeaza aceste puteri este direct interesat sa afle daca decizia se aplica in mod corect, daca are eficienta scontata, daca ea corespunde cerintelor reale si concrete, daca se constituie intr-un element dinamic al relatiilor sociale sau, dimpotriva, intr-o frana a acestora. In acest din urma caz, se pune problema interventiei in vederea corectarii deciziei fie printr-o noua decizie, fie prin modificarea celei vechi.

Putem defini deci controlul ca fiind acea forma a verificarii de stat infaptuita de autoritatile publice executive in conformitate cu prevederile legale, atat asupra activitatilor specifice propriului sistem de organe, cat si in afara acestuia, in vederea stabilirii existentei sau inexistentei conformitatii dintre actiunea infaptuita si normele care o reglementeaza precum si. dupa caz, restabilirea la nevoie a legalitatii incalcate cu toate consecintele decurgand din aceasta pentru actiunea verificata si autorii controlati.

B. Trasaturile si functiile controlului

In literatura de specialitate s-au identificat urmatoarele trasaturi ale controlului:

Controlul este o activitate derivata din activitatea principala pe care o verifica si cu care formeaza asa numita administratie activa.

Controlul este o activitate secundara in raport cu activitatea supusa verificarii, indiferent de momentul in care intervine fata de realizarea activitatii verificate. Pentru acest motiv, trebuie spus ca activitatea de control nu trebuie sa stanjeneasca in nici un fel desfasurarea acelei activitati.

Controlul este un atribut al conducerii administrative indiferent de persoana care il exercita si care poate fi un sef direct sau nu.

In ceea ce priveste functiile controlului, acestea pot fi urmatoarele:

a) Functia de constatare - indica gradul, modul de realizare si eficienta activitatii verificate.

b) Functia preventiva - consta in asigurarea evitarii abaterilor de la lege.

c) Functia corectiva - vizeaza imbunatatirea activitatii verificate, prin inlaturarea cauzelor ce genereaza sau a conditiilor care favorizeaza abaterile de la lege.

d) Functia sanctionatoare - consta in posibilitatea de a antrena raspunderea juridica a autorilor vinovati de incalcarile savarsite si descoperite in activitatea verificata.

C. Formele controlului asupra administratiei publice

In literatura de specialitate se apreciaza ca activitatea pe care o desfasoara autoritatile Administratiei Publice este deosebit de complexa, ceea ce face ca si formele de control folosite sa fie diverse.

Ele pot fi grupate dupa diverse criterii astfel:

1. Dupa natura autoritatii care il exercita, controlul poate fi:

- control exercitat de autoritatea legislativa si de structuri care tin de aceasta;

- control exercitat de autoritatile judecatoresti si de organe cu activitate jurisdictionala;

- control exercitat de autoritatile Administratiei Publice si de structurile din sistemul acestora.

2. Dupa pozitia organului de control fata de cel controlat, distingem:

- control administrativ intern - exercitat de functionari publici cu functii de conducere, din interiorul organului asupra celor din subordinea lor, sau de anumite compartimente ale acestui organ;

- control administrativ extern - care se exercita de autoritati din afara Administratiei Publice; acest control poate fi exercitat fie de organe din sistemul autoritatii legislative, fie ale celei executive, fie ale autoritatii judecatoresti.

3. Dupa regimul juridic al controlului, acesta poate fi:

- control jurisdictional - exercitat de instantele judecatoresti si de autoritati administrative jurisdictionale;

- control nejurisdictional - exercitat de toate celelalte autoritati de control;

4. Dupa sfera de cuprindere:

- specializat sau tematic - constand in control efectuat pe o anumita problema, tema, domeniu de activitate;

- complet sau general - este controlul care priveste mai multe sectoare de activitate, ori toate atributiile celui controlat.

Controlul poate privi numai legalitatea actelor si actiunilor materiale ale celui controlat ori si oportunitatea acestora.