Corupția - tipuri de corupție

Tipul de corupție centrata pe funcționarul public consta intr-un comportament al acestuia, care se indeparteaza vizibil de obligațiile formale inerente funcției publice, in scopul obținerii de avantaje personale sub forma baneasca, obiecte, contraservicii etc., sau care incalca regulile ce interzic exercitarea anumitor genuri de influența cu caracter privat. Este vorba, in acest caz, de funcționarii publici din structurile administrative, adica personal de execuție și de punere in aplicare a legilor, care știind ca nu sunt sub supraveghere , iși permit sa faca abuz de putere.

Tipul de corupție centrata pe piața este caracteristica acelor tipuri de funcții publice care au o legatura directa cu mecanismul producției și distribuției bunurilor și serviciilor in societate. In asemenea situații, funcționarul public ajunge sa considere postul și atribuțiile incredințate ca pe un act de comerț, din care incearca sa obțina maximum de profit.

Tipul de corupție centrata pe noțiunea de interes general privește atat natura fenomenului, cat și consecințele sale sociale, politice, juridice, morale etc. Astfel, din acest punct de vedere, se poate vorbi de corupție atunci cand titularul unei demnitați publice, insarcinat cu reglementarea anumitor lucruri și cu responsabilitați de interes general, este incitat prin gratificații banești sau de alta natura, neprevazute de lege, sa ia unele masuri in avantajul celui care ii furnizeaza acele gratificații, dar in dauna și prejudiciul comunitații.

Corupția presupune utilizarea funcțiilor politice și administrative pentru scopuri ilegale si imorale - primire de mita, vindere de informații, furt din bunul public, facilitare de speculații financiare in folos propriu etc. - acțiuni care, așa dupa cum s-a mai aratat, urmaresc, in ultima instanța, obținerea unui avantaj economic sau politic, el nu poate fi conceput decat in contextul unui comportament politic sau administrativ abuziv și discreționar. Actul de corupție, presupunand o incalcare a normativelor de serviciu de catre un funcționar public, deci depașirea cadrului juridic care-i guverneaza activitatea, poate fi privit și ca un abuz de putere sau ca o atitudine discreționara fața de limitele mandatului și puterilor ce i-au fost incredințate.

In principiu , corupția in administrația publica ar putea fi ințeleasa ca deturnarea funcției                                                                       publice in scopuri private. Gama fenomenelor de corupție cuprinde darea și luarea de mita, traficul de influența , nepotismul , fraude și falsuri , primirea de foloase necuvenite , deturnarea de fonduri si multe altele. Deși , in principal, corupția apare ca apanajul funcției publice , ea se manifesta și in sectorul privat. In realitate sectorul privat este implicat in majoritatea cazurilor de corupție a autoritaților publice.

Coruptia politica - dupa ce a aparut guvernarea , s-a dorit ca sa se faca o selecționare a funcționarilor publici pe criterii politice, deoarece s-a considerat necesar acest procedeu pentru ca asigura loialitatea funcționarului fața de cel care l-a numit in funcție . Astazi toate statele democratice recunosc acest criteriu al ' profesionalismului ' funcționarului.

In cadrul administrației publice funcțiile de conducere sunt ocupate intotdeauna de oameni politici ( miniștri, prefecți, primari) care , la randul lor , numesc in funcții subordonate oamenii din partidul lor sau din cadrul alianței de partide. Atata timp cat legea permite acest lucru, nu ne aflam in prezența corupției, dar daca șeful administrației publice , da o anumita dispoziție in calitate de șef politic al funcționarului pe care il are in subordine , atunci suntem in prezența corupției.

In ceea ce privește Romania, rezulta ca fenomenul corupției s-a aflat in continua creștere in ultimii ani. Fenomenul este pus pe seama lipsei de eficiența a instituțiilor statului și a unei slabe implementari a legislației.

In cadrul administrației publice funcțiile de conducere sunt ocupate intotdeauna de oameni politici ( miniștri, prefecți, primari) care , la randul lor , numesc in funcții subordonate oamenii din partidul lor sau din cadrul alianței de partide. Atata timp cat legea permite acest lucru, nu ne aflam in prezenta corupției. Dar daca șeful administrației publice , da o anumita dispoziție in calitate de șef politic al funcționarului pe care il are in subordine , atunci suntem in prezenta corupției; daca stam sa ne gandim la cum se exercita controlul asupra unei instituții in subordine , putem gasi acest lucru ca un exemplu tipic in acest sens, șeful unei instituții de control declanșeaza o activitate de cercetare/control    la o anumita direcție , agent, etc., conducatorul instituției controlate se plange șefului politic pe linie de partid care este șeful administrației publice ,acesta, in calitate de șef politic , intervine pe langa organul de control , in virtutea faptului ca șeful acestui organ este ,la randul lui, membru al partidului.

Selecția și promovarea in funcție a angajaților din administrația publica, s-a realizat de-a lungul timpului preponderent subiectiv: pe criterii ereditare , prin cumparare de posturi , nepotism , favoritism etc. Deși, in prezent administrațiile statelor democratice utilizeaza așa- zisele metode ' științifice 'de recrutare a personalului , trebuie sa observam ca printre acestea se inscrie și metoda recrutarii pe criterii politice , adica pe baza unei doze de subiectivism.

Chiar și binecunoscuta metoda a concursului conține o doza de arbitrar , pentru ca intotdeauna caștiga candidatul cel mai bine pregatit. In teorie , s-a generalizat principiul legalitații șanselor pornindu-se de la principiul proclamat de Revoluția Franceza : ' toți cetațenii sunt egali in fața legii și deci toți au capacitatea de a fi admiși la toate demnitațile , locurile și activitațile publice , potrivit capacitații lor '

Coruptia - o 'mostenire' ?

Coruptia, ca si definitie, reprezinta o �ncalcare a normelor sau atributiilor legale si a �ndatoririlor prevazute de statutul social prin utilizarea unor mijloace reprobabile (mita, santaj, etc.) si exploatarea unor carente morale (venalitate, vicii, desfr�u, depravare).

Coruptia politica, specifica sistemelor politice bazate pe propritatea privata, inerenta organizarii birocratice a institutiilor sociale si politice, raporturilor de dominare a majoritatii de catre minoritatea exploatatoare, antagonismului dintre puterea de stat si masele populare indica o stare de putrefactie, de alterare, de dezagregare a moravurilor publice; partidele politice, at�t �n luptele electorale pentru ajungerea la guvernare, c�t si pentru mentinerea la putere, utilizeaza frecvent si pe scara larga variate mijloace de coruptie, ceea ce pune �n lumina caracterul lor venal, un profil moral-politic dezumanizat.

Coruptia �n perioada interbelica

O istorie de multe ori nefericita, o relativa saracie a informatiilor scrise, ce trebuie sa fie oricum privite critic, toate acestea nu ne �mpiedica sa descoperim solide referiri la coruptie �nca din timpurile cele mai vechi.

Astfel functia suprema �n stat, fie ca este vorba de Moldova sau de tara Rom�neasca, era cumparata pur si simplu la licitatie de la demitarii otomani de la Constantinopol.

Societatea rom�neasca, la sf�rsitul primului razboi mondial, dincolo de realizarea Unirii din 1918, se putea socoti integrata �n Europa, institutiile fundamentale necesare functionarii unui stat modern existau si functionau, rom�nii puteau privi viitorul cu un optimism robust. Un singur lucru nu se schimbase �n cei saizeci de ani, de parca un blestem apasa constant peste acest spatiu geografic; coruptia, �n cele mai variate si dezgustatoare forme. Marturiile timpului, fara �ndoiala de cele mai multe ori partizane, sunt unanime �n a prezenta amploarea fenomenului.

Eseu: Sistemul constitutional al Germaniei - controlul parlamentar si puterea judecatoreasca Eseu: Lumea la cumpana dintre milenii

Fiecare perioada de domnie a fost strabatuta de numeroase scandaluri de coruptie. Lunga perioada a domniei regelui Carol I a fost la r�ndul ei zguduita de o sumedenie de scandaluri de coruptie. Cel mai rasunator a fost negresit „afacerea Strousberg”. Constructia primelor cai ferate din Rom�nia a fost �ncredintata, la insistentele Regelui, concernului german Strousberg; dincolo de faptul ca preturile ofertei germane erau mult mai mari dec�t cele oferite de concurenta, societatea Strousberg nu numai ca nu a construit caile ferate, dar a investit bani pentru a cumpara active si valori mobiliare �n Germania.

Majoritatea marturiilor contemporane au identificat pentru perioada interbelica, dar mai ales pentru deceniul 1930-1940, un anume centru al coruptiei la nivel �nalt ; regel Carol al II lea si „camarila” formata �n jurul sau ! �n acelasi timp, aceasta este perioada �n care apare �n societatea rom�neasca o categorie aparte de persoane publice „cavalerii industriei” la care trebuie sa adaugam pe unii bancheri cu mare suprafata. �ntre acestia, cei mai cunoscuti, nu numai pentru performantele financiar-industriale, dar si prin identificarea persoanelor respective cu rasunatoare scandaluri de coruptie, s-au numarat Nicolae Malaxa, Max Auschnit sau Aristide Blank. �mpreuna formau oligarhia financiara, stabileau preturile „cum?, cui ?, cu c�t vindem?” �n consecinta detineau monopolul.

Personalitate marcanta �n lumea politica europeana, domnul Christian Wulf membru al conducerii concernului Volkswagen a venit �n Rom�nia �n fruntea unui masiv grup de oameni de afaceri germani, interesat de cumpararea de active �n industria de automobile de la Craiova sau Brasov.

Batr�nul Porsche, care perfectionase prototipul automobilului VW, costruit de Aurel Persu, se confrunta cu revendicarea patentului facuta de inginerul rom�n. Ca sa aplaneze un inevitabil litigiu, Porsche s-a �nteles cu inginerul de la Bucuresti sa construiasca �n compensatie o fabrica �n Rom�nia spre a produce automobile germane. Inginerul Persu, sarac, a apelat atunci la inginerul Malaxa, multimilionar, spre a colabora intr-o afacere de acest gen. Nicolae Malaxa a stat �nsa �n cumpana. Porsche credea ca Persu taraganeaza afacerea spre a-si crea avantaje juridice, dar nu era asa.

Toata aceasta istorie se petrecea �n anul 1936, c�nd Europa tremura de spaima unui nou razboi mondial. Tocmai aceste semnale de alarma le-a luat �n considerare Nicolae Malaxa, spre a evita un raspuns favorabil la propunerea lui Persu si Porsche. Lunile treceau si �n 1938, Regele Carol al II lea realizeaza ca trebuie sa faca ceva pentru a-si apara coroana �n fata pericolului deja evident al Germaniei, care �si �ndreapta privirile spre Rom�nia. Trupele lui erau aproape de frontiera rom�na. Regele se prefacea ca �l imita pe Benito Mussolini, instaur�nd dictatura regala personala. S-a dus la Berlin, sper�nd sa-l cucereasca pe Hitler, dar acesta l-a tratat cu dispret. Ca sa-l �mbuneze, accepta o conventie comerciala care dadea Germaniei pondere �n comertul exterior al Rom�niei, �ndeosebi �n domeniul petrolifer, elimin�nd astfel pe anglo-francezi.

�n acest context, �n vila de l�nga Schitu Darvari din Bucuresti Carol al II lea l-a sfatuit pe Malaxa, discut�nd situatia internatioanla, sa accepte propunerea lui Porsche, spre a fi privita ca o noua concesie facuta lui Hitler. Asa s-a conturat contractul de asociere �ntre Malaxa si VW lui Porsche.

Coruptia �n perioada contemporana

Perioada contemporana poate fi caracterizata ca o perioada plina de coruptie. Ca urmare, a dezvoltarii economice foarte puternice pe plan modial, a cresterii sferelor de influenta si necesitatea gasirii unor noi piete de desfacere acest fenomen a ajuns o normalitate.

Coruptia este un fenomen mondial ce poate fi asemanat ruginii; initial se manifesta pe ici-colo, iar mai apoi se extinde pretutindeni. Beneficiarul direct este crima organizata care, cu ajutorul unor functionari, aflati pe statul de plata, cauta sa obtina influenta asupra autoritatilor. Nici un sector nu este „scutit” de practici corupte sau quasi-corupte. Dupa cum am aratat, nu exista civilizatie care sa nu cunoasca o forma sau alta de coruptie.

�n primul r�nd, fara a ne ascunde dupa deget, am putea defini coruptia contemporana ca fiind abuzul de putere, �n urma caruia se �nregistreaza beneficii sau avantaje personale. Aceasta putere se poate, dar nu este obligatorie, sa se regaseasca �n domeniul public. �n afara de bani, beneficiile pot lua forma protectiei, a tratamentului preferentiat, a promovarii, etc.

Coruptia poate avea influente directe asupra succesului �n afaceri. Cu ajutorul ei tot climatul de afaceri poate fi schimbat �n favoarea platitorului, dar fara ea se pot �nt�mpla lucruri mai grave: �nt�rziere deliberata, ascunderea de informatii, etc. Toate acestea pot determina succesul, respectiv falimentul �n afaceri.

Coruptia actuala �ncorporeaza patru caracteristici majore:

- Abuzul de putere

- Avantajele rezultate at�t pentru participantii activi, c�t si pasivi

- Efecte indezirabile asupra tertilor

- Secretul tranzactiei

�nt�lnim diverse forme de coruptie, de la cea de nivel mic (administratia locala, sistem sanitar, etc), p�na la cea de nivel mare, unde putem discuta deja de fuctionari guvernamentali, oameni politici sau chiar trusturi de presa care influenteaza decizii importante �n functie de interese.

O sursa importanta de „comisioane” a constituit-o, dupa 1989, privatizarea masiva a economiei rom�nesti, fapt ce a generat si la noi ca, de altfel, �n toate tarile din lume care au strabatut acest fenomen, o coruptie puternica la nivel �nalt.

Toate asa zisele „privatizari” ascund �n spatele lor interese politice si personale.

Un caz cunoscut si mediatizat �n ultima perioada ar fi privatizarea uzinei „ARO C�mpulung Muscel”.

Cetateanul american John Perez – Presedintele Cross Lander, care a cumparat ARO C�mpulung – este acuzat de falsificarea actelor de identificare a firmei sale, prezentate oficialilor rom�ni �n contextul privatizarii, prejudiciul �n acest caz ridic�ndu-se la peste 282miliarde lei vechi. Din verificari, politistii au stabilit ca Perez ar fi prezentat documente false, privind datele de identificare ale firmei sale, cu ocazia privatizarii „ARO” �n scopul de induce �n eroare autoritatile rom�ne cu ocazia �ncheierii contractului de v�nzare-cumparare de actiuni.

Pentru a putea participa la negocieri ofertantul trebuia sa probeze �ndeplinirea criteriilor de precalificare cu documente obligatorii cerute de legislatia �n vigoare. Din datele puse la dispozitie de Cross Lander a reiesit o serie �ntreaga de neconcordante privind denumirea si statutul companiei americane. De asemenea, bilantul contabil depus de producatorul auto pe perioada 2001-2003 nu era avizat de fiscul american si nici nu fusese autentificat de un expert autorizat

Dar toate aceste nereguli nu au fost observate de nimeni dintre cei ce sunt platiti sa o faca. Oare de ce ?

Contractul de privatizare a firmei din C�mpulung a fost �ncheiat �n septembrie 2003, c�nd Cross Lander a cumparat de la statul rom�n un pachet de actiuni reprezent�nd 68, 7% din capitalul societatii. Cumparatorul s-a angajat sa plateasca 15, 8 milioane dolari pentru pachetul de actiuni si investitii, suma la care se adauga alte 11, 4 milioane dolari �n contul datoriilor si creditelor comerciale ale uzinei. Amintim ca ministrul economiei din aceea perioada era Dan Ioan Popescu, care prezenta privatizarea ca pe o mare realizare a guvernului. Acum este anchetat de DNA intruc�t nu poate justifica averea dob�ndita �n timpul mandatului.

Bine-�nteles firma americana nu a respactat o serie de obligatii asumate �n contractul de privatizare, privind lansarea productiei unui nou model de autoturism de teren, interdictia v�nzarii unor active, realizarea unei infuzii de capital �n valoare de 3 milioane de dolari si a unor investitii de 2 milioane de dolari.

Revaz�nd toate aceste elemente nu putem sa nu ne punem �ntrebarea cum de oficiali guvernamentali, platiti din bani publici, sa efectueze aceasta privatizare au putut fi „pacaliti” atat de usor, fara ca cineva sa aiba de c�stigat de pe urma acestei afaceri. Speram ca justitia sa-si spuna cuv�ntul si sa aflam si noi cine, ce, c�t si cum a luat pentru a �nlesni aceasta afacere.

Material realizat de Sf�riac C (Deaconu) Nicoleta

2. Legislatie anticoruptie romaneasca Agentia Nationala de Integritate:  Legea nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate   Ordonanta de Urgenta nr. 49/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 144/2007   privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate  Masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice si sanctionarea coruptiei:  Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea   demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei  Prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie:  Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie

3. Avertizorii de integritate - 'whistleblowers' Protectia avertizorilor de integritate:  Legea nr. 571/2004 privind protectia  personalului din autoritatile publice,  institutiile publice si din alte unitati  care semnaleaza incalcari ale legii  Integritate pentru Democratie:  Sectiunea Anticoruptie & Integritate  a portalului 'Resurse pentru Democratie'

4. Legislatie privind transparanta in administratia publica CONSTITUTIA ROMANIEI ARTICOLUL 31 - Dreptul la informatie (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. (2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal. Accesul la informatiile detinute de catre institutiile publice:  Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public  Transparenta decizionala in administratia publica:  Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica