Clujul meu

Candva, indraznetul culturolog Oswald Spengler a gandit pentru lucrarea sa „Declinul civilizatiilor” o definitie de insusire a omului superior nu numai regnului animal, ci si propriului sau statut de fiinta umana graduala tinzand pe o scara nelimitata catre perfectiune. Astfel, ne spune ilustrul ganditor ca „omul superior este un animal care construieste orase” si cred ca prin aceasta expresie pusa apodictic el a reusit sa redescopere si sa exprime un adevar legat de oras care de la inteleptul grec Protagoras statea invaluit, oarecum, in adormire.

Omul este masura tuturor lucrurilor, in consecinta orasul sta in om la fel precum coconul insectei in gogoasa sa, asteptand momentul potrivit al metamorfozei si expulzarea in lume. Orasul fiinteaza, la inceput, in structurile mentale ale omului, in interesele sale cele mai profunde, in chiar fiziologia sa, apoi printr-un  procedeu aproape tainic si miraculos, emerge cu violenta desprinzandu-se din continuturile psihice si trecand in realitatea si adevarul celor 3 dimensiuni, in realitatea senzoriala.

Da, omul este orasul si orasul este omul. Daca orasul este omul, atunci nu cumva, oare, cu cat mai perfect omul, cu atat mai perfect orasul ?  La aceasta din urma idee ma gandesc mereu atunci cand mintea imi hoinareste prin cotloanele si ungherele Clujului meu drag, cel real si cel imaginar. Si eu doresc fierbinte un oras nou, modern, un oras european. Ah, daca as fi vreun magician din poveste ! Atunci, nu as avea altceva de facut decat sa misc din bagheta magica si orasul meu s-ar invesmanta in noi culori. Simturile mele l-ar percepe ca o traire de dragoste, iubitul si iubita mea eterne. Cum ar arata atunci Clujul meu ? Cum ?

Orasul este mai intai o idee fixa de ordine in haos. Un principiu director care inlocuieste dezordinea cu securitatea omului. O ratiune care pune pe cantar in devalmasie idei, materiale, obiecte, urmand sa desparta limitele dintre necesar, util si superflu. O gandire care sa ia in calcul considerentele demografice, geografice, economice si umane. Totul, vazut acum prin prisma globalismului si a globalizarii, prin lentilele ideologiei capitalismului si teoriei economiei de piata. Orasul discurs si orasul metafora sunt deodata parti si intreguri, holoni ai unei perspective gandite in mod monadic, ca subiect si obiect, energie si materie, spirit si obiect. Prin urmare, incercarea de a trece in revista imaginile orasului este totuna cu instituirea acestuia.

Adapostul

Se spune ca orasul a aparut ca o imprejmuire, un mijloc de protectie impotriva inundatiilor, apoi a pradatorilor. Zidurile sale au creat prilejul politicilor intra-muros si miturilor extra-muros. Acum, fortificatiile si bastioanele cenusii au disparut, cine insa ii asigura omului protectia si fata de cine ? Zidurile au disparut, fiindca pe undeva pradatorul omului a devenit insusi orasul. Au fost inlocuite cu case si blocuri. Cati oameni urmeaza sa adaposteasca Clujul in viitor si cum vor arata adaposturile orasenilor. Vedem Clujul ca un model satelitar, cu un centru-metropolis inconjurat de cateva orasele specializate in diferite domenii: productie de utilitati energetice, jocuri si recreatie, spatii de locuit, arealuri culturale, parcuri imense etc. ? Zarim orasul verticalelor, sfidarea catedralelor gotice, inalte termitiere umane construite deasupra actualelor blocuri ? Vom avea un centru autentic istoric care sa conserve si sa puna in valoare vechea arhitectura, astfel pastrandu-se continuitatea si existenta istoriei ? Vom avea mijloace de transport ultra-rapide si ultra-confortabile, care sa ne duca crutandu-ne timpul in locurile planificate. Artere aeriene, magistrale complicate si maiestuoase vor acoperi orasul. Da, cu siguranta, da, toate acestea sunt posibile !

Hrana

Viata orasului e sinonima cu a spune resurse, iar capacitatea de a obtine utilitati energetice ieftine reprezinta chiar autonomia sa, autenticitatea fiintarii ca oras. Energiile modernului sunt energii curate, oferite (dar cu parcimonie) de stihiile naturii: pamantul, apa, aerul si focul. Energia-foc, cel mai subtil element a fost produs pana acum din pamant (carbune, lemn, materiale radioactive, titei), urmeaza a fi produsa din apa (la propriu), aer (vant) si din Soare. Ce ne impiedica sa instalam centrale eoliene de cartier ?

Lucrare: Scoala geopolitica romaneasca Referat: Organizarea Tribunalul de Prima Instanta

Ce ne impiedica sa devenim ideala plutocrata metropola pe nume Profitopolis, sit care obtine valoare adaugata din cultura, industri hoteliera, turism, creativitate ? Si in afara de hrana orasului, mai este necesara si hrana oamenilor. Comune rurale selectate cu grija dupa harnicia si intelepciunea satenilor vor alcatui o armonioasa impletitura intre urban si rural, oferind continut convietuirii dintre traditie si modernitate, dintre national si cosmopolit; acestea ne vor hrani din belsug cu alimente curate si sanatoase, garantii pentru generatii nesfarsite de copii fericiti si destepti.

Munca si Jocul

Mai exista meserii traditionale in Cluj ? Mai sunt tabacari, pantofari, pielari, cojocari ori alte puzderii de indeletniciri care ar putea sa genereze specificul local ? Si deasupra meseriilor traditionale unde sunt profesiunile cuaternarului, unde sunt procesatorii de informatie, manuitorii abili de simboluri, unde sunt fabricantii de nano-motoare, inginerii geneticii, financiarii cardurilor depersonalizatoare ale monedei. Va reda Clujul demnitatea muncii si mandria maestrului ce-si incununa viata cu capodopera produsului harnicilor sale maini. Munca va fi o creatie dorita, coplesind statutul necesarului cu bucuria realizatului. Cele mai bune scoli de arte si meserii isi vor gasi salas in orasul nostru. Si sa nu mai vorbesc de posibilitatile de distractie. Parcuri de recreere, obiecte de tot felul, programe pentru calculatoare cu finalitate in dezvoltarea deplina a omului vor inlocui jocurile si distractiile mai mult talambe ale tineretului de acum, jocuri care parca vor sa aduca un mare deserviciu omului ca om  prin apropierea sa de bucuriile simple ale animalului.

Cultura

In perioada interbelica, Clujul era denumit Heidelberg-ul ardelean. Pai, nu ar fi putin lucru sa restituim orasului demnitatea sa culturala, locul perlei intelectuale intre coralii invatamantului european. Marea metropola oraseana va adaposti, in cele din urma si o metropola culturala. Vom schimba in mod cinstit si demn valori intelectuale si morale cu valori de viata. Iradiind cultura, nu numai numele orasului va deveni cunoscut, ci si o cultura care se va invesmanta tot mai mult in specificitate apropriindu-si binemeritat titlul de cultura clujeana. Cata mandrie sa poti spune: Scoala clujeana de informatica sau Scoala de afaceri sau cea de medicina sau cea de inginerie. Adaugand identitatea locala celei regionale, nationale si internationale vom fi primii intre randurile intemeitorilor lumii noi care se apropie grabita spre noi prin dubla miscare a particularului in universal si invers. Lumea noua nu ne da ragaz.

Ar mai  fi multe de spus

Cat de restranse sunt hotarele unui eseu ! Ar mai fi multe de spus, insa menirea originara a eseului nu este de a oferi solutii, ci de a sapa carari inca netrecute, de a desteleni pamanturi inca nedescoperite. Ei bine, cititorule, nu ti se pare ca asa vorbind  hotarele sunt, totusi, mai largi ?

Imi place orasul meu. Chiar si atunci cand trec pe trotuarele insuficient de largi, neasfaltate, blocate de masini de tot felul, ma impiedic si ma lovesc in inghesuiala, calc in vreo groapa ori cine stie ce mi se mai intampla. Chiar si atunci cand rasuflu aerul irespirabil poluat de sutele de masini obraznice ori cand mirosuri pestilentiale se degaja vara din ghenele de gunoi neacoperite langa care deopotriva pisici, caini si boschetari isi disputa suprematia asupra vreunui rest de mancare. Chiar si atunci cand noaptea trebuie sa-mi infund bine capul in perna nemaisuportand zgomotele asurzitoare de pe strada produse, fie de zecile de taximetre ce-si transporta clientii vietii nocturne, fie de tulburatori petrecareti nocturni carora nimeni nu le cauta pricina. Cu toate acestea, imi place Clujul, fiindca este orasul meu. Raman aici si visez mai departe.