Infrastructura si politicile comunicatiilor in Uniunea Europeana - tratatul de la Maastricht

Ce prevede Tratatul de la Maastricht ?

O noua dimensiune a integrarii

Rolul Uniunii Europene

Transporturile

Retele Energetice

Comunicatiile

Societatea Informationala

Ce prevede Tratatul de la Maastricht ?

Capacitatea Europei de a stimula cresterea economica si de a crea milioane de locuri de munca depinde in mare masura de crearea unor retele de comunicatii extinse pe intregul sau teritoriu si care sa lege diferitele sale regiuni intr-o piata unica dinamica. Aceste retele – reprezentand arterele de-a lungul carora circula sangele vietii economice europene – sunt constituite din infrastructura necesara pentru transportul bunurilor, serviciilor, persoanelor si informatiilor dintr-o zona a Europei in alta, deci, concret, din drumuri, cai ferate, trasee maritime sau fluviale, trasee aeriene, sisteme de telecomunicatii, retele de distributie a energiei.

Asa cum realizarea cailor ferate transcontinentale a fost esentiala pentru procesul de unificare a Statelor Unite ale Americii, existenta unor retele transeuropene eficiente este vitala pentru viitorul Uniunii Europene.

Prin Tratatul de la Maastricht din 1992 asupra Uniunii Europene, realizarea retelelor transeuropene a fost recunoscuta ca una din prioritatile procesului de integrare europeana si au fost definite obiectivele politicii comunitare in acest domeniu :

realizarea interconectarii si interoperabilitatii retelelor nationale;

conectarea insulelor, a zonelor fara iesire la mare sau periferice cu zonele centrale ale Uniunii Europene.

Printre mijloacele prin care aceste obiective pot fi realizate Tratatul enumera :

stabilirea de planuri generale de actiune in sfera retelelor transeuropene, precum si proiectele prioritare;

asigurarea interoperabilitatii, in principal prin armonizarea standardelor tehnice;

sprijinirea eforturilor financiare ale statelor membre pentru realizarea de proiecte de interes comun incluse in planurile generale de actiune.

2. O noua dimensiune a integrarii

Retelele transeuropene adauga o noua dimensiune Pietei Interne a Uniunii Europene. Ele sunt esentiale pentru reducerea distantelor dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene si permit descentralizarea economiei europene, cu efecte pozitive in special pentru intreprinderile mici si mijlocii, ca principale creatoare de noi locuri de munca.

Imbunatatirea retelelor de comunicatii nu presupune intotdeauna crearea de legaturi trans-frontaliere. In unele cazuri se acorda prioritate reabilitarii unor portiuni ale retelelor nationale care impiedica utilizarea optima a intregii retele europene.

Retelele vor lega, in final, tarile membre ale Uniunii Europene si cu vecinii lor, in primul rand cu tarile care fac parte din noua Zona Economica Europeana (EEA), cu tarile din Europa Centrala si de Est si (in special in ceea ce priveste distributia energiei) cu tarile din Africa de Nord.

Rolul Uniunii Europene

Importanta infrastructurii de transport si comunicatii pentru promovarea integrarii si stimularea cresterii economice a fost recunoscuta cu mult timp in urma. Primul pas a fost facut de Parlamentul European  in 1982 prin sprijinirea introducerii pentru prima data in bugetul comunitar a finantarii infrastructurilor pentru transport.

Sprijinirea crearii retelelor transeuropene a fost adoptata formal ca prioritate comunitara prin tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene.

Comisia Europeana a identificat revolutia in domeniul comunicatiilor care duce la crearea unei societati informatizate si introducerea rapida a retelelor transeuropene ca factori cheie ai strategiei sale de crestere, competitivitate si ocupare a fortei de munca prezentata intr-o Carte Alba supusa spre aprobare Consiliului European in decembrie 1993. Consiliul a acordat imediat sprijinul sau strategiei Comisiei stabilind o serie de prioritati si termene de actiune in vederea accelerarii procedurilor si a implementarii rapide a principalelor proiecte.

Principala responsabilitate in crearea si implementarea retelelor transeuropene revine guvernelor europene si, bineinteles, firmelor operatoare. Rolul Uniunii Europene este sa actioneze ca un catalizator prin :

coordonarea actiunilor statelor membre prin adoptarea unor planuri europene de dezvoltare in principalele sectoare. In acest fel guvernele sunt sprijinite in identificarea si implementarea de proiecte avand atat dimensiune europeana, cat si nationala;

facilitarea contactelor operationale intre promotorii proiectelor, utilizatori, industrie si institutiile de cercetare;

Lucrare: Scoala geopolitica romaneasca Referat: Organizarea Tribunalul de Prima Instanta

crearea de standarde comune care sa asigure compatibilitatea dintre diferitele parti ale retelelor transeuropene si interconectarea acestora;

lansarea unor initiative politice in vederea perfectionarii mecanismului pietei interne, in special in sectoarele telecomunicatii, distributia energiei si transport feroviar;

incurajarea investitorilor privati (prin studii de fezabilitate, proiecte pilot, garantarea creditelor, subventionarea dobanzilor, imprumuturi pentru capital si prin sistemul declaratiilor de interes european.

Crearea retelelor transeuropene va necesita pana la sfarsitul acestui secol investitii de sute de miliarde de Euro. Majoritatea acestor fonduri vor fi puse la dispozitie de statele membre, fie prin investitori privati (in special in sectoarele de telecomunicatii, energie si transport aerian), fie prin firme apartinand sectorului public. Uniunea Europeana este pregatita sa puna la dispozitie pana la 20 miliarde de Euro anual in functie de necesitati. Majoritatea acestor fonduri vor fi virate prin programele europene in derulare, incluse in bugetul european sau vor fi constituite din imprumuturi acordate de Banca Europeana de Investitii.

Transporturile

Se aprecia ca in anul 2000, traficul de marfuri si persoane in cadrul Uniunii Europene urma sa fie dublu fata de 1975. Aceasta mobilitate sporita, care se datora in parte Pietei Unice, va determina in acelasi timp supra-aglomerarea cailor de comunicatie daca nu vor fi create retele trans-europene eficiente.

Au fost elaborate “Master Plan-uri” pentru :

- dezvoltarea transportului cu trenuri de mare viteza;

- transportul combinat;

- constructia de drumuri;

- dezvoltarea retelelor inter-operabile in transportul fluvial.

Vor urma altele pentru :

- modernizarea retelelor feroviare conventionale;

infrastructura aeroporturilor si porturilor maritime.

Transportul combinat care utilizeaza sisteme inter-modale pentru transportul marfurilor (rutier-feroviar sau rutier-feroviar-fluvial) este deosebit de important pentru eliminarea aglomerarii retelelor rutiere si reducerea poluarii.

Scopul acestor activitati este realizarea unui trafic mai rapid, mai sigur si mai putin daunator pentru mediu si, in acelasi timp, apropierea regiunilor mai indepartate de centrul Uniunii Europene si crearea de legaturi trans-frontaliere cu Europa Centrala si de Est, necesare in conditiile viitoarei lor integrari in Uniunea Europeana.

Printre proiectele prioritare identificate se numara :

– realizarea cu ajutorul  unui tren de mare viteza a legaturii dintre Paris si Berlin via Strasbourg ;

- “centura Fehmarn”, prin care sa se realizeze (printr-un tunel sau pod) legatura dintre Germania si Danemarca;

- realizarea legaturii dintre Lyon si Torino printr-un tren de mare viteza si transport combinat;

- realizarea unei autostrazi intre Berlin si Moscova, via Varsovia.

In sectorul transportului aerian proiectele prioritare includ un nou sistem de management al traficului aerian european si constructia unui nou aeroport la Atena.

Comisia Europeana a identificat intr-o prima faza 24 de proiecte prioritare in sectorul transportului care implica aproape toate tarile membre.

Toate proiectele de autostrazi, retele feroviare, aeriene, fluviale au fost selectionate pe baza unor criterii multiple, cum ar fi :

- importanta economica a zonei,

- crearea de locuri de munca,

- beneficiile pentru industrie si viabilitatea,

- posibilitatile de atragere a investitiilor private si a finantarii,

- interesul comunitar pentru realizarea de legaturi transfrontaliere sau pentru interconectarea retelelor.

Toate proiectele au fost verificate din punct de vedere al impactului asupra mediului. Decizia de implementare a acestor proiecte revine autoritatilor publice din statele membre, din diferitele zone sau municipalitati, precum si partenerilor din sectorul privat.

5. Retele energetice

Dezvoltarea retelelor energetice transeuropene va contribui la dezvoltarea pietei interne energetice, la realizarea coeziunii economice si sociale in cadrul Uniunii Europene si la asigurarea securitatii aprovizionarii cu energie in aceasta zona.

In privinta energiei electrice, obiectivul principal este cresterea interconectarii retelelor, facilitatea fluxurilor de la zonele cu surplus catre cele cu deficit. Imbunatatirea utilizarii capacitatilor existente va contribui si la protejarea mediului. Proiectele prioritare includ :

- conectarea retelelor electrice izolate;

- imbunatatirea interconectarii intre tarile membre;

- imbunatatirea retelelor in cadrul tarilor membre;

- realizarea sau imbunatatirea interconectarii cu terte tari.

In sectorul aprovizionarii cu gaz, Comisia Europeana devine tot mai dependenta de importurile din zona Marii Nordului, Rusia si Algeria. Pentru securitatea economica  a Uniunii Europene este vitala accelerarea construirii de conducte transeuropene capabile sa garanteze aprovizionarea si crearea de structuri de cooperare pe termen lung cu tarile producatoare. Proiectele prioritare in acest sector au in vedere :

introducerea aprovizionarii cu gaz in noi regiuni europene;

interconectarea retelelor;

cresterea capacitatii de transport, aprovizionare si depozitare, inclusiv a capacitatii subterane de depozitare;

construirea de noi conducte, sau cresterea capacitatii celor existente.

Consiliul European de la Essen (9-10 decembrie 1994) a stabilit, o lista de 10 proiecte prioritare in domeniul energiei, incluzand :

RETELE ELECTRICE

Interconectarea retelelor electrice intre Italia si Grecia

Interconectarea retelelor electrice intre Franta si Italia

Interconectarea retelelor electrice intre Franta si Spania

Interconectarea retelelor electrice intre Spania si Portugalia

Interconectarea retelelor electrice din Danemarca

RETELE DE APROVIZIONARE CU GAZ

Noua retea de aprovizionare in Grecia

Noua retea de aprovizionare in Portugalia

Interconectarea conductelor intre Spania si Portugalia

Conducta intre Algeria – Maroc – Uniunea Europeana

Conducta intre Rusia – Belarus – Polonia – Uniunea Europeana

6. Comunicatiile

In prezent, o firma care doreste sa-si creeze linii de comunicare directa intre sediul central si filialele, sau intre furnizorii si clientii sai poate fi confruntata cu o multitudine de probleme tehnice, administrative sau chiar politice. Aceasta deoarece va trebui sa lucreze individual cu operatorii mai multor retele nationale de telecomunicatii care practica structuri tarifare substantial diferentiate.

Din punct de vedere tehnologic, retelele de telecomunicatii vor fi capabile in viitorul nu prea indepartat sa transmita si sa proceseze voci, date, imagini si sunete intre doua puncte cu localizari diferite, fie ca acestea sunt case particulare, birouri, sau intreprinderi. Tehnologia de transmitere in cateva secunde de la un computer la altul a continutului complet al Enciclopediei Britanice exista deja.

Apare deci necesitatea conectarii retelelor nationale in scopul crearii unei retele comune transeuropene, care sa functioneze ca sistem nervos central al economiei europene, dar si al societatii informationale de maine.

Cea mai importanta prioritate a Uniunii  Europene este sprijinirea crearii „super-autostrazilor” de mare viteza pe care vor circula informatiile.

Aceste noi retele vor transmite texte, date, filme, grafica, voci, muzica, imagini, cataloage, care vor putea fi depozitate si combinate in banci de date pentru diverse utilizari (in industrie, servicii financiare, educatie, ingrijire medicala, timp liber, turism etc.).

Unele din aceste tinte au fost deja atinse.

Societatea Informationala

Noua tehnologie si aplicatiile sale duc la crearea unei societati informationale care va determina profunde schimbari in domeniul productiei, dar si a obiceiurilor de viata si de munca. Stapanirea rapida a acestor schimbari va reprezenta un avantaj competitiv al Europei in fata rivalilor sai.

Impactul asupra societatii al lumii multimedia de maine in care imaginile, sunetul, cifrele si textul sunt transmise digital de-a lungul super-autostrazilor informationale spre locurile de munca si locuintele utilizatorilor a fost comparat cu cel al primei revolutii industriale.

Lumea de maine este deja prezenta : vor exista de 10 ori mai multe canale de televiziune si de trei ori mai multi abonati la retelele de televiziune si prin cablu. Circa 6 milioane de americani lucreaza de la domiciliu prin retele de teletransmisie cu patronii si clientii lor.

Tehnologia informationala poate oferi raspunsuri la noile nevoi ale societatii europene : crearea de retele de comunicatii adaptate necesitatilor companiilor; lucrul la domiciliu; accesul usor la date stiintifice sau de interes general; dezvoltarea medicinei preventive, ingrijirea la domiciliu a persoanelor in varsta.

Cu ocazia intalnirii Consiliului European din Corfu (24 – 25 iunie 1994) grupul de lucru privind societatea informationala (grupul Bangemann) si-a prezentat raportul care include ca principale recomandari in vederea realizarii societatii informationale :

imbunatatirea cadrului legislativ in vederea accelerarii procesului de liberalizare a sectorului de telecomunicatii;

realizarea interconectarii retelelor si a interoperabilitatii serviciilor si aplicatiilor si accelerarea procesului de standardizare europeana in domeniu;

adaptarea nivelului tarifelor la cel practicat in alte zone dezvoltate ale lumii;

dezvoltarea pietei pentru noile infrastructuri informationale, acordandu-se o atentie deosebita sectorului intreprinderilor mici si mijlocii, administratiei publice si tinerei generatii;

realizarea dimensiunii mondiale a noilor sisteme de comunicatii.

Raportul a identificat 10 aplicatii practice prioritare bazate pe retelele si serviciile informationale (acestea vor avea rol demonstrativ si vor contribui la cresterea cererii pentru utilizarea noilor structuri):

lucrul la domiciliu prin computer („teleworking”);

invatamantul la distanta;

crearea de retele pentru universitati si centre de cercetare;

servicii telematice pentru intreprinderile mici si mijlocii;

managementul traficului rutier;

controlul traficului aerian;

retele pentru ingrijirea sanatatii;

organizarea cu mijloace electronice a licitatiilor publice

retele trans-europene pentru administratia publica

autostrazi informationale urbane.

Este extrem de important ca Romania sa se inscrie in aceste programe, asigurandu-se in acest fel de conectarea la retelele trans-europene de infrastructura si comunicatii.