Caracteristicile contenciosului administrativ instituit prin Legea nr. 554/2004

Caracteristicile contenciosului administrativ instituit prin Legea nr. 554/2004

Noua lege a contenciosului administrativ pastreaza in buna parte trasaturile legii anterioare, inscriindu-se, prin esenta sa, in traditia romaneasca din perioada interbelica a contenciosului administrativ. In plus, ea dezvolta posibilitatea atacarii actelor administrative ilegale la instantele de contencios administrativ, prin implicarea unor autoritati publice care urmaresc protejarea intereselor publice, ca de exemplu Ministerul Public, Avocatul Poporului sau Agentia Nationala a Functionarilor Publici. Astfel putem remarca o serie de trasaturi ce s-au pastrat relativ nemodificate, si anume :

a) Controlul de plina jurisdictie: conform art. 18, potrivit caruia instanta, solutionand actiunea, poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea administrativa sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris, putand hotari si asupra daunelor materiale si morale cauzate, rezulta ca prin Legea nr. 544/2004 se pastreaza contenciosul de plina jurisdictie instituit in tara noastra prin Legea nr. 29/1990. In temeiul acestei caracteristici a contenciosului administrativ roman, instanta de contencios administrativ, (tribunalele administrativ-fiscale precum si sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel), solutionand actiunea in contencios, va putea, in cazul in care o gaseste intemeiata, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ emis cu nerespectarea legii, sa oblige autoritatea administrativa sa emita actul, la care reclamantul avea dreptul, iar atunci cand, prin actul emis ori prin refuzul administratiei de a emite, i s-au cauzat prejudicii reclamantului, sa oblige autoritatea administrativa la acoperirea daunelor materiale si morale cauzate acestuia, cu alte cuvinte o restitutio in integrum a celui vatamat in drepturile sale;

b) Controlul direct, pe cale de actiune judiciara, atat fata de actul administrativ propriu‑zis (manifestare de vointa in scopul de a da nastere, a modifica sau a stinge drepturi si obligatii), cat si fata de actul administrativ asimilat (tacerea sau tardivitatea organului administratiei publice);

c) Actiunea prealabila (recursul administrativ gratios sau ierarhic): inainte de a introduce actiunea in instanta, trebuie oferita posibilitatea autoritatii administrative emitente sau autoritatii ierarhic superioare de a inlatura actul ilegal si a repara eventuala paguba;

d) Daunele cominatorii (amenda judiciara) - instanta poate obliga autoritatea administrativa care nu trimite lucrarile cerute in termen sau nu pune in executarea hotararea la plata unor sume de bani pentru fiecare zi de intarziere nejustificata;

e) Contenciosul administrativ are doua grade de jurisdictie: fondul si recursul, ambele date in competenta sectiilor de contencios administrativ si fiscal;

f) Actiunea in justitie poate fi formulata si personal impotriva functionarului, care poate fi obligat la plata daunelor in mod solidar cu autoritatea administrativa.

La aceste trasaturi se mai adauga si urmatoarele, cu caracter de noutate:

a) Se largeste materia reglementata prin lege (practic se cuprinde intreaga sfera a materiei de contencios administrativ): tutela administrativa exercitata de prefect cu privire la actele emise de autoritatile administratiei publice locale; exceptia de ilegalitate; contractele administrative; actele administrativ-jurisdictionale; ordonantele Guvernului.

b) Avocatul Poporului si Ministerul Public sunt subiecte de sezina - au capacitatea de a introduce actiuni la instanta de contencios administrativ in locul persoanelor vatamate, acestea din urma capatand de drept calitatea de reclamant;

c) Autoritatea publica insasi, care a emis un act administrativ ilegal ce a produs deja efecte juridice, poate solicita constatarea nulitatii acestuia.

d) Dezinvestirea instantei de contencios administrativ (renuntarea voluntara la actiune) nu mai este posibila in anumite cazuri, (actiunile introduse de Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici precum si cele introduse impotriva actelor administrative normative).