Administratie
Notiunea si elementele administratiei statului din teritoriuNOTIUNEA SI ELEMENTELE ADMINISTRATIEI STATULUI DIN TERITORIU Administratia locala se refera la modul de organizare a administratiei teritoriale si este anterioara existentei statului. Termenul care individualizeaza si precizeaza din punct de vedere juridic administratia publica locala este acela de autonomie locala. Autonomia locala este un efect al desconcentrarii sau descentralizarii teritoriale care presupune existenta unor interese comune ale locuitorilor dintr-un teritoriu restrans al statului. Autonomia locala intr-un stat unitar cum este Romania, nu poate fi conceputa insa decat in anumite limite. Aceste limite sunt obiective deoarece au o determinare economica ori chiar politica. Este de neconceput intr-un stat de drept ca sa fie nesocotita legea, autoritatea executivului central sau a justitiei pe motiv de autonomie locala. Constitutia Romaniei prevede in art.120 sub denumirea Administratia publica locala, ”Principii de baza” ca administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiile descentralizarii, autonomiei locale si deconcentrarii serviciilor publice. In acest sens, se poate face distinctie intre sarcinile administrative de specialitate precum intretinerea drumurilor publice, posta, sanatatea, invatamantul etc. si sarcinile generale in care sunt cuprinse activitatile de mentinere a ordinii si linistii publice in care sunt implicate toate structurile administratiei, si nu doar politia. Conform art.123 al Constitutiei, Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet, precum si in municipiul Bucuresti. Totodata, pe teritoriul national, indeplinirea sarcinilor administrative de specialitate este incredintata serviciilor exterioare ale diferitelor ministere. Sarcinile de administratie generala se indeplinesc, in principal, de prefect care are printre alte sarcini si pe aceea de a coordona pe plan local, activitatile administratiilor de specialitate. Intr-adevar, in cadrul organizarii generale a serviciilor exterioare ale ministerelor, functionarii statului repartizati pe ansamblul teritoriului asigura sub autoritatea ministrilor, dar si a prefectilor, sarcinile ce revin serviciului lor. Fiecare serviciu denumit uneori inspectorat, directie, consiliu etc. este organizat dupa principiul ierarhic. Subordonarea acestora se ace pe cale orizontala fata de prefect, dar si in plan vertical fata de ministru sau conducatorul organului central.
|