Structura evaziunii fiscale in romania in perioada 1995-2005

STRUCTURA EVAZIUNII FISCALE IN ROMANIA IN PERIOADA 1995-2005

Un aspect esential in analiza fenomenului evazionist se refera la structura sa, pe baza mai multor criterii, si la modificarea acestei structuri in perioada considerata. Criteriile pe baza carora se va analiza structura evaziunii fiscale sunt: categoriile de venituri fiscale, natura contribuabililor, natura sanctiunilor antrenate de identificarea evaziunii fiscale, domeniile de activitate si repartizarea teritoriala a fenomenului evaziunii fiscale.

1 Structura evaziunii fiscale identificate, dupa natura juridica a contribuabilului

Atat din punct de vedere legal, cat si sub aspectul specificitatii activitatii desfasurate, subiectii economici au comportamente evazioniste diferite. Aceasta diferentiere se manifesta cu deosebire dupa criteriul naturii juridice a contribuabilului. Astfel, pe persoane fizice, respectiv persoane juridice, situatia evaziunii fiscale identificate, pe perioada analizata, se prezinta dupa cum urmeaza:

Disciplina fiscala a contribuabilului-persoana fizica, apreciata prin prisma frecventei evaziunii fiscale identificate la acesti contribuabili s-a redus, in perioada analizata, frecventa evaziunii inregistrand o crestere de la 21,9%, in anul 1996, la 48,5%, in anul 2004. Cresterea frecventei evaziunii fiscale poate fi data si de o imbunatatire a activitatii de identificare a evaziunii fiscale, prin orientarea controalelor catre contribuabilii-persoane fizice cu risc sporit de evaziune.

Valoarea evaziunii fiscale in cazul persoanelor fizice si asociatiilor familiale a crescut,

an de an, ajungand, in anul 2005, la 52.135 mii RON. In termeni reali sumele descoperite care sustrase de catre persoanele fizice au avut o evolutie fluctuanta, ajungand, in anul 2005, la 2.416 mii RON (in preturile anului 1996), comparativ cu 1.850 mii RON, in anul 1996.

Prin urmare, desi numarul verificarilor si al cazurilor de evaziune fiscala a scazut atat ca suma absoluta, cat si ca pondere pe ansamblul contribuabililor, un contribuabil-persoana fizica sustragea in medie, in anul 2005, 48,8 RON (aproximativ 500.000 lei vechi) fata de 15,1 RON (151.000 lei vechi), in anul 1996, adica de 3 ori mai mult.

Pana in anul 2000, cea mai mare parte a verificarilor se efectua la persoanele fizice si asociatiile familiale, desi ponderea cazurilor de evaziune fiscala la acesti contribuabili era mai mica decat in cazul persoanelor juridice, cu exceptia anului 1996. Coroborand cu nivelul extrem de redus al valorii medii a evaziunii fiscale, in cazul persoanelor fizice, putem aprecia cuprinderea unui numar atat de mare de persoane fizice in actiunile de control ca nepotrivita, cu efect nefavorabil asupra eficientei acestor activitati. Ulterior, dupa anul 2000, se observa o scadere a numarului verificarilor efectuate la persoanele fizice, doar 40, din 100 de verificari, in anul 2005, din care un numar de 20 de persoane fizice evazioneaza (50%).

In ceea ce priveste persoanele juridice, in prima parte a intervalului analizat, se pare ca acestea au fost ocolite de catre inspectorii fiscali, astfel ca, in anul 1997, din 100 de verificari numai 30 vizau persoanele juridice, aspect care coroborat cu factorii de natura legislativa si coruptia existenta la nivelul societatii, a contribuit, in mod semnificativ la mentinerea fenomenului evaziunii fiscale frauduloase la cote inalte. 

Din analiza comparata a evaziunii fiscale identificate la cele doua categorii de contribuabili, acceptand ideea unei imbunatatiri in timp a modului de abordare a controlului fiscal de catre organele abilitate, se pot desprinde urmatoarele concluzii:

- in cazul persoanelor fizice, cresterea frecventei evaziunii fiscale coroborata cu triplarea, in intervalul 1996-2005, a sumei medii sustrase de un contribuabil-persoana fizica, indica o degradare a conformarii fiscale a acestei categorii de contribuabili, tot mai multe persoane fizice recurgand la aceasta modalitate de majorare a veniturilor disponibile. Sa fie oare aceasta rezultatul faptului ca cea mai mare parte a poverii fiscale, in tara noastra apasa pe umerii persoanelor fizice?

- in cazul persoanelor juridice, reducerea usoara a frecventei evaziunii fiscale si a valorii medii a evaziunii fiscale identificate la acestea indica o oarecare imbunatatire a gradului de conformare fiscala. Cu toate acestea sumele medii sustrase, in anii 2004 si 2005, au depasit, in termeni reali, nivelul maxim inregistrat la inceputul perioadei, in anul 1996. Concluzia: mai putine persoane fizice care evazioneaza dar cu sume mai mari.

2. Structura evaziunii fiscale identificate pe categorii de venituri

Fraudarea fiscala este un fenomen care, in functie de conjunctura, de momentul ciclului economic sau de modificarea reglementarilor, isi schimba orientarea, acordand "preferinte" unui impozit sau altul.

Pentru analiza evaziunii fiscale identificate pe categorii de venituri a fost luata in studiu

perioada 1995-2005. Analiza are la baza ponderea principalelor categorii de venituri fiscale in totalul evaziunii fiscale identificate (tabelul 22.), atat la nivelul ansamblului contribuabililor,cat si separat, la nivelul persoanelor fizice si persoanelor juridice.

Din datele prezentate se observa ca partea cea mai consistenta a evaziunii fiscale s-a produs la impozitul pe profit si la taxa pe valoarea adaugata, aceasta devenind, dupa anul 1997, impozitul cel mai fraudat de catre contribuabilul roman. Avand in vedere faptul ca taxa pe valoarea adaugata are o contributie importanta la formarea veniturilor bugetare, se poate aprecia ca frauda la acest impozit a avut un rol semnificativ in reducerea capacitatii de finantare a cheltuielilor bugetare pe seama veniturilor bugetare ordinare.

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

De asemenea, o pondere importanta prezinta si capitolul "Alte impozite si taxe", unde sunt contabilizate, in lipsa unor formulare de raportare mai detaliate, si impozitul pe venit si contributiile de asigurari sociale datorate de contribuabili.

Mai putin fraudate sunt impozitele si taxele locale, care fiind mai usor de urmarit, nu creeaza probleme deosebite de colectare, prin urmare prezinta o importanta mai mica din punct de vedere al controalelor fiscale si al politicilor de reprimare a practicilor subterane.

Fluctuatia ponderii categoriilor de venituri fiscale de la o perioada la alta este in legatura cu actiunea unui complex de factori, cum ar fi:

- orientarea controalelor spre anumite zone de risc: accize, T.V.A., impozit pe

profit;

- nivelul cotelor de impunere si modificarea acestor cote;

- acordarea unor facilitati fiscale, care de cele mai multe ori imping sustragerea de

la plata impozitelor din zona evaziunii licite inspre frauda fiscala;

- masuri de ordin financiar - in perioadele in care creditul bancar este mai scump

decat dobanzile si penalitatile percepute pentru neplata la timp a obligatiilor

fiscale contribuabilii prefera sa nu plateasca obligatiile fiscale, beneficiind astfel

de credit fiscal.

O analiza a structurii impozitelor fraudate nu este completa daca nu sunt relevate si

"preferintele" categoriilor de contribuabili pentru fraudarea unui anumit tip de impozit (tabelul 24 )

Din datele prezentate se observa ca, in general, preferintele diferitelor categorii de contribuabili se indreapta catre acele impozite pe care le au in administrare din punct de vedere al calcularii, declararii si platii (peste 90%).

Astfel, impozitul pe profit, impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adaugata si accizele sunt

fraudate, in special, de catre persoanele juridice. In cadrul fraudei inregistrate la aceste impozite (mai putin impozitul pe salarii), ponderi importante au detinut, in perioada 1997-2000, persoanele juridice cu capital privat si mixt. In ceea ce priveste impozitul pe salarii, la societatile comerciale cu capital de stat si regiile autonome, pentru aceeasi perioada, s-a inregistrat aproximativ 60% din frauda constatata la acesta. Din pacate, dupa anul 2003, datele raportate cu privire la evaziunea fiscala identificata nu mai deosebesc persoanele juridice dupa tipul de proprietate asupra capitalului social.

De asemenea, ponderi importante din frauda inregistrata la impozitele si taxele locale si la categoria "alte impozite si taxe", au fost detinute de persoanele juridice. De mentionat ca in categoria "alte impozite si taxe" sunt incluse, printre altele, impozitul pe dividende si contributiile sociale, impozite care pot fi fraudate, cu precadere, de catre persoanele juridice.

Persoanele fizice si asociatiile familiale fraudeaza, in principal, impozitul pe venit (intre 55% si 81% din frauda inregistrata la acest tip de impozit) si impozitele si taxele locale (de exemplu, in anul 2000, persoanele fizice au reprezentat aproximativ 50% din frauda inregistrata la aceste impozite).

Structura evaziunii fiscale pe categorii de venituri fiscale ofera informatii importante cu privire la orientarea eforturilor organelor fiscale pentru reducerea infractionalitatii la acele categorii de impozite. Astfel, anticiparea zonelor cu risc mare de frauda fiscala contribuie, intr-o masura semnificativa, la combaterea eficienta a fenomenului, constituind, totodata, una dintre masurile importante de previziune si prevenire.

3. Structura evaziunii fiscale identificate pe unitati administrativ-teritoriale

Analiza pe judete a fenomenului evaziunii fiscale identificate releva un tablou destul de diferentiat.

Astfel, in anul 2004, cel mai inalt nivel al evaziunii fiscale identificate, s-a inregistrat in judetul Valcea, 70.110 mii RON, respectiv 7,14% din totalul evaziunii fiscale identificate, urmat de municipiul Bucuresti, 65.000 mii RON (6,62%), judetul Constanta, cu 62.970 mii RON (6,41%), judetul Bacau, cu 58.670 mii RON (5,97%), judetul Brasov, cu 5050 mii RON (5,81%) si judetul Arad, cu 55.890 mii RON (5,69%).

Nivelurile cele mai scazute ale evaziunii fiscale identificate s-au inregistrat in judetele: Covasna, 2.520 mii RON (0,26%), Mehedinti, 3.240 mii RON (0,33%) si Salaj, 3.790 mii RON(0,39%).

Repartizarea pe judete a evaziunii fiscale identificate tine cont de gradul de dezvoltare economica a zonei respective. Prin urmare nu este surprinzator faptul ca unul din cele mai inalte nivele al evaziunii fiscale identificate si probabil si ale evaziunii fiscale totale (inclusiv cea nedescoperita) se inregistreaza in municipiul Bucuresti, care concentreaza cea mai mare parte a activitatii economice din tara noastra. Surprinzatoare este, insa, situarea judetul Valcea, pe primul loc, in ceea ce priveste nivelul evaziunii fiscale identificate.

Dupa cum se observa, datele referitoare la marii contribuabilii sunt prezentate separate, prin urmare introducerea acestor date in repartizarea pe judete a evaziunii fiscale identificate, va schimba oarecum clasamentul prezentat. In ceea ce priveste contribuabilii mari, nivelul evaziunii fiscale identificate se ridica, in anul 2004, la 120.790 mii RON, adica 12,3% din totalul evaziunii fiscale identificate.

In privinta ratei de penalizare trebuie spus ca nivelurile extrem de reduse ale acesteia nu pot contribui, in nici un caz la descurajarea practicile evazioniste, dar, pe de alta parte nici nivelurile prea ridicate ale acesteia nu vor avea un efect pozitiv in atragerea si colectarea de venituri suplimentare la buget pe considerentul ca ratele de penalizare care depasesc un anumit nivel, care poate fi considerat optim, pot conduce la cresterea nivelului coruptiei in randul inspectorilor fiscali si pe aceasta cale la reducerea veniturilor atrase la bugetul public si la perpetuarea fenomenului evaziunii fiscale, in acest sens fiind foarte importanta corelarea nivelului sanctiunilor cu nivelul de recompensare al inspectorilor fiscali.

Se observa din figura 12. ca cea mai inalta rata medie de penalizare, de 971,75%, a fost aplicata, in anul 2004, in judetul Caras-Severin. Acesta a fost urmat de judetele: Cluj (739,14%), Giurgiu (615,11%), Neamt (514,39%), si Iasi (511,04%). Cel mai putin sanctionati au fost contribuabilii din judetele: Calarasi (22,39%), Constanta (24,63%) - situat pe locul al treilea in ceea ce priveste nivelul evaziunii fiscale identificate- , Covasna (35,31%) si Teleorman (35,38%).

In ceea ce priveste valoarea totala a veniturilor atrase suplimentar la buget, in urma identificarii cazurilor de evaziune fiscala, pe primele locuri se detaseaza judetele: Caras-Severin (6,35% din totalul sumelor atrase suplimentar), Bacau (5,75% ), Iasi (5,58%), Municipiul Bucuresti (5,49%) si Timis (4,84%). La polul opus se afla judetele: Covasna (0,12%), Calarasi (0,19%), Salaj (0,21%), Mehedinti (0,25%) si Bistrita-Nasaud (0,28%).

4. Structura evaziunii fiscale identificate pe domenii de activitate

Similar cu situatia din majoritatea tarilor europene, si in tara noastra comertul si constructiile sunt sectoarele in care practicile subterane, respectiv evaziunea fiscala, sunt preponderente.

Concluziile inspectiilor fiscale, la nivelul anului 2004, in domeniile considerate "de risc",sunt prezentate sintetic in tabelul urmator:

Principalele rezultate obtinute si unele modalitati de manifestare a fenomenului de evaziune fiscala, folosite de contribuabili, in diferite domenii de activitate, constatate, documentate si sanctionate de inspectorii fiscali, in cursul anului 2004, sunt:

a) Comertul cu amanuntul si en gros

In acest domeniu au fost identificate activitati ale unor agenti economici, care, eludand normele in materie, au condus la punerea in practica a unor tentative de sustragere de la plata taxelor si impozitelor datorate bugetului general consolidat.

b) Prestari servicii :

Si activitatea de prestari servicii este tinta multor evazionisti fiscali, sumele obtinute de acestia reprezentand un prejudiciu important adus bugetului general consolidat.

c) Comercializarea produselor petroliere:

Activitatea de comercializare a produselor petroliere este tinta multor evazionisti fiscali, sumele obtinute de acestia reprezentand un prejudiciu important adus bugetului de stat.

d) Prelucrarea si comercializarea materialului lemnos :

Diversi agentii economici care activeaza in acest domeniu incearca, utilizand o serie de mijloace ilegale, sa fraudeze bugetul statului, prin introducerea in circuitul economic a unor formulare cu regim special de provenienta ilicita. Aceste documente sunt utilizate fie pentru ajustifica provenienta materialului lemnos sustras din padurile statului, fie achizitia ilegala de la persoanele fizice.

e) Producerea si comercializarea alcoolului si bauturilor alcoolice:

O sursa importanta de evaziune fiscala a fost reprezentata si de domeniul alcoolului si

bauturilor alcoolice, mecanismul evazionist realizandu-se, in principal, prin neinregistrarea unor activitati sau venituri (integral sau partial) si administrarea patrimoniului intr-un mod fraudulos.

f) Gestionarea si valorificarea deseurilor industriale reciclabile:

Pentru a se sustrage de la plata obligatiilor fiscale si a introduce in circuitul economic legal deseuri industriale reciclabile de provenienta ilicita, unii operatori economici utilizeaza documente cu regim special procurate de persoane fizice care se substituie ilegal reprezentantilor societatilor comerciale si le achizitioneaza de la distribuitorii autorizati.

Materiile prime tranzactionate in acest domeniu sunt adesea exportate de catre societatile comerciale care solicita, in urma acestor operatiuni , rambursari de T.V.A. Frauda se produce prin interpunerea in lantul de achizitii a unor societati fictive sau a unor societati ce folosesc facturi false sau de provenienta ilicita.