Lista activitatilor excluse de la finantare

Urmatoarele activitati nu pot fi finantate:

• Orice activitate sau productie care implica folosirea de forme periculoase sau exploatante a muncii fortate, a muncii daunatoare copiilor, de practici discriminatorii sau practici care impiedica angajatii sa-si exercite drepturile de asociere si negociere colectiva;
• Activitatile de productie sau comercializare a oricarui produs sau activitate considerate ilegale de legile si regulamentele din Romania sau de conventiile si intelegerile internationale, incluzand dar fara a se limita la legislatia sau conventiile legate de protectia biodiversitatii resurselor sau a mostenirii culturale 3;
• Producerea sau comercializarea de arme si munitie 4;
• Producerea sau comercializarea de bauturi alcoolice (altele decat berea si vinul) 4;
• Producerea sau comercializarea de tutun 4;
• Jocuri de noroc, cazinouri sau firme cu activitate similara 4;
• Comertul cu animale salbatice sau produse ale animalelor salbatice  reglementate prin CITEZ: Conventia cu privire la Comertul International  cu Specii de Flora si Fauna Salbatica Aflate in Pericol 5;
• Producerea sau comercializarea de materiale radioactive, incluzand stocarea sau tratarea rezidurilor radioactive 6,7;
• Producerea, comercializarea sau utilizarea de fibre de azbest libere ori produse care contin azbest 8;
• Producerea sau comercializarea de produse din lemn si forestiere din padurile neexploatate si padurile tropicale umede 7,9;
• Producerea si comercializarea de produse care contin PCB 10;
• Producerea si comercializarea de produse farmaceutice, de  pesticide/erbicide sau alte substante periculoase care sunt supuse excluderilor si interdictiilor internationale 11;
• Producerea si comercializarea compusilor chimici care dauneaza stratului de ozon care sunt supuse excluderilor internationale 12;
• Pescuitul cu plasa in mediul marin folosind plase care depasesc  2,5 kilometri in lungime;
• Transportul de petrol sau a altor substante periculoase in tancuri care nu se supun cerintelor Organizatiei Maritime Internationale (IMO) 2,13;
• Obtinerea de energie utilizand combustibili nucleari;
• Eliberarea de organisme modificate genetic in mediul inconjurator si comertul cu astfel de organisme care sa fie eliberate in mediul inconjurator;
• Activitatile care se desfasoara in interiorul sau in aproprierea terenurilor detinute de populatia indigena si/sau grupuri vulnerabile, ca pamanturi si cursuri de apa utilizate pentru activitati de subzistenta ca vanatoarea, pescuitul sau cresterea animalelor;
• Activitatile care se desfasoara in interiorul sau in aproprierea zonelor protejate de legislatia din Romania sau de conventiile internationale, site-uri de interes stiintific, zone in care traiesc specii rare sau pe cale de disparitie si padurile primare/seculare cu importanta ecologica 14;
• Activitatile care pot dauna site-urilor ce au importanta culturala si arheologica;
• Activitatile ce implica stramutare fortata;  

1. Munca fortata reprezinta toate eforturile sau serviciile neefectuate intr-un mod voluntar, care sunt obtinute de la o persoana sub amenintarea cu forta sau cu pedepsirea. Munca daunatoare copiilor reprezinta angajarea in scopul exploatarii economice a copiilor, sau care poate prezenta riscuri sau poate interveni in educatia copiilor, sau care este daunatoare sanatatii copiilor sau dezvoltarii lor fizice, mentale, spirituale morale sau sociale. Pentru date suplimentare a se vedea: IFC (a se vedea IFC/MIGA Declaratia comuna  referitoare la munca fortata si daunatoare copiilor); Declaratia ILO asupra principiilor fundamentale si drepturilor in munca si principiile enumerate in urmatoarele conventii: Conventia ILO 29 si 105 (munca fortata si obligatorie), 87 (libertatea de asociere), 98 (dreptul la negociere colectiva), 100 si 111 (discriminari), 138 (varsta minima), 182 (cele mai grave forme de munca a copiilor); Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
2. Aceste restrictii sunt o consecinta doar a politici BERD.
3. Principalele conventii internationale referitoare la biodiversitate includ, dar nu se limiteaza la: Conventia legata de protejarea speciilor migratoare de animale salbatice (Conventia de la Bonn), Conventia referitoare la terenurile mlastinoase de importanta internationala in special a habitatului pasarilor de apa (Conventia Ramsar); Conventia referitoare la protejarea habitatului natural si a vietii slabatice europene(Conventia de la Berna); Conventia mostenirii mondiale; Conventia referitoare la diversitatea biologica.
4. Aceasta nu se aplica sponsorilor de proiecte care nu sunt implicati in mod substantial in aceste activitati; "neimplicarea in mod substantial" inseamna ca activitatea vizata este auxiliara operatiunilor principale desfasurate de sponsorii de proiect.
5. CITEZ: Conventia cu privire la Comertul International  cu Specii de Flora si Fauna Salbatica Aflate in Pericol.
6. Aceasta nu se aplica achizitionarii de echipamente medicale, echipamente pentru controlul calitatii (de masura) si orice echipament in care BERD/IFC considera ca exista surse radioactive nesemnificative si/sau protejate in mod adecvat.
7. Aceste restrictii sunt o consecinta doar a politicii IFC.
8. Aceasta nu se aplica achizitionarii si utilizarii de folii de acoperire a cimentului fabricate din fibre de azbest legate, in situatii in care in care continutul de azbest este mai mic de 20%.
9. A se vedea politica IFC OP 4.36, Silvicultura.
10. PCB: Policlorinat bifenil - grupa de substante chimice extrem de periculoase. PCB se pot gasi in transformatoarele electrice cu ulei, capacitoarele si cutiile de viteza din anii 1950-1985.
11. Lista de produse care sunt obiectul excluderilor si interdictiilor este disponibila la IFC sau BERD. Documentele de referinta includ Reglementarea Comunitatii Europene (EEC) numarul 2455/92 referitoare la exportul si importul anumitor substante chimice periculoase, cu amendamente; Lista ONU consolidata a produselor destinate consumului si/sau vanzarii care au fost interzise, retrase, restrictionate sau care nu au fost aprobate de guverne; Conventia referitoare la procedurile privind acordul dat anterior pentru anumite substante chimice periculoase si pesticide in comertul international (conventia de la Rotterdam); Conventia de la Stockholm referitoare la poluantii organici persistenti; Clasificarea WHO a pesticidelelor dupa gradul de periculozitate.
12. 'Substante care dauneaza stratului de ozon' (ODS): Compusi chimici care reactioneaza cu si distrug stratul de ozon producand asa numitele 'gauri ale stratului de ozon'. Protocolul de la Montreal prezinta lista ODS si tintele de reducere precum si datele de excludere. O lista a compusilor chimici stabilita de Protocolul de la Montreal care contine aerosoli, agenti refrigeranti si de imprastiere a spumei, solventi, agenti de protectie impotriva focului impreuna cu detalii referitoare la tarile semnatare si datele de terminare ale fazelor proiectului este disponibila la IFC si BERD.
13. Aceasta include: tancurile petroliere care nu au toate certificatele solicitate de Marpol Solas (incluzand, dar fara a se limita la cod ISM), tancurile petroliere aflate pe lista neagra a Uniunii Europene sau interzise de Memorandumul de Intelegere de la Paris privind controlul portuar (Paris MOU) si tancurile ajunse la varsta maxima de exploatarea conform reglementarilor 13G si 13H din Anexa 1 a Marpol. Nici un tanc mai vechi de 25 de ani nu poate fi folosit.
14. Documentele principale de referinta sunt Ghidurile IUCN pentru Zone Protejate.
                   

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

Acum pista ne trimite de la New York la Washington, unde pe strada Pennsylvania gasim biroul secretarului Trezoreriei Henry Paulson. Departamentul sau este atat de important, incat poarta din gradina da in curtea Casei Albe. Paulson a adoptat initial o abordare laxa in privinta bancilor, iar acum planuieste sa le preia pierderile. El a ajuns ceva similar cu reasigurarile pentru afacerile financiare importante. Scopul sau este sa elimine riscurile - insa nu si lacomia.

Paulson a fost si el candva un bancher al Wall Street-ului. Este o persoana manierata si cu principii ferme. In momentele obisnuite el ar fi avut incredere in piata, Dumnezeu si George Bush. In momente ca acestea, el prefera sa se increada in guvern, contribuabili si Bush.

Contrar celor publicate de o maniera continua, Paulson nu intentioneaza sa utilizeze veniturile ce provin din impozite pentru salvarea sistemului financiar. El planuieste insa sa preia credite noi in valoare de miliarde de dolari in numele Trezoreriei. Presedintele si Legislativul si-au dat deja acordul.

Asta se intampla cu comunitatile religioase cand apasa presiunea pe umerii lor: devin chiar mai devotate. Aceeasi gandire pe termen scurt care a abatut dezastrul asupra pietelor financiare este acum solutia aleasa sa puna punct situatiei. Guvernul incearca sa stinga focul cu combustibil in loc de apa. De fapt, este acelasi combustibil care a aprins focul pe Wall Street la inceput: creditele.

Singura diferenta este ca noile credite nu provin de la al saselea, al saptelea sau al optulea membru al comunitatii religioase. Insa, de aceasta data, banii vor fi colectati de la toti contribuabilii. Va fi momentul cand se va elimina zidul dintre biserica si stat, cand Wall Street-ul va deveni religia nationala.

Ce se intampla cu celelalte doua comunitati? Adevarul este ca acestea dispar din peisaj. Valorile ce stateau la baza gandirii din vremurile in care economia de piata era centrul succesului - precum valoare si respect, salariu si performanta, risc si responsabilitate - sunt acum rasturnate in numele guvernului.

Actiunile politicienilor mai degraba amplifica decat sa atenueze efectele esecului economic. Capitalismul american nu a murit inca, dar pare ca isi sapa propria groapa. Istoria acestor zile este istoria mortii care deja fusese anuntata. Astazi, America este prea americana sa supravietuiasca in forma ei actuala. America de astazi este insa si prea mandra ca sa recunoasca asta.

Am fost sunat de un prieten de la Goldman Sachs care mi-a spus ca GE este interesata sa incheie o tranzactie', a declarat Buffett in cadrul unui interviu. 'Cunosc fostul si actualul management de la GE si le inteleg afacerile. Este o investitie interesanta', a adaugat Buffett.

Astfel, compania Berkshire Hathaway detinuta de Buffett va investi 3 miliarde de dolari in General Electric, un vot de incredere extraordinar pentru una dintre cele mai reprezentative companii din Statele Unite, acum afectata de criza financiara, conform The Seattle Times.

Pentru a doua oara in numai o saptamana, Berkshire actioneaza in sensul sprijinirii unei companii cunoscute vreme indelungata ca avand o situatie financiara extrem de solida, scrie Bloomberg. Buffett a achizitionat un pachet de 5 miliarde de dolari in cadrul Goldman Sachs saptamana trecuta dupa ce actiunile faimoasei banci de investitii scazusera.

Berkshire va achizitiona actiuni preferentiale GE cu un dividend de 10%, in valoare de 3 miliarde de dolari. Termenii sunt similari cu cei ai acordului incheiat cu Goldman Sachs. Berkshire are de asemenea optiunea de a cumpara actiuni comune GE in valoare de 3 miliarde de dolari la un pret de 22,25 dolari pe actiune in orice moment din urmatorii cinci ani. Pretul se situeaza sub cel la care actiunile GE au inchis sedinta de tranzactionare de ieri, de 24,50 dolari.

In acelasi timp, GE intentioneaza sa vanda actiuni comune in valoare de cel putin 12 miliarde de dolari catre public.

Ca si in cazul acordului semnat cu Goldman, ambele parti vor avea de castigat, conform analistului Morningstar Justin Fuller.

General Electric, o companie cu rating AAA care si-a mentinut profitabilitatea in cursul crizei, a apelat la Buffett dupa ce investitorii au tranzactionat contractele swap pe riscul de credit legate de datoria sa ca si cum aceasta ar fi avut un rating sub investment grade.

Actiunile GE au inregistrat o scadere de 10% miercuri in urma unei note negative a unui analist. Actiunile si-au recuperat insa pierderile in urma anuntului privitor la investitia lui Buffett.

Intr-o nota adresata investitorilor, analistul Nigel Cole din cadrul Deutsche Bank si-a redus estimarile privitoare la castigurile GE pe 2008 si 2009, invocand perspectivele sumbre legate de divizia de finance a grupului, GE Capital.

Saptamana trecuta, GE a avertizat ca GE Capital va eroda castigurile totale ale grupului, reducandu-le cu aproximativ 10%, pana la 19,5-21 miliarde de dolari.

In aprilie, GE uimea Wall Street-ul anuntand o scadere de 6% a castigurilor pe primul trimestru. Dupa anuntarea investitiei, Buffett a adus laude GE. 'GE este simbolul sectorului american de afaceri in lume. Sunt increzator ca GE va continua sa inregistreze succese in anii urmatori'. Cu privire la economie, Buffett a declarat ca starea acesteia va continua sa se inrautateasca.

Totusi, spre deosebire de majoritatea companiilor americane, Berkshire Hathaway nu are nevoie de imprumuturi pentru a-si derula afacerile, chiar si la apogeul crizei financiare. 'In sfarsit se petrec lucruri pe care Buffett le asteapta de zece ani: o situatie suficient de turbulenta, care ii permite sa obtina investitii extraordinare pentru Berkshire', a aratat economistul american James Armstrong.

Investitia la Goldman Sachs include, asemenea tranzactiei cu actiuni ale General Electric, dividende anuale de minimum 10% din valoarea pachetului cumparat, adica 500 de milioane de dolari, si posibilitatea de a achizitiona capital in valoare de 5 miliarde de dolari in termen de cinci ani, la un pret preferential, bazat pe situatia actuala a bancii.

Berkshire Hathaway, cu o valoare de piata de peste 210 miliarde de dolari, controleaza 76 de afaceri care vand o gama variata de produse, de la servicii de asigurare la vopsea, inghetata sau lenjerie intima, si detine participatii in capitalul unor giganti precum Coca-Cola sau Wells Fargo.

Precedentul Goldman Sachs

Cea mai influenta banca de investitii americana, Goldman Sachs, a reusit sa obtina la sfarsitul lunii trecute un ajutor financiar din partea miliardarului Warren Buffett, compania de pe Wall Street cautand sa faca rost de lichiditati pe fondul neincrederii investitorilor in sectorul financiar-bancar. Acest ajutor din partea vehiculului de investitii detinut de miliardarul american, Berkshire Hathaway, a venit insa cu un cost. Compania a cumparat actiuni cu drept de preferinta in valoare de 5 mld. dolari cu o valoare a dividendelor de 10%. De asemenea, Berkshire a primit garantia ca va putea cumpara actiuni in valoare totala de 5 mld. dolari la pretul de 115 dolari/actiune, oricand in urmatorii cinci ani. In ziua dinaintea anuntarii acordului, actiunile companiei bancare incheiasera sedinta de tranzactionare la pretul de 125,05 dolari/actiune.

In urma cu cateva saptamani, cele mai puternice institutii de reglementare din tara si cei mai importanti bancheri s-au invalmasit intr-o fortareata din Lower Manhattan: cladirea Fed-ului din New York, intr-o incercare disperata de a opri dezastrul.

In timp ce grupul, condus de secretarul Trezoreriei Henry M. Paulson Jr., analiza prabusirea uneia dintre cele mai vechi banci de investitie din America, Lehman Brothers, o noua amenintare, chiar mai periculoasa, aparea la orizont: American International Group, cea mai mare companie de asigurari la nivel mondial, se confrunta cu probleme. AIG avea nevoie de miliarde de dolari ca sa isi revina si cerea brusc ajutor.

Singurul director executiv de pe Wall Street care participa la sedinta era Lloyd C. Blankfein de la Goldman Sachs, fosta companie a lui Paulson. Blankfein avea motive personale de ingrijorare.

Desi nu era cunoscut decat in cercuri restranse, Goldman, un stalp al Wall Street-ului ce parea imun la problemele rivalilor sai, a fost cel mai important partener de tranzactii al AIG, conform declaratiilor a sase apropiati ai asiguratorului ce au cerut sa ramana anonimi din cauza acordurilor de confidentialitate. Prabusirea AIG ar fi provocat o pierdere de nu mai putin de 20 mld. dolari (13,5 mld. euro) pentru Goldman, conform celor spuse de mai multe dintre aceste persoane.

Cateva zile mai tarziu, oficiali federali, care au lasat Lehman sa moara si initial au parut reticenti in a arunca un colac de salvare catre AIG, au sfarsit prin a salva asiguratorul in schimbul sumei de 85 mld. dolari (57,8 mld. euro). Mesajul lor era simplu: Lehman nu era contagios. Daca insa AIG se prabusea, aceeasi soarta ar fi avut-o si alte companii din intreaga lume.

Un purtator de cuvant al Goldman a afirmat intr-un interviu ca firma sa nu a fost niciodata ingrijorata de problemele cu care se confrunta AIG si ca Blankfein a participat la discutiile Fed pentru a da o mana de ajutor la salvarea intregului sistem financiar si nu doar pentru a vedea interesele propriei companii.

O introspectie in ceea ce inseamna lumea financiara, o retea de relatii si de companii interdependente, ne arata cat de fragila este aceasta lume care a inceput sa se scufunde incet in ultimele saptamani.

Desi se spune ca prabusirea pietei imobiliare ar sta la baza crizei, sistemul era deja vulnerabil pe fondul unor contracte financiare complicate, cunoscute sub numele de derivate de credit, care asigura creditorii impotriva pierderilor. Ele sunt intreprinse in mod privat si fara sa fie aduse la cunostinta institutiilor de reglementare - uneori chiar si fara cunostinta directorilor executivi care se ocupa de ele.

Initial proiectate sa reduca riscul si sa ridice gradul de prosperitate, aceste inventii au marit in schimb impactul ipotecilor cu probleme ca acelea care au provocat caderea Bear Stearns si pe cea a Lehman Brothers si acum ameninta intreaga economie.

In cazul AIG, totul a inceput de la o divizie de doar 377 de persoane, din Londra, iar virusul s-a extins rapid, intr-un climat ce i-a permis sa se dezvolte, si a ajuns aproape sa decimeze una dintre cele mai admirate companii la nivel mondial, un asigurator puternic si de nadejde cu un bilant de 1.000 de mld. dolari (679 mld. euro), 116.000 de angajati si operatiuni in peste 130 de tari.

Unitatea londoneza a gigantului din domeniul asigurarilor era cunoscuta sub numele de AIG Produse Financiare sau AIGFP. Ea era condusa intr-o maniera aproape complet autonoma, cu o mana de fier, de Joseph J. Cassano, conform fostilor si actualilor angajati ai AIG.

Cassano a ajutat la punerea bazelor unitatii londoneze in 1987. Banca de investitii a devenit celebra in anii 1980 prin regele obligatiunilor invechite, Michael R. Milken, care ulterior a pledat vinovat la sase acuzatii de infractiune.

Unitatea britanica a devenit suficient de profitabila ca analistii sa il considere pe Cassano candidatul cel mai probabil ca sa ii urmeze lui Maurice R. Greenberg in functia de director executiv, dupa ce acesta din urma a condus AIG pentru o perioada atat de indelungata incat imaginea lui ajunsese sa fie reprezentativa pentru imaginea institutiei de asigurari. Greenberg a sfarsit prin a fi implicat intr-un scandal ce a pus capat lungii sale 'domnii'. In februarie anul trecut, Cassano si-a dat demisia cand compania a dat primele semne de slabiciune, cand a inceput sa piarda bani si auditorii si-au pus intrebari despre cum compania isi evalua proprietatile. Pana la 15 septembrie problemele cu care s-a confruntat unitatea au provocat o scadere a ratingului la creditele AIG, compania fiind nevoita sa afiseze o suma de 15 mld. dolari (10,2 mld. euro), sub forma de garantii suplimentare - situatie ce ulterior s-a soldat cu o salvare din partea statului.

La AIG, Cassano a asigurat oameni si proprietati impotriva dezastrelor naturale si a mortii, a oferit servicii sofisticate de management al activelor, si a facut-o atat de bine incat s-a dus vestea pe mai multe continente. Chiar si acum subsidiarele sale de asigurari sunt puternice din punct de vedere financiar.

Cand Cassano a intrat pentru prima data pe piata derivatelor, cea mai mare afacere a sa vindea asa-numitele produse 'simple de vanilie' cum ar fi schimburi de rate ale dobanzii. Aceste schimburi permiteau participantilor sa parieze pe o directie a ratelor dobanzii si teoretic sa se izoleze de evenimentele financiare neprevazute.

In urma cu 10 ani, un moment de cotitura a schimbat profilul derivatelor pe care Cassano le tranzactiona, conform unor declaratii pe care el le-a facut anul trecut. Specialistii pe segmentul produselor derivate de la JP Morgan Chase, o banca importanta ce a avut multe acorduri cu unitatea lui Cassano, a venit cu o idee inovativa.

JP Morgan a propus urmatoarele: AIG ar