Veniturile si cheltuielile bugetului local

VENITURILE SI CHELTUIELILE BUGETULUI LOCAL

Bugetul local este format din venituri si cheltuieli, grupate pe baza clasificatiei bugetare aprobate de Ministerul Finantelor Publice. Veniturile si cheltuielile bugetelor, precum si celelalte venituri si cheltuieli evidentiate in afara bugetului local, cumulate la nivelul unitatii administrativ teritoriala, alcatuiesc bugetul general al unitatii administrativ - teritoriale, care, dupa consolidare, prin eliminarea transferurilor dintre bugete, va reflecta dimensiunea efortului financiar public in unitatea administrativ-teritoriala pe anul respectiv, starea de echilibru sau dezechilibru, dupa caz.

Creditele bugetare aprobate, se utilizeaza pentru finantarea functiilor administratiei publice locale, programelor, proiectelor, activitatilor, actiunilor, obiectivelor si a altor asemenea, potrivit scopurilor prevazute in legi si alte reglementari, si vor fi angajate si folosite in stricta corelare cu gradul previzioanat de incasare a veniturilor bugetare.

1. Veniturile bugetului  local

Reprezinta resurse banesti care revin bugetelor locale, bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local, bugetelor activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare, in baza unor prevederi legale, venituri formate, in principal, din impozite, taxe si alte varsaminte.

In tara noastra in conformitate cu legislatia in vigoare, veniturile bugetelor locale, se realizeaza, in majoritatea lor, prin intermediul veniturilor ordinare, veniturile extraordinare fiind acordate - potrivit caracterului lor, in mod exceptional - pentru completarea veniturilor unitatilor administrativ-teritoriale.

La aceste surse se adauga sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote aditionale, transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat si unele venituri cu destinatie speciala.

Veniturile proprii ale bugetelor locale, conform clasificatiei elaborata de Ministerul Finantelor si Legii Finantelor Publice Locale sunt:

venituri fiscale formate din impozite si taxe;

varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor locale si varsaminte de la institutiile publice

diverse venituri formate din venituri din concesiuni, din amenzi, si imputatii, despagubiri si recuperarea cheltuielilor de judecata;

venituri din capital sunt acelea ce se obtin din valorificarea unor bunuri ale institutelor publice si din vanzarea locuintelor construite din fonduri banesti ale statului.

Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaza pe constatarea si evaluarea materiei impozabile si a bazei de impozitare in functie de care se calculeaza impozitele si taxele aferente, evaluarea serviciile prestate si a veniturilor obtinute din acestea, precum si alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, in scopul evaluarii corecte a veniturilor.

Veniturile bugetare locale nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu exceptia donatiilor si sponsorizarilor, care au stabilite destinatii distincte.

Ordonanta de Urgenta nr.45/2003 privind finantele publice, prin anexa nr.1, repartizeaza veniturile in doua mari categorii:

venituri proprii - venituri care se prevad in bugetele proprii ale judetelor

venituri proprii - care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Veniturile in bugetele locale sunt structurate pe capitole si subcapitole si sunt reflectate in anexa nr. 1 din Ordonanta Guvernului nr.45/200

Avand in vedere principalele trasaturi caracteristice ale veniturilor bugetare, acestea pot fi grupate dupa anumite criterii[1]:

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

1. regularitatea mobilizarii lor la bugetul public;
2. continutul economic;
3. provenienta.

1. In functie de regularitatea mobilizarii lor la bugetul public, veniturile bugetare se impart in ordinare si extraordinare.

• Veniturile ordinare sunt cele considerate normale, firesti pentru constituirea  bugetului public, fiind instituite si mobilizate la buget in mod obisnuit. In acestea se includ veniturile fiscale si nefiscale.

• Veniturile extraordinare sunt cele instituite si mobilizate in anumite situatii deosebite, cand veniturile ordinare sunt insuficiente in raport cu necesitatile de mijloace banesti ale autoritatilor publice. Astfel de venituri se mobilizeaza pentru infaptuirea unor obiective considerate a fi exceptionale.

2. Din punct de vedere al continutului economic, veniturile bugetare sunt structurate in venituri curente, venituri din capital, sume defalcate si transferuri.

Veniturile curente detin ponderea covarsitoare in formarea bugetului, fiind incasate in baza unor prelevari legale care au o mare valabilitate in timp; ele se repeta de la un an bugetar la altul. In functie de natura lor, veniturile curente se subdivid in: venituri fiscale si nefiscale.

Veniturile fiscale se concretizeaza in impozitele, taxele si contributiile percepute la buget, avand caracter obligatoriu nerestituibil. In cadrul veniturilor fiscale sunt percepute:

• impozite, taxe si contributii directe, in cazul carora suportatorul real este considerat a fi insusi subiectul lor;
• impozite si taxe indirecte, in cazul carora suportatorul real nu coincide cu subiectul platitor.

Veniturile nefiscale sunt acelea care revin statului in calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproductiei economice, cele mobilizate de la regiile publice autonome si de la institutiile publice, precum si diverse alte venituri.

Veniturile din capital detin o pondere scazuta in structura veniturilor bugetare si provin din valorificarea prin vanzare a unei parti din avutia nationala aflata in patrimoniul public.

Sumele defalcate si transferurile apar ca venituri ale bugetelor locale si au in vedere cedarea de la bugetul central a unei parti din impozitul pe salarii, avand drept scop atenuarea dezechilibrelor bugetare ce se inregistreaza la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. In ceea ce priveste practica financiara in domeniul constituirii veniturilor bugetelor locale, pe langa folosirea unor impozite de sine statatoare, se intalneste si procedeul de aplicare a unor cote aditionale sau cote defalcate. Aditiunea presupune ca la anumite impozite care constituie surse de venit pentru bugetele centrale se aplica o anumita cota (procent pe baza careia se determina suma din totalul impozitului respectiv care ramane la dispozitia bugetelor locale. In situatia practicarii defalcarii se pot folosii doua variante[2]:

• din impozitele care sunt considerate surse de venit pentru bugetul central se defalca o suma calculata pe baza cotei stabilite care ramane la bugetul local iar cealalta trece la bugetul central;
• din anumite impozite locale, se poate defalca o suma care se preleva  la Bugetul central.

Din punct de vedere al provenientei lor, veniturile bugetare sunt interne si externe.

• Veniturile de provenienta interna sunt alcatuite din: impozite, taxe, contributii, venituri de la intreprinderile si proprietatile publice, donatii interne, imprumuturi contractate pe piata interna.
• Veniturile de provenienta externa imbraca forma imprumuturilor externe si transferurile externe primite sub forma imprumuturilor nerambursabile.

2. Cheltuielile bugetare

Sunt cheltuielile aprobate si efectuate din bugetele locale, din bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local si din bugetele activitatilor finantate din veniturile extrabugetare, in limita si cu destinatia stabilita prin bugetele respective.

Fundamentarea, dimensionarea si repartizarea cheltuielilor bugetelor locale, pe ordonatori de credite, pe destinatii, respectiv pe actiuni, activitati, programe, proiecte, obiective, se efectueaza in concordanta cu atributiile care revin autoritatilor administratiei publice locale, cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor si in interesul colectivitatilor locale respective. Fundamentarea si aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectueaza in stricta corelare cu posibilitatile reale de incasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

Cheltuielile unui buget local se acopera integral din veniturile bugetului local respectiv. Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute in legi specifice si in legile bugetare anuale. Nici o cheltuiala nu poate fi inscrisa in bugetul local si nici nu poate fi angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.

Din motivul ca, cheltuielile prevazute in capitole si articole au destinatie precisa si limitata, numarul de salariati, permanenti sau temporari, si fondul salariilor de baza se aproba distinct, prin anexa la bugetul fiecarei institutii publice, iar numarul de salariati aprobat nu poate fi depasit.

Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, in conformitate cu creditele de angajament si duratele de realizare a investitiilor. Programele si fondurile externe nerambursabile si imprumuturile interne si externe se cuprind in anexe la bugetele locale si se aproba odata cu acestea.

Creditele bugetare sunt sumele aprobate prin buget, reprezentand limita maxima pana la care se pot ordonanta si efectua plati in cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate in cursul exercitiului bugetar sau din exercitii anterioare pentru actiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanta si efectua plati din buget pentru celelalte actiuni. Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercitiului bugetar.

In clasificatia functionala a cheltuielilor bugetare sunt specificate urmatoarele parti de cheltuieli privind bugetele locale:

Partea I-a: Cheltuieli pentru servicii publice generale, aceasta denumire fiind intrebuintata in prezent pentru "autoritatile executive" respectiv pentru organele locale ale puterii executive cu diviziunile privind cheltuielile personal, materiale si de servicii. Cu titlul de cheltuieli de personal, pe langa salarii se prevad sumele de bani ce se platesc pentru ore suplimentare, alte drepturi de personal, cheltuieli pentru deplasari, detasari si transferari, precum si sumele de bani necesare platii contributiilor pentru asigurarile sociale de stat. Cu titlul de cheltuieli pentru materiale si servicii sunt admise cheltuieli pentru intre si gospodarire, iluminat, incalzit, posta, telefon, carti si publicatii, protocol, furnituri de birou, obiecte de inventar de mica valoare sau scurta durata, reparatii, protectia muncii si alte cheltuieli materiale si de servicii.

Partea a II-a: Cheltuieli social-culturale cu defalcare privind invatamantul, sanatatea, cultura, religia si activitatile sportive si de tineret, precum si asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii.

Cheltuielile privind invatamantul sunt defalcate pe forme de invatamant, dupa cum urmeaza: cheltuieli cu invatamantul prescolar, cel primar si gimnazial, cel liceal, profesional, post-liceal si special, precum si case de copii, internate, camine si cantine pentru elevi.

Cheltuielile pentru sanatate privesc dispensare medicale, spitale, sanatorii, si preventorii, centre de transfuzii sanguine, centre de sanatate, diagnostic si tratament precum si case, leagane de copii, servicii de ambulanta si alte institutii si actiuni sanitare.

Cheltuielile pentru cultura, activitate sportiva si de tineret privesc bibliotecile publice, muzee, teatre si institutii profesionale de spectacole si concerte, case de cultura, camine culturale, scoli populare de arta, alte institutii si actiuni privind cultura, religia si activitatea sportiva si de tineret.

Cheltuielile de asistenta sociala se refera la caminele de batrani si pensionari, camine pentru copii, camine spital pentru invalizi si bolnavi cronici, cantine de ajutor social, centre de primire a minorilor, ajutor social, plasament familiar, indemnizatii de nastere precum si alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii de asistenta sociala.

Partea a III-a: cheltuieli pentru servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape. Din aceasta parte a cheltuielilor bugetelor locale se finanteaza intretinerea si repararea strazilor, iluminatul public, salubritate, intretinerea gradinilor publice, a parcurilor si zonelor verzi, energie termica pentru populatie, locuinte, alimentare cu apa, statii de epurare a apelor uzate, colectoare si de pompare, retele, centrale si puncte termice, canalizare si alte actiuni pentru dezvoltare publica si locuinte.

Partea a IV-a: cheltuieli pentru actiuni economice cu subdiviziuni privind drumuri si poduri, transport in comun, comunicatii de interes public, prevenirea si combaterea inundatiilor si alte cheltuieli pentru actiuni economice.