Relatia cu organismele monetare internationale

Incepand din decembrie 1999, data invitarii Romaniei la inceperea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, rolul acestei organizatii in modelarea politicilor economice autohtone a crescut in mod constant. Cel mai important instrument in acest sens l-a constituit negocierea dosarelor legate de acquis-ul comunitar. In primul semestru al anului, pe durata presedentiei suedeze, Romania a deschis cinci capitole de negociere (Capitolul 4 Libera circulatie a capitalurilor; Capitolul 5 Dreptul societatilor comerciale; Capitolul 8 Pescuitul; Capitolul 9 Politica in domeniul transporturilor si Capitolul 25 Uniunea vamala) .

Din perspectiva Bancii Nationale a Romaniei, o deosebita importanta prezinta dosarul privind libera circulatie a capitalurilor, in acest scop fiind emisa Circulara nr. 26/2001 a BNR, care stabileste etapele de liberalizare a circulatiei capitalului pana la momentul aderarii.

Sub presedentia belgiana, Romania a deschis trei noi capitole de negociere: Capitolul 10 Impozitarea; Capitolul 13 Politici sociale si Capitolul 23 Protectia comsumatorilor si a sanatatii) si a inchis provizoriu doua capitole (Capitolul 5 Dreptul societatilor comerciale si Capitolul 23 Protectia consumatorilor si a sanatatii).

Relatia autoritatilor romane cu Fondul Monetar International s-a concentrat asupra negocierilor privind incheierea unui nou acord, demarate inca din primul trimestru al anului 2001 si concretizate prin aprobarea de catre consiliul de administratie al FMI, la sfarsitul lunii octombrie, a acordului stand-by in valoare de 300 milioane DST. Prima transa, in valoare de 52 milioane DST (circa 66 milioane dolari), a fost eliberata imediat dupa aprobare. Mai important decat suma in sine a fost insa semnalul dat altor institutii privind consistenta politicilor Guvernului roman.

Noul acord incheiat cu FMI pentru 2002 cuprindea:

- reducerea inflatiei la un nivel de 22 la suta prin promovarea unor politici monetare si fiscale prudente si accentuarea politicilor structurale;

- restrangerea deficitului de cont curent la circa 5,5 la suta din PIB, fara a utiliza cursul de schimb ca mijloc de imbunatatire a competitivitatii externe;

- diminuarea deficitului bugetar consolidat la 3 la suta din PIB;

- o politica salariala prudenta in sectorul public si in intreprinderile de stat, cu majorari salariale sub nivelul inflatiei;

- continuarea procesului de aliniere a preturilor pentru energia electrica, termica si gazele naturale la cele practicate pe plan international si imbunatatirea ratei de colectare a sumelor datorate de consumatori;

- accelerarea privatizarii.

O serie de agentii de rating au imbunatatit in anul 2001 calificativele acordate Romaniei. Standard & Poor's si Moody's au ridicat rating-ul pentru datoria pe termen lung in valuta de la B- (pozitiv) la B (pozitiv) si rspectiv de la B3 la B2, iar Fitch IBCA a modificat de la B la B+ calificativul pentru datoria pe termen lung in moneda nationala.

In relatia cu Banca Mondiala, au continuat tragerile din linii de credit contractate in anii anteriori. Astfel, in anul 2001 s-au tras circa 132 milioane dolari din proiecte BIRD, din care 114,4 milioane dolari pe proiecte de datorie publica si 17,6 milioane dolari SUA din proiecte de datorie publica garantata (SNCFR; CONEL; Telecomunicatii).

Totodata, in cursul anului au fost aprobate noi contracte, in valoare totala de 450 milioane dolari SUA, din care nu s-au efectuat trageri. Cele mai importante dintre acestea privesc Proiectul de dezvoltare a pietelor financiare in mediul rural (80 milioane dolari) si Proiectul pentru asigurarea protectiei sociale (50 milioane dolari). De asemenea, in luna noiembrie 2001, BIRD a anuntat acordul de principiu pentru aprobarea imprumutului PSAL II (300 milioane dolari).