Recomandari privind elaborarea analizei cost beneficiu - analiza financiara (Analiza cost-beneficiu financiara)

Aceste recomandari au la baza Documentul de lucru nr. 4 al Comisiei Europene (Directia Generala pentru Politica Regionala)[1] ce reprezinta un indrumar pentru elaborarea analizei cost beneficiu pentru proiectele ce urmeaza a fi co-finantate din FEDR sau Fondul de Coeziune in perioada de programare 2007-2013.

Obiectivele ACB vor fi:

de a stabili masura in care proiectul contribuie la politica de dezvoltare regionala (obiectivele POR) si in mod special la atingerea obiectivelor axei prioritare in cadrul careia se solicita fonduri;

de a stabili masura in care proiectul are nevoie de co-finantare din FEDR pentru a fi viabil financiar.

Pentru a estima impactul economic, social si de mediu al proiectului se opereaza cu ipoteze, ceea ce introduce o serie de incertitudini. Din acest motiv o analiza de risc trebuie cuprinsa in ACB. In cadrul analizei de risc vor fi cuprinse si masurile pentru a minimiza impactul negativ al anumitor riscuri. Aceste masuri pot introduce elemente de cheltuiala suplimentara, ceea ce inseamna o reluare a proiectarii.

Odata identificate nevoile grupurilor tinta si necesitatea proiectului, urmeaza stabilirea clara a obiectivelor. Diferite variante de solutii vor fi evaluate in functie de masura in care pot contribui la atingerea obiectivelor. Trebuie dovedit ca solutia selectata si dezvoltata in proiect este cea mai potrivita pentru atingerea obiectivelor. Este necesar ca obiectivele sa fie cat mai clar definite, iar indicatorii corespunzatori acestora cat mai bine cuantificati, pentru ca acestia sunt elemente ale analizei.

I. Analiza financiara (Analiza cost-beneficiu financiara)

Principalul obiectiv al analizei financiare (analiza cost-beneficiu financiara) este de a calcula indicatorii performantei financiare a proiectului (profitabilitatea sa). Aceasta analiza este dezvoltata, in mod obisnuit, din punctul de vedere al proprietarului (sau administratorului legal) al infrastructurii. Sunt cazuri in care proprietarul si operatorul infrastructurii nu sunt aceeasi entitate (gestiune delegata). In aceste cazuri va fi dezvoltata o analiza financiara consolidata (ca si cum ar fi aceeasi entitate).

Metoda utilizata in dezvoltarea ACB financiara este cea a "fluxului net de numerar actualizat". In aceasta metoda fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea si provizioanele, nu sunt luate in consideratie. Cheltuielile neprevazute din Devizul general de cheltuieli nu vor fi luate in calcul decat in masura in care sunt cuprinse in cheltuielile eligibile ale proiectului. Ele nu vor fi luate in calcul in determinarea necesarului de finantat, atat timp cat ele nu constituie o cheltuiala efectiva, ci doar o masura de atenuare a anumitor riscuri.

In cadrul analizei se va utiliza metoda incrementala. Atunci cand este dificil sau chiar imposibil de a determina costurile si veniturile in situatia "fara proiect", Comisia Europeana recomanda ca scenariul fara proiect sa fie considerat acela "fara nici o infrastructura", adica veniturile si costurile de operare si intretinere sa fie considerate pentru intreaga infrastructura, nu numai pentru portiunea reabilitata, modernizata, prin proiect.

a)      profitabilitatea financiara a investitiei si a contributiei proprii investite in proiect determinata cu indicatorii VNAF/C (venitul net actualizat calculat la total valoare investitie) si RIRF/C (rata interna de rentabilitate calculata la total valoare investitie). Total valoare investitie include totalul costurilor eligibile si ne-eligibile din Devizul de cheltuieli.

Pentru ca un proiect sa necesite interventie financiara din partea fondurilor structurale, VNAF/C trebuie sa fie negativ, iar RIRF/C mai mica decat rata de actualizare (RIRF/C < 5). Proiectele care au acesti indicatori buni se pot sustine si fara interventia din partea Fondurilor structurale, deci nu vor fi finantate.

Profitabilitatea contributiei proprii investite in proiect se determina considerand numai contributia proprie la proiect si se masoara prin VNAF/K si RIRF/K. In acest caz se considera contributia proprie la momentul in care este ea efectiv platita (de ex, in cazul unui imprumut, la momentul rambursarii). Acesti indicatori trebuie sa fie buni, in functie de natura proiectului. Un tabel cu profitabilitatea asteptata in cazul a diferite tipuri de infrastructurii este prezentat in Documentul de lucru 4.

b)      cantitatea optima de interventie financiara din partea fondurilor structurale.

In cazul in care RIRF/K si VNAF/K au valori prea bune, aceasta inseamna ca proportia de finantare rambursabila a fost mai mare decat era necesar. Pentru a evita aceasta situatie, se va determina proportia de grant, conform art. 55 din Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006.

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

c)      durabilitatea financiara a proiectului in conditiile interventiei financiare din partea fondurilor structurale.

Durabilitatea financiara a proiectului trebuie evaluata prin verificarea fluxului net de numerar cumulat (neactualizat). Acesta trebuie sa fie pozitiv in fiecare an al perioadei de analiza. La determinarea fluxului de numerar net cumulat se vor lua in considerare toate costurile (eligibile si ne-eligibile) si toate sursele de finantare (atat pentru investitie cat si pentru operare si functionare, inclusiv veniturile nete).

II. Analiza economica (analiza cost-beneficiu economica)

Analiza economica masoara impactul economic, social si de mediu al proiectului si evalueaza proiectul din punctul de vedere al societatii. Nu intotdeauna un proiect necesar este si dorit. De aceea, unde este cazul, analiza economica va fi insotita si de un studiu asupra disponibilitatii grupurilor tinta (populatia) de a plati pentru serviciile oferite de infrastructura construita / reabilitata / modernizata prin proiect.

Trebuie considerate, acolo unde este cazul, elemente de natura suportabilitatii tarifului pentru populatie sau costurile de mediu (aplicarea principiului "poluatorul plateste").

Baza pentru dezvoltarea analizei economice o constituie tabelele analizei financiare. Pentru determinarea performantelor economice, sociale si de mediu ale proiectului este necesar sa fie facute o serie de corectii, atat pentru costuri, cat si pentru venituri.

a)      Corectiile fiscale: taxele indirecte, daca au fost incluse in costuri (de exemplu TVA, atunci cand a fost inclusa in costurile eligibile si / sau in costurile de operare si intretinere, ca si obligatiile angajatorului relative la salarii, sau orice subventii, daca au fost incluse in costuri). Aceasta deoarece ele constituie venit la nivelul bugetului de stat / local, cu alte cuvinte, daca judecam la nivelul societatii, ele reprezinta doar o mutare dintr-un buzunar in altul.

b)      Corectiile pentru externalitati: impacturile proiectului in economia si mediul sau trebuie luate in considerare. Acestea pot fi:

i.            Impacturi negative, ce se includ in analiza la pozitia costuri economice. Putem avea astfel de costuri:

Pe perioada constructiei. De exemplu: pe perioada construirii unui drum este deviata circulatia, ceea ce duce la intarzieri de ½ ora pentru toate categoriile de vehicule;

Pe perioada de viata a proiectului. De exemplu: un nou drum va duce la cresterea poluarii prin emisiile de gaze ale vehiculelor ce vor trece pe acest drum, similar in orice situatie de crestere a traficului;

ii.          Impacturi pozitive, ce se includ in analiza la pozitia beneficii. Putem avea astfel de beneficii:

Pe perioada constructiei. De exemplu: numar de locuri de munca temporare, pe perioada constructiei;

Pe perioada de viata a proiectului. De exemplu: reducerea emisiilor de gaze, reducerea consumului energetic in cazul unei reabilitari termice a unui spital sau scoli, cresterea valorii terenului datorita proiectului, cresterea nr. de IMM-uri etc.;

Aceste impacturi pozitive se regasesc in indicatorii de impact (cei aferenti obiectivelor generale).

Toate aceste impacturi se impart in:

economice (cresterea unor venituri indirecte, costuri indirecte suplimentare),

sociale (reducerea somajului, nr. de locuri de munca pastrate, nr. de locuri de munca pierdute, nr. populatie stramutata etc)

de mediu (cresterea / reducerea poluarii, dupa caz)

O parte din aceste impacturi pot fi monetarizate (masurate in bani, dupa o anumita metodologie ce trebuie prezentat in analiza). Ele vor fi incluse in tabelele analizei economice. Dar o parte din acestea nu pot fi exprimate in bani. Acestea nu trebuie ignorate, ci prezentate explicit intr-un subcapitol al analizei.

c)      Corectiile pentru transformarea preturilor de piata in preturi contabile (preturile umbra): in multe cazuri preturile de pe piata  nu reflecta preturile adevarate ale marfurilor, fiind distorsionate de diferite politici protectioniste sau de subventionare. Astfel valorile incluse in analiza financiara ascund aceste aspecte si imaginea formata este eronata din punct de vedere al societatii. Aceste elemente de distorsionare a pietei, cum ar fi taxele vamale, trebuie eliminate in cadrul analizei economice.

Pe de alta parte preturile umbra trebuie sa reflecte si costul de oportunitate si disponibilitatea de a plati a consumatorilor pentru bunurile sau serviciile oferite de infrastructura respectiva.

Preturile umbra se calculeaza prin aplicarea unor factori de conversie asupra preturilor utilizate in analiza financiara. Acestia se determina separat pentru forta de munca (luand in consideratie si rata somajului din zona) si pentru bunurile care sunt comerciabile (luand in consideratie taxele vamale si diferitele subventii pentru export, de exemplu).

Rata de actualizare utilizata in analiza economica se numeste rata sociala de actualizare.

Pentru fiecare proiect trebuie determinati urmatorii indicatori economici, pentru intreaga valoare a proiectului:

Venitul net actualizat economic (VNAE). Acesta trebuie sa fie pozitiv;

Rata interna de rentabilitate economica (RIRE). Aceasta trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata sociala de actualizare (5,5%);

Raportul beneficii/cost (B/C). Acesta trebuie sa fie mai mare decat 1.

Proiectele care nu indeplinesc aceste conditii nu au un impact relevant, deci nu sunt importante si nu vor primi finantare din fondurile structurale.

III. Analiza de risc si senzitivitate

In conformitate cu art 40 (e) din Regulamentul 1083/2006, analiza cost-beneficiu trebuie sa includa si o evaluare a riscurilor. Aceasta va fi facuta in doi pasi:

a)      analiza de senzitivitate: vor fi identificate variabilele critice ; se vor analiza performantele financiare si economice ale proiectului atunci cand valorile acestora variaza, in plus sau in minus, cu 1%.  Ceea ce incercam sa determinam sunt acele valori care influenteaza stabilitatea proiectului nostru: in ce conditii valoarea neta actualizata ajunge zero! (cu alte cuvinte: la ce este proiectul sensibil; aceasta se calculeaza atat pentru VNAF cat si pentru VNAE).

b)      analiza de risc: se va lua in calcul si probabilitatea ca acea variabila critica sa evolueze asa cum am estimat in analiza de senzitivitate. Vor fi utilizate diferite metode statistice si se va determina distributia probabilistica a indicatorilor financiari sau economici. Nu intotdeauna se poate determina probabilitatea modificarii cu un anumit procent a valorii unei variabile critice. Si deci nu intotdeauna putem dezvolta o analiza de risc pe baza analizei de senzitivitate. In aceste cazuri se va efectua o analiza de risc calitativa (evaluare calitativa a riscurilor prezentata narativ).