PROCESUL BUGETAR - elaborarea bugetului de stat, aprobarea bugetului

Elemente de analiza

• Elaborarea proiectului de buget.
• Aprobarea proiectului de buget .
• Executia bugetara.
• Incheierea si aprobarea contului de executie bugetara.
• Controlul bugetar.

.Elaborarea bugetului de stat:

bugetul de stat se elaboreaza ca proiect de puterea executiva, doar guvernul are initiativa legislativa in domeniul finantelor publice.

proiectul de buget se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor.

elaborarea proiectului de buget incepe de la jumatatea anului precedent, deoarece se cunoaste executia bugetului din penultimul an.

se face concomitent pentru toate structurile organizatorice ale statului.

are la baza: obiectivele programului de guvernamant, analizele Ministerului Finantelor.

documentele elaborate si trimise Parlamentului cuprind prevederile privind marimea veniturilor si a creditelor bugetare, anexele la proiectul de lege, propuneri de modificari legislative, expunerea de motive si proiectul de lege pentru aprobarea bugetului (art.15-Legea 500/2002).

2.Aprobarea bugetului:

- proiectul de buget se prezinta Parlamentului si se aproba de catre acesta.

- Rolul Parlamentului:

Parlamentul adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare.

in cazul in care legile bugetare anuale, depuse in termen legal, nu au fost adoptate de catre Parlament pana cel tarziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se refera proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgenta.

in timpul dezbaterilor Parlamentul nu poate aproba amendamente la legile bugetare anuale, care determina majorarea nivelului deficitului bugetar.

adopta legile contului general anual de executie.

dezbaterea si aprobarea proiectului de buget in Parlament presupun, parcurgerea urmatoarelor etape:

1. prezentarea de catre primul ministru sau ministrul finantelor, a proiectului de buget in Parlament;
2. analiza proiectului de buget in comisiile parlamentare de specialitate;
3. concilierea amendamentelor (modificarilor) propuse la proiectul de buget;
4. aprobarea proiectului de buget in Parlament;
5. ratificarea bugetului de presedintele republicii.

3. Executia bugetului:

-Consta in realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor

-Executia bugetara se realizeaza de catre Ministerul Finantelor si de catre administratiile financiare.

-Prevederile de venituri sunt sarcini minime (cu execptia imprumuturilor care sunt sarcini maxime) iar cheltuielile sunt limite maxime.

-Veniturile si cheltuielile se repartizeaza pe trimestre.

-Creditele bugetare aprobate pot fi folosite de catre ordonatorii principali numai dupa deschiderea de credite de Ministerul Finantelor a conturilor bancare deschise pentru acestea. 

-Pentru a asigura executia cheltuielilor s-a organizat sistemul ordonatorilor de credite.

Ordonatorul este o persoana care are dreptul de a repartiza creditele bugetare.

Ordonatorii principali de credite sunt ministrii, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publice.

-Ordonatori secundari sau tertiari de credite sunt dupa caz, conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite.

-Ordonatorii tertiari sunt spre exemplu rectorii, inspectorii generali in invatamantul preuniversitar, directorii institutiilor publice operationale: spitale, scoli, teatre, muzee, etc.

-Pentru bugetele locale exista doar ordonatori principali si secundari sau tertiari, dupa caz. Ordonatori principali: presedintii consiliilor locale judetene si primarii, iar ordonatori secundari sau tertiari, dupa caz, conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica din subordinea organului de decizie al fiecarei unitati administrativ - teritoriale.

Ordonatorii raspund de executia bugetului in domeniul lor.

Ordonatorii de credite raspund (art.22 Legea 500/2002), de:
a) angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare repartizate si aprobate;
b) realizarea veniturilor;

c)angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;
d)integritatea bunurilor incredintate institutiei pe care o conduc;
e) organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra situatiei patrimoniului aflat in administrare si executiei bugetare;
f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a programului de lucrari de investitii publice;
g) organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora;
h) organizarea si tinerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale.

Analiza: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Proiect: Procesul politico-juridic in Uniunea Europeana

-Executia veniturilor bugetare este un proces distinct de executia cheltuielilor bugetare.

-Incasarea veniturilor cuvenite bugetului si, efectuarea platilor de la buget se realizeaza prin trezoreria statului sau prin sistemul bancilor comerciale, pe baza unor conventii privind prestarea de servicii, incheiate intre acestea si Ministerul Finantelor

-Executia cheltuielilor:

Efectuarea cheltuielilor publice implica respectarea destinatiei si a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare si impune parcurgerea mai multor faze procedurale succesive, pentru fiecare alocatie bugetara, dupa cum urmeaza: angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata.

1.angajarea cheltuielilor - presupune asumarea unei obligatii viitoare de plata a unei institutii publice catre un tert. Ea are un temei legal si se realizeaza prin semnarea unui contract , acceptarea unei oferte, trimiterea unei comenzi, decizie ministeriala, hotarare judecatoareasca, etc Angajarea este facuta de catre ordonatorii de credite principali numai in limita stabilita in buget pentru actiunile sau obiectivele respective.

2.lichidarea - reprezinta constatarea operatiunilor angajate si stabilirea sumei de plata.Se face pe baza unor acte justificative sau prin constatare faptica (furnizarea efectiva a bunurilor si/sau serviciilor contractate).

ordonantarea - reprezinta emiterea unei dispozitii de plata ce trebuie sa poarte viza de control financiar preventiv. Ea reprezinta acea faza in procesul executiei bugetare in care se confirma ca livrarile de bunuri si de servicii au fost efectuate sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi realizata. (Legea 500/2002)

4.plata reprezinta actul final prin care institutia publica achita obligatiile sale fata de terti, deci se stinge obligatia statului fata de persoanele fizice sau juridice, furnizori sau creditori.

-Executia veniturilor presupune existenta mai multor etape:

1.asezarea impozitului - identificarea materiei impozabile si determinarea marimii acesteia.

2.lichidarea impozitului - stabileste cuantumul impozitului si se deschide rolul pentru persoana fizica sau juridica (adica se inscrie suma datorata ca impozit in debitul persoanei in cauza).

3.emiterea titlului de percepere a impozitului desemneaza deschiderea rolului, adica inscrierea cuantumului impozitului intr-un act pe baza caruia se autorizeaza perceperea unui anumit venit (el poate fi titlu de incasare sau ordin de incasare - dupa cum contribuabilul achita spontan sau silit datoria sa).

.perceperea impozitului - incasarea efectiva a sumei datorate.

- Asezarea, lichidarea si emiterea titlului de perceptie a impozitului se executa prin organe specializate ale Ministerului Finantelor, iar incasarea propriu-zisa a creantelor se realizeaza prin contabili (incasatori) din serviciul trezoreriei.

-Procedura executiei este identica pentru toate celelalte tipuri de venituri bugetare.

-Actele emise de ordonatorii principali sau secundari trebuie sa poarte viza controlului financiar, pe baza acestora efectuandu-se plati ce vor afecta resursele statului

-Plata este efectuata de catre gestionarii de bani publici: contabili, casieri, platitori.

-Pentru realizarea veniturilor este necesara incasarea acestora la termenul legal si in cuantumul prevazut. Incasarea veniturilor se face prin unitatile trezoreriei sau prin alte persoane imputernicite special, prin plati prin virament (agentul economic dispune virarea din contul propriu de la banca in contul bugetului de stat a sumelor datorate bugetului de stat), plati prin numerar (in cazul persoanelor fizice), prin aplicarea de timbre fiscale mobile pe acte[1].

4. Incheierea si aprobarea contului de executie bugetara:

-Consta in intocmirea unei analize complete cu privire la realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor pentru anul bugetar expirat. Contul de incheiere a executiei bugetare este alcatuit din totalitatea veniturilor realizate si a cheltuielilor efectuate si reflecta rezultatul executiei bugetare (deficit sau excedent).

-Contul de incheiere a executiei bugetare, este intocmit de Ministerul Finantelor si este prezentat Guvernului, care, dupa discutare, il supune spre dezbatere si aprobare Parlamentului.            
-In sistemul de exercitiu:

• contul de executie bugetara pe un an cuprinde toate operatiunile aferente bugetului respectiv, chiar daca efectuarea operatiunilor este ulterioara datei care marcheaza incheierea anului bugetar;
• pentru o perioada de timp, functioneaza conturi duble:

-unul referitor la anul bugetar precedent;

-altul privind anul in curs.

-In sistemul de gestiune:

• operatiunile prevazute in bugetul unui anumit an, neefectuate pana la sfarsitul anului bugetar, se reflecta in contul de incheiere a bugetului pe anul urmator;
• prin urmare, contul de incheiere a executiei bugetare cuprinde operatiunile efectuate in anul bugetar respectiv, aferente atat anului respectiv cat si celui anterior.

-Contul de executie bugetara este aprobat si dezbatut de Parlament in al treilea trimestru al anului urmator, odata cu examinarea proiectului de buget prezentat de Guvern pentru anul viitor.

5.Controlul bugetar:

Controlul poate fi:

1. politic si legislativ este exercitat de catre Parlament, in trei situatii distincte:

a. cu ocazia examinarii si adoptarii proiectului de buget ;

b. in timpul executiei bugetare, la cerere sau din oficiu, de comisiile financiare de specialitate ale acestuia si in baza rapoartelor prezentate de guvern in cursul anului bugetar ;

c. in momentul examinarii si aprobarii contului de incheiere a exercitiului bugetar.

2. jurisdictional - exercitat de Curtea de Conturi ( se realizeaza prin verificarea, piesa cu piesa a actelor justificative, dupa care acesta se pronunta asupra legalitatii actelor justificative si da sau nu descarcarea de gestiune); Curtea de Conturi cuprinde magistrati inamovibili a caror atributie principala este de a judeca pe toti administratorii, contabilii si gestionarii statului. Pe langa Curtea de Conturi functioneaza procurorul general financiar si procurorii financiari. in fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza cate o Camera de Conturi ce cuprinde compartimentul de control financiar si un colegiu jurisdictional alcatuit din judecatori financiari si condus de un presedinte. Atributiile jurisdictionale ale Curtii de Conturi sunt detaliate in Legea 94/1992.

3. administrativ sau de specialitate - acesta este un control ierarhic exercitat in cadrul autoritatii executive, astfel:

Guvernul exercita conducerea generala a activitatii executive in domeniul finantelor publice, deci examineaza periodic sistemul financiar pe economie, executia bugetului de stat si stabileste masuri pentru imbunatatirea echilibrului financiar.

Ministerul finantelor exercita, in numele statului, controlul in intreaga economie asupra administrarii si utilizarii fondurilor de la bugetul de stat, a realizarii veniturilor bugetare si pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Organe specializate din cadrul Ministerului Finantelor:

o       Directia Generala a Controlului Financiar de Stat si Garda Financiara.

o       La nivelul judetelor si a municipiului Bucuresti: Directii de control financiar de stat inclusiv sectii ale Garzii financiare ce functioneaza in cadrul Directiei Generale de finante publice locale.

Controlul propriu al Ministerelor.

Controlul bugetar se poate exercita:

a) Controlul preventiv

• poate opri derularea operatiilor ilegale, sau ineficiente.

b) Controlul concomitent

• in momentul platii unei marfi sau al unui serviciu prestat.

c) Controlul posterior (postoperativ)

• are ca obiectiv principal identificarea incalcarilor legii, a neregulilor in executia bugetului, stabilirea persoanelor vinovate si sanctionarea acestora, urmarirea recuperarii prejudiciilor aduse statului.

6.Calendarul bugetar

pana la data de 31 martie a anului curent indicatorii macroeconomici si sociali vor fi elaborati de organele abilitate.

pana la data de 1 mai, Ministerul Finantelor Publice va inainta Guvernului, obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar pentru care se elaboreaza proiectul de buget si urmatorii 3 ani, impreuna cu limitele de cheltuieli stabilite pe ordonatorii principali de credite,

pana la 15 mai, Guvernul aproba obiectivele politicii fiscale si bugetare pentru anul bugetar si informeaza comisiile pentru buget, finante si banci ale Parlamentului asupra principalelor orientari ale politicii sale macroeconomice si ale finantelor publice.

pana la data de 1 iunie, Ministrul finantelor publice transmite ordonatorilor principali de credite, o scrisoare-cadru care specifica contextul macroeconomic pe baza caruia vor fi intocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum si limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.

pana la data de 15 iunie, Ministerul Finantelor Publice comunica ordonatorilor principali de credite limitele de cheltuieli, in vederea definitivarii proiectelor de buget.

pana la data de 15 iulie, ordonatorii principali de credite au obligatia sa depuna la Ministerul Finantelor propunerile pentru proiectul de buget si anexele la acesta, cu incadrarea in limitele de cheltuieli, si estimarile pentru urmatorii 3 ani.

pana la data de 1 august, proiectele de buget si anexele la acesta, definitivate se depun la Ministerul Finantelor.

pana la data de 30 septembrie, Ministerul Finantelor, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite si a bugetului propriu, intocmeste proiectele legilor bugetare si proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern a fiecarui an.

pana la data de 15 octombrie, Guvernul supune spre adoptare Parlamentului proiectelor legilor bugetare.
-bugetele se aproba de Parlament pe ansamblu, pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum si alineate, dupa caz, si pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum si creditele de angajament pentru actiuni multianuale.

daca legile bugetare nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, Guvernul indeplineste sarcinile prevazute in bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputand depasi de regula 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu exceptia cazurilor deosebite, temeinic justificate de catre ordonatorii principali de credite, sau, dupa caz, 1/12 din sumele propuse in proiectul de buget, in situatia in care acestea sunt mai mici decat cele din anul precedent.
-institutiile publice si actiunile noi, aprobate in anul curent, dar care incep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar urmator, vor fi finantate, pana la aprobarea legii bugetare, in limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse in proiectul de buget.