Programul PHARE si aplicabilitatea sa in Romania

Programul PHARE si aplicabilitatea sa in Romania

Programul PHARE este unul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finantate de Uniunea Europeana in procesul de asistenta acordata tarilor din Centrul si Estul Europei, candidate la aderarea la Uniunea Europeana.

Creat initial pentru asistenta Poloniei si Ungariei (Pologne et Hongrie - Aide á Restructuration Economique), programul a fost extins la toate tarile candidate din Europa Centrala si de Est.
Obiectivele Phare sunt:

a) intarirea administratiilor si institutiilor publice pentru a functiona eficient in interiorul Uniunii Europene;

b) apropierea de acquis-ul comunitar (legislatia extinsa a Uniunii Europene) si reducerea necesitatii perioadelor de tranzitie

c) promovarea coeziunii economice si sociale

Programul Phare acoperea, in 2001, 10 tari: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Romania si Bulgaria. Deoarece in 2004, 8 din cele 10 tari candidate au devenit membre EU, programul Phare a suferit modificari esentiale incepand cu anul 2003.

In calitate de tara in curs de aderare, Romania beneficiaza de asistenta financiara din partea Uniunii Europene, acordata prin Phare.

Uniunea Europeana sprijina Romania prin programul Phare inca din 1991, alocand, in perioada 1991-2001 aproximativ 1,7 miliarde Euro pentru asistenta financiara nerambursabila.

Incepand cu anul 1998, sprijinul PHARE in Romania este alocat in proportie de 70% pentru investitii si de 30% pentru constructie institutionala.  Prin "constructie institutionala" se intelege procesul de sprijinire a tarilor candidate de a-si dezvolta structurile, strategiile, resursele umane si managementul necesare dobandirii capacitatii de a pune in aplicare o legislatie armonizata cu cea a statelor membre ale Uniunii Europene.

In cadrul fiecarui program anual Phare se finanteaza proiecte care sa asigure pregatirea Romaniei in vederea aderarii la Uniunea Europeana, urmarindu-se domeniile prioritare, asa cum sunt acestea identificate in Parteneriatul de aderare, grupate pe criterii politice, economice, de intarire a capacitatii administrative si a capacitatii de asumare a obligatiilor de stat membru (adoptarea acquis-ului comunitar in diferite domenii).

Programul Phare furnizeaza sprijin pentru indeplinirea cerintelor primului criteriu de la Copenhaga, anume stabilitatea institutiilor care garanteaza democratia, statul de drept, respectarea drepturilor omului si protectia minoritatilor.

 A doua prioritate, "investitii", imbraca doua forme: Investitii pentru dezvoltarea infrastructurii de reglementare, necesare pentru a asigura conformitatea cu legislatia comunitara, si investitii directe, legate de legislatia comunitatilor europene. Alinierea la normele si standardele Uniunii Europene presupune investitii pentru dotarea institutiilor cheie, a caror capacitate de a monitoriza sau aplica corpul legislativ comunitar trebuie intarita.

Investitiile in coeziunea economica si sociala impun prin masuri similare celor finantate in statele membre ale Uniunii Europene prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDER) si al Fondului Social European (FSE). Aceste investitii contribuie la dezvoltarea unei economii de piata functionale si la dezvoltarea capacitatii de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei din Uniunea Europeana.

Pe langa aceste prioritati, programul Phare include anual alocari pentru proiecte in cadrul cooperarii transfrontaliere cu Bulgaria si Ungaria, precum si pentru participarea la programele comunitare.

Implementarea programelor Phare se realizeaza in momentul de fata pe baza Manualului DIS (Decentralised Implementation System - Sistem descentralizat de implementare) si a Ghidului pentru Phare, ISPA si SAPARD (PRAG - Practical Guide for Phare, ISPA & SAPARD).

Memorandumurile de Finantare Phare prevad o perioada de implementare a proiectelor de trei ani: in primii doi ani fondurile alocate trebuie contractate, in caz de necontractare fondurile putand fi pierdute, iar cel de-al treilea an este destinat efectuarii platilor, sumele contractate dar neplatite in interiorul perioadei prevazute de Memorandumul de Finantare putand fi de asemenea pierdute.

Programele Phare 2001-2004

I. Fondurile alocate prin Programele Phare national 2001 si Phare 2001 de cooperare trans-frontaliera Romania-Bulgaria si Romania-Ungaria au insumat 261,89 milioane euro si au fost contractate in procent de 96,9%.

 II. Din bugetul Phare 2002, Romania a beneficiat de o alocare totala de 279 milioane euro, distribuita astfel: 265,5 milioane euro pentru programul Phare national, 13 milioane euro pentru programele de cooperare transfrontaliera cu Ungaria si Bulgaria si 0,5 milioane euro prin Programul Phare orizontal pentru Securitate nucleara.

III. Fondurile Phare alocate Romaniei din bugetul Comunitatii pentru anul 2003 insumeaza 284,5 milioane euro, din care:

265,5 milioane euro pentru Programul Phare national,

11 milioane euro destinate celor doua Programe de cooperare trans-frontaliera, cu Ungaria si Bulgaria

5,6 milioane euro prin Initiativa pentru Frontiera     Externa (EBI)

2,885 milioane euro prin Programul Phare orizontal pentru Securitate nucleara.

Document online: Metode financiare de evaluare a proiectelor de investitii Referat: Somajul

IV. Alocarea prin Programul Phare National 2004 insumeaza 405,3 milioane euro. Memorandumul de finantare a fost semnat la data de 21 decembrie 2004.

Perioada de implementare a proiectelor dureaza pana la 30 noiembrie 2007.

Tot la data de 21 decembrie 2004 a fost semnat si Memorandumul de finantare al Programului Phare orizontal pentru Securitate nucleara, prin care au fost alocate Romaniei 1,959 milioane euro.

Programarea fondurilor Phare

Programarea fondurilor Phare este procesul prin care se decide volumul si distributia resurselor Phare, (pe sector /program /proiect), precum si modul in care acestea vor fi utilizate astfel incat sa contribuie la pregatirea Romaniei pentru aderarea in Uniunea Europeana.

Ministerul Finantelor Publice este responsabil la nivel central pentru intreaga coordonare a asistentei de pre-aderare acordata Romaniei de Uniunea Europeana. Acesta, prin Directia de Coordonare a Programului Phare, reprezinta interlocutorul principal atat pentru diferitele ministere de resort ce beneficiaza de sprijin de pre-aderare cat si pentru Comisia Europeana in desfasurarea exercitiului de programare (ce include negocierea sectoarelor si a proiectelor prioritare, precum si elaborarea documentelor cheie de programare). In relatia cu Comisia Europeana, ministrul finantelor indeplineste rolul de Coordonator National al Asistentei (CNA) pentru fondurile Phare.

Phare reprezinta, alaturi de ISPA si SAPARD, parte integranta dintr-o abordare mai ampla a pregatirii pentru aderare. Foaia de Parcurs si Parteneriatul de Aderare reprezinta cadrul general de actiune a fiecarui stat candidat, stabilind prioritatile generale pe care statul respectiv trebuie sa le aiba in vedere in pregatirea pentru aderare si resursele disponibile aferente. Bazat pe evaluarile din rapoartele anuale, Parteneriatele de Aderare stabilesc o serie de prioritati generale pe termen scurt si mediu.

Programul National de Adoptare a Acquisului Comunitar este programul tarii candidate de pregatire pentru aderare. Acesta estimeaza durata si costurile etapelor necesare de pregatire pentru aderare, precum si implicatia in ceea ce priveste resursele financiare si umane. Fiecare stat candidat decide daca si cand va continua actualizarea programului national de adoptare a acquisului comunitar. Romania a elaborat o ultima versiune a acestui document in anul 2002.

Avand in vedere prioritatile Parteneriatului de Aderare legate de consolidarea capacitatii judiciare si administrative, incepand cu anul 2002 sunt elaborate planuri de actiune la fiecare negociere de tara. Acestea identifica etapele necesare atingerii unui nivel corespunzator a capacitatii judiciare si administrative pana la momentul aderarii si stabilesc masuri clare ce se impun pentru realizarea acestui obiectiv.

Majoritatea fondurilor Phare sunt repartizate prin programe nationale, structurate pe doua elemente. Unul are ca scop Dezvoltarea Institutionala a sectorului public si investitiile corespunzatoare necesare pentru adoptarea si implementarea acquisului comunitar. Cel de-al doilea consta in investitii pentru sprijinirea coeziunii economice si sociale care sa permita tranzitia la Fondurile Structurale dupa aderare. Dezvoltarea Institutionala (cu investitiile corespunzatoare) reprezinta prima prioritate a Programului Phare.

Ca etapa in procesul de pregatire a Planului de Dezvoltare/Documentului Unic de Programare, solicitat de Comisia Europeana pentru Fondurile Structurale, fiecare tara trebuie sa-si pregateasca un Plan National de Dezvoltare. Acesta este evaluat de catre serviciile Comisiei Europene si ofera cadrul strategic pentru programarea investitiilor Phare in domeniul coeziunii economice si sociale, si impreuna cu Documentul Comun de Programare reprezinta baza de programare a fondurilor pentru cooperarea transfrontaliera.

Pentru a asigura legatura intre prioritatile generale identificate in strategia de pre-aderare si actiunile specifice care vor fi finantate din Phare, Comisia Europeana impreuna cu reprezentantii CNA elaboreaza anual un Document de Planificare.

Pentru perioada 2004-2006 documentele de planificare vor pune accent pe reforma administratiei publice, inclusiv aspecte legate de guvernare si vor fi bazate pe o abordare multianuala indicand asistenta disponibila pe aceasta perioada si stabilind sectoarele cheie in care se va realiza interventia Phare. Aceste documente trebuie sa fie in conformitate cu planurile nationale de dezvoltare si fundamentate de analize sectoriale detaliate in sectoarele cheie. In fiecare an documentul de planificare se actualizeaza pentru a raspunde evolutiilor recente, experientei acumulate si oricarei schimbari necesare.

Ca urmare a discutiilor privind programarea, reprezentantii Comisiei Europene si cei ai CNA convin cu privire la actiunile specifice care vor fi finantate din Phare in domeniile cheie identificate in documentele de planificare. CNA inainteaza ulterior fise de proiect detaliate pe un format standard al Comisiei Europene.

In perioada 2004 - 2006, un procent semnificativ al fondurilor Phare pentru Romania este alocat pe baza multianuala (avand in vedere obiectivele stabilite in documentele sectoriale de planificare pe termen mediu), pentru sectoare prioritare convenite intre Comisia Europeana si statul candidat. Programarea multianuala confera o viziune strategica si prioritizarea fondurilor de pre-aderare si contribuie la o mai buna planificare a dezvoltarii institutionale (inclusiv alocarea corespunzatoare a resurselor umane).

Incepand cu anul 2004, fisele de proiect pentru Romania au devenit multianuale pentru 8 sectoare selectate impreuna cu Comisia Europeana (coeziune economica si sociala, administratie publica, justitie, managementul frontierelor, protectia mediului, agricultura, minoritati, finante publice ). Fisele multianuale sunt elaborate avand la baza Fisa Standard Sectoriala. Fiecare fisa propusa pentru finantare din Phare 2004, specifica actiuni propuse pentru anul respectiv si ofera previziuni cu privire la actiunile pentru 2005 si 2006. Fisele multianuale vor fi actualizate in fiecare an in conformitate cu documentele de planificare.

Pentru a avea o abordare strategica, Comisia Europeana promoveaza fise de proiect sectoriale sau sub-sectoriale in defavoarea actiunilor punctuale, in acest fel asigurandu-se sinergia, coerenta, coordonarea si secventialitatea actiunilor propuse. Principalele criterii de selectie vizeaza claritatea in stabilirea obiectivelor, facilitatea implementarii, monitorizarii si evaluarii.

Pe baza fiselor de proiect, anual se elaboreaza Propunerea Financiara (PF) de catre directiile de specialitate ale Comisiei Europene. Propunerea Financiara reprezinta documentul principal de programare. Propunerea Financiara si fisele de proiect reprezinta documente cheie pentru evaluarea Phare ex-ante si de aceea, ca si documentele de planificare care le preced trebuie sa evidentieze experienta acumulata din proiectele anterioare, in conformitate cu Reglementarea CE 1687/2001.

Dupa consultarile in directiile de specialitate ale Comisiei Europene, PF este inaintata Comitetului de Gestiune Phare (CGP) pentru opinie, in timp ce fisele de proiect sunt inaintate Comitetului doar spre informare. Pentru alocarea 2004 Comitetul de Gestiune Phare, pe baza PF, isi va exprima opinia cu privire la activitatile specifice propuse pentru 2004 iar in cazul fiselor multianuale se vor avea in vedere si alocarile indicative propuse pentru 2005 si 2006. In acest caz, PF 2005 va contine aceleasi fise actualizate, daca este necesar, iar CGP isi va exprima opinia cu privire la activitatile propuse pentru 2005 si va avea in vedere actiunile propuse pentru 2006. PF 2006 se va referi la aceleasi fise multianuale, reactualizate daca este necesar, iar CGP i se va cere opinia cu privire la activitatile pentru 2006. Pentru fisele anuale se vor elabora documente noi care vor fi prezentate anual in PF.

Ca urmare a opiniei favorabile a CGP, Comisia Europeana elaboreaza Decizia financiara de alocare si ulterior statul candidat semneaza Memorandumul de Finantare care reprezinta baza legala pentru implementarea programului. Simultan, Comisia Europeana si statul candidat semneaza un schimb de scrisori la care se anexeaza fisele de proiect care reprezinta baza din punct de vedere tehnic pentru implementarea proiectelor.

Programul este implementat ulterior in conformitate cu prevederile fiselor de proiect care reprezinta documente cheie de implementare. Cu conditia ca fisele de proiect sa ramana corelate cu textul Memorandumului de Finantare, acestea pot fi modificate printr-o intelegere (schimb de scrisori), intre CNA si Comisia Europeana, pe perioada de valabilitate a programului. Orice modificare a Memorandumului de Finantare trebuie sa fie autorizata printr-o noua Decizie a Comisiei.

In perioada anterioara programul Phare a fost gestionat in sistem descentralizat ex-ante (Sistem de Implementare Descentralizata - SID). In vederea pregatirii pentru absorbtia Fondurilor Structurale (care sunt gestionate descentralizat, ex-post) si pentru a facilita implementarea proiectelor Phare dupa aderare, statele candidate vor adopta Sistemul Extins de Implementare Descentralizata (EDIS). Conditiile de trecere la EDIS si Foaia de Parcurs EDIS au fost trimise statelor candidate, stabilind in acest fel etapele procedurale care conduc la Decizia Comisiei cu privire la adoptarea sistemului EDIS. Pentru a sprijini adoptarea EDIS, Comisia pune la dispozitia statelor candidate, resurse financiare suplimentare.

Statele candidate pot aplica dupa acreditarea EDIS reglementarile nationale privind achizitiile publice cu conditia respectarii Titlului V al Reglementarii Financiare 1605/2002. Acesta prevede transpunerea integrala a directivelor europene privind achizitiile publice in legislatia nationala si respectarea regulilor de eligibilitate Phare privind nationalitatea si originea bunurilor.