1. Profesia de auditor intern

Profesia de auditor intern ca orice profesie este caracterizata prin cateva elemente, inclusiv:

- detinerea unor abilitati intelectuale specifice, dobandite prin pregatire si educatie;

- aderarea membrilor sai la un cod comun de valori si conduita, cod elaborat de organismul reprezentativ specific, care sa includa si mentinerea unei imagini in mod esential obiective;

- acceptarea unei datorii fata de societate in ansamblul sau (de obicei in schimbul unor restrictii in utilizarea unui titlu sau in acordarea unei calificari).

Uneori,datoria membrilor fata de profesia lor si fata de societate poate parea in conflict cu interesul lor imediat sau cu obligatia lor de loialitate fata de angajator.

Pe baza acestui cadru este de datoria organismelor membre sa elaboreze cerinte etice pentru membrii lor in scopul de a asigura cel mai inalt nivel de calitate a activitatii si sa mentina increderea publicului in profesia de auditor intern.

Auditorii interni sunt persoanele care indeplinesc functiile de audit intern in cadrul compartimentelor din entitatile publice sau in celelalte organe si organisme mentionate in legea privind organizarea auditului public intern .

Majoritatea auditorilor interni sunt functionari publici, ale caror drepturi, obligatii si incompatibilitati sunt prevazute in statutul functionarilor publici. O alta parte a auditorilor interni nu sunt functionari publici, selectarea si stabilirea drepturilor si obligatiilor se face in concordanta cu reglementarile proprii de functionare a entitatii publice, precum si cu prevederile legii din domeniu.

Persoanele care detin functia de auditor intern trebuie sa respecte prevederile Codului de conduita etica a auditorilor interni, in acest sens legislatia in vigoare prevede cu claritate care sunt situatiile concrete in care auditorii sunt incompatibili cu aceasta situatie.

Scopul auditorului intern este de a emite o opinie independenta asupra situatiei entitatii publice. Pentru obtinerea acesteia auditorul intern trebuie sa aiba acces la toate datele necesare. In cadrul misiunii de audit ei respecta secretul profesional al informatiilor colectate.

Adica auditorul intern, pentru a elabora un punct de vedere asupra legalitatii, eficientei, eficacitatii si economicitatii tranzactiilor si operatiunilor entitatii publice auditorul trebuie sa tina cont de toate documentele care ii sunt date pentru a fi auditate. Auditorul intern exercita o functie independenta de evaluare care are finalitate elaborarea unor recomandari. In cazul aparitiei si detectarii unor fraude de orice tip si nereguli grave, care fac obiectul auditului intern acesta trebuie sa instiinteze imediat pe cale ierarhica, managementul superior. Odata cu numirea in functie auditorul trebuie sa stie ca rezultatele muncii sale, adica constatarile si recomandarile sunt comunicate conducatorului compartimentului de audit intern din cadrul entitatii. De asemenea, auditorii interni nu vor divulga nici un fel de date, fapte sau situatii pe care le-au constatat in cursul ori in legatura cu indeplinirea misiunilor de audit public intern. Auditorii interni, in intervalul de timp alocat misiunii de audit public intern sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul intern desfasurat la entitatea publica.

Persoanele care au calitatea de auditor intern trebuie:

a) sa aiba o atitudine impartiala;

b) sa nu aiba prejudecati;

c) sa evite conflictele de interese, respectiv relatiile care nu sunt sau care nu par a fi compatibile cu interesele entitatii. Un conflict de interese poate sa afecteze capacitatea unei persoane de a-si asuma obiectiv obligatiile si responsabilitatile sale.

d) trebuie sa-si indeplineasca atributiile in mod obiectiv si independent cu profesionalism si integritate, potrivit normelor si procedurilor specifice activitatii de audit intern.

Responsabilitatea principala de care trebuie sa tina seama auditorul intern este sa respecte Codul privind conduita etica si profesionala. Scopul codului este de a crea cadrul etic necesar desfasurarii profesiei de auditor intern, astfel incat sa-si indeplineasca cu profesionalism, loialitate, corectitudine si in mod constiincios indatorarile de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea sa aduca prejudicii institutiei sau autoritatii publice in care desfasoara activitatea.

Codul de conduita etica si profesionala a auditorilor interni

Codul etic reprezinta un ansamblu de principii si reguli de conduita care guverneaza activitatea auditorilor interni. Codul deontologic reprezinta o declaratie asupra valorilor si principiilor care trebuie sa urmeze activitatea si practica cotidiana a auditorilor interni. El este singura componenta in care se enunta principiile si modul de aplicare pe care auditorul intern are obligatia sa le respecte, pentru a nu se indeparta de prevederile standardelor in realizarea misiunilor de audit intern.

Scopului Codului privind conduita etica a auditorului intern este de creare a cadrului etic necesar desfasurarii profesiei de auditor intern, astfel incat acesta sa isi indeplineasca cu profesionalism, loialitate, corectitudine si in mod constiincios indatoririle de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea sa aduca prejudicii institutiei sau autoritatii publice in care isi desfasoara activitatea. Aceasta presupune indeplinirea urmatoarelor obiective ale profesiei de auditor intern:

1. performanta: desfasurarea unei activitati la cei mai inalti parametri, in scopul indeplinirii cerintelor interesului public, in conditii de economicitate, eficienta si eficacitate;

2. profesionalism: existenta unor capacitati intelectuale si a experientei dobandite prin pregatire si educatie si printr-un cod de valori si conduita comun tuturor auditorilor interni. Clientii, angajatorii si alte parti interesate au nevoie de persoane care sa poata fi identificate cu exactitate drept profesionisti in cadrul domeniului audit intern;

Document online: Nerespectarea obligatiilor contractuale Eseu: Cauzele inflatiei in tara noastra

calitatea serviciilor: realizarea sarcinilor cu obiectivelor, responsabilitate, siguranta si onestitate. Este necesara asigurarea ca toate serviciile obtinute de la un auditor intern sunt efectuate la cel mai inalt standard de performanta;

4. increderea: auditorii interni in indeplinirea sarcinilor de serviciu trebuie sa promoveze cooperarea si bunele relatii cu ceilalti auditori interni si in cadrul profesiunii, iar sprijinul si cooperarea profesionala, echilibrul si corectitudinea sunt elemente esentiale ale profesiei de auditor intern, deoarece increderea publica si respectul de care se bucura un auditor intern reprezinta rezultatul realizarilor cumulative ale tuturor auditorilor interni. Utilizatorii serviciilor furnizate de auditorii interni trebuie sa poata avea incredere ca exista un cadru general al conduitei etice si profesionale care guverneaza desfasurarea acestora;

5. conduita: auditorii interni trebuie sa aiba o conduita ireprosabila pe plan profesional si personal. Un auditor intern trebuie sa actioneze intr-o maniera corespunzatoare reputatiei profesiei si trebuie sa evite orice comportament care ar putea discredita profesia. Obligatia de a evita orice comportament care ar putea discredita profesia impune organismului membru sa ia in considerare, in momentul in care elaboreaza cerinte etice, responsabilitatile auditorilor interni fata de clienti, terte parti, alti membri ai profesiei de auditori interni, personal, angajatori si public in sens larg;

6. credibilitatea: informatiile furnizate de rapoartele si opiniile auditului intern trebuie sa fie fidele realitatii si de incredere.

Codul de conduita etica si profesionala are doua componente majore:

- principii fundamentale pentru profesia si practica de audit public intern;

- reguli de conduita care impun normele de comportament pentru auditorii interni si reprezinta un ajutor pentru interpretarea si aplicarea lor in practica avand rolul sa-i indrume din punct de vedere etic pe auditorii interni.

In desfasurarea activitatii auditorii interni sunt obligati sa respecte urmatoarele principii fundamentale:

• Integritate;
• Independenta si obiectivitate;
• Confidentialitate;
• Competenta profesionala;
• Neutralitate politica

Principiile deontologice prezentate mai sus au la baza 12 reguli de conduita, care pot fi rezumate astfel[3]:

- a indeplini intr-un mod corect misiunile;

- a respecta legea;

- a nu participa la activitati ilegale;

- a respecta etica;

- a fi impartial;

- a nu accepta nimic care poate sa compromita sau sa influenteze deciziile;

- a evidentia faptele semnificative;

- a proteja informatiile;

- a nu urmari beneficiile personale;

- a nu face decat ceea ce se poate face;

- a urmari imbunatatirea competentelor;

- a respecta standardele in domeniu;

Regulile de conduita impun normele de comportament pentru auditorii interni si reprezinta un ajutor pentru interpretarea principiilor fundamentale si aplicarea lor in practica, avand rolul sa-i indrume din punct de vedere etic pe auditorii interni.

Sectiunea 4 Concluzii

Auditul public intern, ca forma a controlului intern a unei institutii este o activitate functionala independenta si obiectiva care da asigurari si consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor si cheltuielilor publice, perfectionand activitatea entitatii publice. Ajuta entitatea publica sa-si indeplineasca obiectivele printr-o abordare sistematica si metodica, care evalueaza si imbunatateste eficienta si eficacitatea sistemului de conducere, bazat pe gestiunea riscului, a controlului si a proceselor de administratie.

Auditul public intern se exercita asupra tuturor activitatilor desfasurate intr-o entitate publica, inclusiv asupra activitatilor entitatilor subordonate, aflate in coordonarea sau sub autoritatea altor entitati publice.

Tipurile de audit sunt urmatoarele:

a) auditul de sistem, care reprezinta o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere si control intern, cu scopul de a stabili daca acestea functioneaza economic, eficace si eficient, pentru identificarea deficientelor si formularea de recomandari pentru corectarea acestora;

b) auditul performantei, care examineaza daca criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor si sarcinilor entitatii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor si apreciaza daca rezultatele sunt conforme cu obiectivele;

c) auditul de regularitate, care reprezinta examinarea actiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectarii ansamblului principiilor, regulilor procedurale si metodologice care le sunt aplicabile.

Auditorii interni sunt persoanele care indeplinesc functiile de audit intern in cadrul compartimentelor din entitatile publice sau in celelalte organe si organisme mentionate in legea privind organizarea auditului public intern.

Responsabilitatea principala de care trebuie sa tina seama auditorul intern este sa respecte Codul privind conduita etica si profesionala. Scopul codului este de a crea cadrul etic necesar desfasurarii profesiei de auditor intern, astfel incat sa-si indeplineasca cu profesionalism, loialitate, corectitudine si in mod constiincios indatorarile de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea sa aduca prejudicii institutiei sau autoritatii publice in care desfasoara activitatea.

BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 672/2002, privind auditul public intern, republicata, republicata 2011, M. Of..856/ 2011;

2. O.M.F.P nr. 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activitatii de audit public intern, Cap. B art.4.pct .c, M.Of. nr.130/2003;

O.M.F.P. nr. 252/ 2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern, M.Of. 128/12.02.2004;

4. ORDIN nr. 1.702 / 2005 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si exercitarea activitatii de consiliere desfasurate de catre auditorii interni din cadrul entitatilor publice, M.Of. 154/2006 ;

Curtea de Conturi a Romaniei-Auditul performantei - Ghid. Bucuresti 2003 ;

6. Ghita, Marcel - « Auditul intern », Editura Economica, 2009 ;

Ghita, Marcel Popescu, Marin Bratu, Maria - Consilierea sau consultanta furnizata de auditul intern, Revista finante publice si contabilitate nr. 7-8, p. 5-10, August 2006 ;

Ghita, Marcel; Spranceana, Mihai - Auditul intern al institutiilor publice, Tribuna Economica, 2004;

J. Renard - Teoria si practica auditului intern, lucrare editata de Ministerul Finantelor Publice, Bucuresti 2002, pag.39-40.