Probe si proceduri utilizate in auditul financiar - studii de caz

1. Gradul de adecvare si suficienta a probelor de audit

2. Proceduri de colectare a probelor de audit

3. Studii de caz

4. Teste grila

5. Intrebari recapitulative

1. Gradul de adecvare si suficienta a probelor de audit

Proba de audit reprezinta intreaga informatie utilizata de catre auditor pentru a ajunge la concluziile pe care se bazeaza opinia sa, continand atat informatii preluate din contabilitate si care au stat la baza intocmirii situatiilor financiare (operatiuni/tranzactii, jurnale, balantele de verificare) cat si alte informatii relevante in legatura cu acestea.

In functie de natura lor, probele de audit pot fi:

probe obtinute pe baza documentelor contabile (facturi, contracte, jurnale, documente de calcul al modului de alocare a costurilor etc.) prin aplicarea diferitelor proceduri de audit;

probe obtinute din alte surse (angajamente de audit anterioare, proceduri impuse de sistemele de control al calitatii etc.);

Gradul de adecvare a probelor de audit da in fapt masura calitatii acestora, astfel, probele de audit, indiferent de forma lor, sunt considerate ca fiind adecvate atunci cand ele ofera informatii ce sunt si relevante si credibile.

Relevanta probelor de audit este data de masura in care acestea sunt in concordanta cu afirmatiile (regulile contabile) utilizate de conducere la intocmirea situatiilor financiare.

Credibilitatea probelor de audit se refera la faptul daca auditorul se poate baza pe un anumit tip de probe pentru a evalua corect modul de aplicare a unei afirmatii sau a alteia, fiind influentata de sursa si natura acestora si depinde de circumstantele in care aceste probe sunt obtinute in mod individual.

Figura nr. 1 Factori care influenteaza credibilitatea probelor documentare

Gradul de suficienta reprezinta masura cantitatii probelor de audit, respectiv cantitatea de materiale doveditoare necesare pentru a oferi o baza rezonabila exprimarii unei opinii asupra situatiilor financiare, stabilirea acestor "cantitati" depinzand in mare masura de exercitarea rationamentului profesional al fiecarui auditor.

Auditorul trebuie sa se bazeze mai degraba pe probele ce sunt convingatoare decat pe propriile convingeri.

Trebuie de asemenea sa existe o relatie rationala intre costul si utilitatea probelor obtinute pe parcursul misiunii de audit.

Pe parcursul unei misiuni de audit, rationamentul profesional al auditorului este un element deosebit de important, fiind necesar sa aiba capacitatea de a evalua in mod corect atat cantitatea cat si calitatea probelor de audit ce ii sustin opinia.

2. Proceduri de colectare a probelor de audit

Auditorul financiar obtine probe de audit cu scopul de a-si fundamenta in mod rezonabil concluziile ce vor sta la baza opiniei sale, aplicand in acest sens diverse proceduri de audit, cum ar fi:

1. Inspectia inregistrarilor/documentelor consta in examinarea evidentelor contabile (contabilitatea financiara, contabilitatea manageriala privind tranzactiile si operatiunile efectuate precum si a documentelor ce le sustin (pe suport de hartie, format electronic), avand ca finalitate colectarea unor probe de audit cu grade variate de credibilitate.

Inspectia imobilizarilor corporale si a altor active presupune examinarea (verificarea) fizica a acestora, furnizand probe de audit credibile mai ales in ceea ce priveste existenta lor. Probele obtinute in urma aplicarii acestei proceduri ofera insa o asigurare mai mica, sau poate sa nu ofere nici o asigurare cu privire (de exemplu) la drepturile si la obligatiile entitatii in legatura cu aceste active.

3. Observarea consta in urmarirea unui proces / proceduri ce se efectueaza de catre altii, cum ar fi (de exemplu) observarea inventarierii stocurilor de catre personalul entitatii. Observarea nu este considerata in general ca fiind foarte credibila, si necesita confirmari suplimentare obtinute de catre auditor (date / documente din inregistrarile contabile, alte informatii).

Intervievarea se realizeaza prin culegerea de informatii (financiare, nefinanciare) de la persoane cu experienta (competenta), fie din interiorul, fie din afara entitatii, putand varia de la investigatii scrise (oficiale), pana la chestionari orale (neoficiale). Evaluarea raspunsurilor obtinute in procesul de investigare este foarte importanta atat in ceea ce priveste calitatea probelor de aceasta natura, dar si in ceea ce priveste sesizarea unor anumite "directii" de abordare a auditului si de colectare a altor probe.

5. Confirmarea este un tip specific de investigare si reprezinta procesul de obtinere a unei declaratii directe de la o terta parte, cu privire la o informatie sau la o situatie (conditie) existenta. Confirmarile sunt utilizate frecvent atunci cand este vorba despre soldurile conturilor si componenta lor, dar nu trebuie limitate doar la aceste elemente, ele fiind utilizate de asemenea si pentru a obtine probe de audit referitoare existenta / inexistenta anumitor conditii (operatiuni, documente), cum ar fi (de exemplu) absenta unui contract, ce poate la randul sau influenta recunoasterea unor venituri.

Reefectuarea reprezinta executarea de catre auditor, in mod independent, a procedurilor sau controalelor pe care entitatea le-a efectuat initial prin sistemul sau de control intern, fie manual, fie utilizand un sistem informatic. Intrucat auditorul verifica direct prin acest tip de probe fiabilitatea sistemului de control intern, ele sunt percepute ca avand un grad de credibilitate foarte ridicat, de exemplu reefectuarea testului referitor la analiza conturilor de creante pe vechime.

Recalcularea consta in verificarea acuratetei (matematice) a informatiile din documente sau din inregistrarile contabile, putand fi efectuata si prin utilizarea tehnologiei informatice (obtinerea unor fisiere / baze de date etc.). Exemple specifice acestui tip de proceduri includ recalculari ale cheltuielilor cu amortizarea activelor fixe, recalculari ale valorilor stocurilor functie de metodele (FIFO, CMP etc.) utilizate de entitate, recalculari ale unor obligatii / creante rezultand din contracte etc.

Revizuirea (verificarea) reprezinta procesul prin care se analizeaza si verifica datele din contabilitate pentru a identifica situatii (sume / rulaje / solduri / operatiuni) importante sau neobisnuite. Revizuirea (verificarea) include identificarea operatiunilor mari (neobisnuite) din inregistrarile contabile precum si verificarea / analiza datelor (inregistrarilor) privind anumite categorii de cheltuieli (speciale, neobisnuite) si/sau ajustarile / stornarile efectuate.

Proceduri analitice reprezinta de asemenea probe importante si eficiente, colectate pe tot parcursul misiunii de audit, inclusiv in etapa stabilirii termenilor misiunii si a planificarii, constand in evaluari ale informatiilor din situatiile financiare, bazate pe analiza unor indicatori (evolutii, comparatii) si a unor corelatii intre aceste informatii si/sau intre acestea si alte date/informatii nefinanciare. Procedurile analitice presupun de asemenea analiza (investigarea) unor fluctuatii si/sau a unor relatii/corelatii identificate, ce nu sunt consecvente (corelate) cu alte informatii relevante sau care se abat in mod semnificativ de la valorile rezonabile (previzionabile).

O ierarhizare a coeficientilor de siguranta (nivelelor de asigurare) a diferitelor tipuri de proceduri de audit este prezentata in figura de mai jos:

Figura nr. 2

Ierarhia gradelor de siguranta a diferitelor
tipuri de proceduri de audit

Nivelul de asigurare (siguranta) oferit de probele colectate prin procedurile analitice este determinat printre altele de masura in care sunt disponibile si ofera o siguranta a datelor si informatiilor utilizate, de plauzabilitatea si predictibilitatea (co)relatiilor testate, de precizia (rezonabilitatea) si rigoarea analizei si investigatiilor efectuate.

3. Studii de caz

Sa se verifice cheltuielile cu salariile aferente lunii mai 2010 cunoscandu-se urmatoarele date:

Cheltuieli salarii conform state: 1,139,623,494 lei

Cheltuieli asigurari sociale conform state: 367,758,931 lei

Cheltuieli cu colaboratori: 6,800,000 lei

Cheltuieli nete conform balantei de verificare: 1,507,382,310 lei

Salariul brut director economic: 5.500 lei

Salariul brut contabil - cu o persoana in intretinere: 2.000 lei

Comentati urmatoarea scrisoare de confirmare:

"Cu ocazia inventarierii anuale si la solicitarea expresa a S.C Expert Audit Star S.A, auditorul entitatii noastre, va inaintam alaturat un extras de cont cu soldurile la data de 31.12.2009.

Tinem sa precizam ca prezenta cerere are ca scop inventarierea si controlul conturilor noastre in cadrul realizarii auditului financiar de catre firma de audit mentionata mai sus.

Va rugam sa confirmati extrasul anexat daca nu sunt diferente.

In caz contrar, va rugam sa anexati o nota explicativa cuprinzand obiectiile dvs.

Va vom fi recunoscatori daca raspunsul dvs. va fi expediat pe adresa noastra intr-un plic inchis pe care sa faceti mentiunea "pentru firma de audit S.C. Expert Audit Star SA".

Precizati tipul de confirmare. Pe modelul de mai sus realizati o confirmare indirecta.

Eseu: Scurta privire asupra Europei economice Lucrare: Surse de informare pentru investitorii straini

Sa se completeze urmatoarea foaie de lucru:

Sa se recalculeze impozitul pe profit la trimestrul IV 2009 cunoscandu-se urmatoarele date:

Teste grila

Motivul principal pentru care un auditor colecteaza probe este:

a.   detectarea fraudelor;

b.   estimarea riscului de control;

c.   formarea unei opinii privind situatiile financiare.

Obtinerea de probe ca urmare a unor procese de inspectie, observatie, confirmare si calcul sunt specifice:

a. misiunilor de revizuire;

b. misiunilor de elaborare (compilare);

c. misiunilor de audit.

Probele de audit obtinute din interiorul entitatii sunt mai credibile atunci cand:

a.  controalele aferente impuse de entitate sunt eficiente;

b.  actionarii se implica in administrarea afacerilor entitatii;

c.  sistemul contabil functioneaza eficient.

Care sunt cele mai credibile probe obtinute de un auditor:

a.  cele obtinute de la terti (din surse externe);

b.  cele obtinute de la conducerea clientului de audit;

c.  cele create de auditor.

Ce se intelege printr-o intervievare?

a.   intervievarea consta in obtinerea de informatii de la persoane bine informate din interiorul sau din afara entitatii;

b.   examinarea registrelor contabile, a documentelor sau imobilizarilor corporale;

c.   obtinerea de informatii cuprinse in situatiile financiare privind componentele sau aspectele industriale si geografice distincte ale entitatii.

7. Cautarea de informatii, atat financiare cat si nefinanciare, referitoare la persoane cu experienta, fie din interiorul, fie din afara entitatii este o procedura de:

a.   investigare;

b.   inspectie;

c.   observatie.

Relevanta probelor de audit este data de:

a.  masura in care probele sunt in concordanta cu afirmatiile, respectiv regulile contabile utilizate de conducere la intocmirea situatiilor financiare;

b.  masura cantitatii probelor de audit;

c.  masura calitatii si cantitatii probelor de audit.

9. Probele de audit, sunt considerate ca fiind adecvate atunci cand ele ofera informatii:

a.   credibile;

b.   relevante;

c.   relevante si credibile.

Care dintre urmatoarele afirmatii nu este adevarata:

a.   recalcularea consta in verificarea acuratetei matematice a informatiilor din documentele sau din inregistrarile contabile;

b.   reefectuarea reprezinta executarea de catre auditor, in mod independent, a procedurilor sau controalelor pe care entitatea le-a efectuat initial prin sistemul sau de control intern;

c.   confirmarea consta in urmarirea unui proces ce se efectueaza de alte persoane.

5. Intrebari recapitulative

Ce intelegeti prin relevanta probelor de audit? Dar prin credibilitate?

Ce intelegeti prin gradul de adecvare a probelor de audit? Dar prin gradul de suficienta? Explicati

Care sunt procedurile de colectare a probelor de audit?

Care sunt considerate a fi cele mai credibile probe de audit?

Explicati diferenta intre proba de audit si procedura de audit.

Bibliografie:

I.F.A.C, C.A.F.R - Manual de Standarde Internationale de Audit si Control de Calitate. Audit financiar 2009, Ed. Irecson, Bucuresti, 2009

I. Mihailescu (coord.) - Audit financiar, Ed. Independenta Economica, Pitesti, 2008

I. Oprean, I.E. Popa, R.D. Lenghel - Procedurile auditului si ale controlului financiar, Risoprint, Cluj-Napoca, 2007

A. Rusovici si colectiv - Manager in misiunea de audit, Ed. Monitorul Oficial, Bucuresti, 2008