Veniturile din salarii

Veniturile din salarii

Sunt reprezentate de totalitatea avantajelor (castigurilor) in bani sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara activitati pe baza unui contract individual de munca indiferent de forma sub care acestea se obtin sau a unui statut specila prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca[1].

Se cuprind in veniturile salariale:

a) salariile de baza (incadrare) - care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale intre patronat si salariati sau reprezentanti ai acestora:

-salariul de baza se acorda in raport cu timpul lucrat si poate fi egal sau mai mic in raport cu salariul de incadrare;

b) sporurile se acorda pentru:

-vechime in munca : 5% pentru 3 ani vechime, 25% peste 20 de ani vechime;

-conditii deosebite de munca: grele, periculoase, in procent de 10% din salariul de baza;

-pentru orele suplimentare si pentru orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in zilele de sarbatori legale: 10% din salariul de baza;

-pentru lucrul in timpul noptii : 25% din salariul de baza;

-pentru exercitarea unei functii suplimentare se acorda un spor de pana la 50% din salariul de baza;

-pentru folosirea unei limbi straine , care nu este cuprinsa in obligatiile postului( contract colectiv de munca la nivel national nr. 2895/29.11.2006)

c) adaosurile la salariul de baza sunt:

- adaosul de acord;

- premiile acordate din fondul de premiere calculate in procent de minim 1,5% din fondul de salarii realizat lunar si cumulat;

- alte adaosuri, convenite la nivelul unitatilor si institutiilor

d) recompensele; stimulentele si premiile de orice fel: reprezinta suma rezultata din aplicarea unor procente la salariul de baza, ca urmare a cresterii inflatiei ( preturilor);

e) indemnizatia pentru concediile de odihna - reprezinta media zilnica a drepturilor salariale din ultimele trei luni anterioare celei in care s-a efectuat concediul, multiplicat cu numarul de zile de concediu si platita de catre angajator cu cel mult cinci zile lucratoare inainte de plecarea in concediu. Indemnizatia nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva. Concediul de odihna se solicita de catre angajat cu cel putin 60 de zile anterioare efectuarii acestuia, iar efectuarea lui se realizeaza in urma unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau conducerii entitatii.

Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare si se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic, iar plata lui este garantata tuturor salariatilor. Salsariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta pana la 18 ani beneficieaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin trei zile lucratoare[2]. Concediul de odihna trebuie efectuat de catre fiecare salariat in anul calendaristic respectiv dupa programa stabilita de catre angajator astfel incat fiecare salariat sa efectueze cel putin 15 zile lucratoare consecutive neintrerupt.Efectuarea concediului de odihna in anul urmator este permisa numai in cazurile expres prevazute de lege sau in cazurile prevazute in contractul colectiv de munca.

Potrivit Codului Muncii art.139-148, modificat si completat prin O.N.C.65/2005, drepturile salariale luate in calcul includ salariul de baza la care se adauga indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent prevazute prin contractul individual de munca.

In cazul unor evenimente familiale deosebite, salariatii au dreptul la zile libere platite, conform prevederilor din contractul colectiv/individual de munca, care nu se includ in durata concediului de odihna. Evenimentele deosebite de familie pentru care se acorda concediu platit, conform contactului colectiv de munca la nivel national, sunt:

casatoria salariatului - 5 zile;

casatoria unui copil - 2 zile;

nasterea unui copil - 5 zile plus 10 zile daca a urmat un curs de puericultura;

decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor - 3 zile;

Referat: Tintirea inflatiei Document online: Analiza activitatii economico-financiare

decesul bunicilor, fratilor, surorilor - 1 zi;

donatorii de sange - conform legii;

la schimbarea locului de munca in cadrul aceleasi entitati, cu mutarea domiciliului in alta localitate - 5 zile

f) indemnizatiile aferente concediilor pentru formare profesionala

g) indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca platite (conditionate de plata contributiei de 0,85% pentru concedii si indemnizatii intr-un stagiu minim de cotizare de o luna realizata in ultimele 12 luni anterioare celei pentru care se acorda concediul medical) sau nu din fondul de salarii brut realizat conform timpului efectiv lucrat.

Pe durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului, salariatii beneficieaza de o indemnizatie platita din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mica de 75% din salariul de baza corespunzator locului de munca ocupat. Pe durata intreruperii temporare, salariatii se vor afla la dispozitia angajatorului, acesta avand oricand posibilitatea sa reinceapa activitatea.

-participarea salariatiilor la profit;

Alte drepturi de personal neincluse in categoria celor salariale si care nu sunt impozabile[4]:

-tichete de masa si drepturi de hrana acordate salariatiilor de catre angajator, in conformitate cu legislatia in vigoare;

-tichete de cresa acordate conform legii[5] ( L. 343/2006 );

-ajutoare sociale: ajutoarele de inmormantare, nastere, boli grave si incurabile, pentru pierderi de produse in gospodariile proprii ca urmare a unor calamitati naturale astfel cum este prevazut in contractul de munca;

-cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 Iunie, Craciunului si a altor sarbatori similare precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 Martie.

- contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii;

- cazarea si contravaloare achiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in vigoare;

- contravaloarea echiapmentelor tehnice, a echipamentului de protectie, a medicamnetlor si amterialelor igenioc-sanitare, etc.

- contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea de domiciliu a angjatului si localitatea unde se afla locul de munca al acestuia, la nivelul uni abonament lunar;

- sunele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului (exceptie sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice);

- sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caroro contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concediilor colective;

- sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor luanre nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare;

- veniturile din salariile realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav si accentuat, la functia de baza;

- veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator;

- costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de servciiu;

Avantajele in bani sau in natura sunt considerate a fi orice foloase primite de contribuabil ca urmare a unei relatii contractuale. Acestea sunt impozabile numai daca au fost considerate cheltuieli deductibile de persoana sau entitatea care le-a acordat.

Pot fi considerate avantaje in bani si in natura:

- diferenta pozitiva dintre dobanda practicata pe piata de credit si dobanda preferentiala la creditul acordat contribuabilului;

- folosirea unei locuinte in scop personal;

- acordarea de produse alimentare, lemne de foc, energie electrica, termica etc.;

- folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii in scop personal;

- cadouri primite cu diferite ocazii etc.

Inregistrarea in contabilitate a veniturilor din salarii presupune in fapt evidentierea salariilor brute datorate de entitate personalului.

Pentru personalul incadrat prin contract individual de munca (cu carte de munca la intreprindere) inregistrarea se face astfel:

x _____ _______ ______ _____________

"Cheltuieli cu salariile = 421"Personal - salarii

personalului " datorate"

x _____ _______ ______ _____________

Pentru colaboratori (contract sau conventie de prestari servicii):

x _____ _______ ______ _____________

" Cheltuieli cu             = 401 " Furnizori"

colaboratorii "

x _____ _______ ______ _____________

Veniturile de natura salariilor obtinute de personal reprezinta pentru intreprindere cheltuieli de exploatare deductibile, care influenteaza rezultatul din exploatare si in final profitabilitatea.

Cu cat cheltuielile cu salariile sunt mai mari in conditiile mentinerii la acelasi nivel a veniturilor din celelalte activitati cu atat profitul intreprinderii va fi mai mic.

Consideram ca intre veniturile salariale si productivitatea muncii la nivelul entitatii trebuie sa existe un raport direct proportional.

Cresterea productivitatii muncii este calea prin care se asigura cresterea veniturilor salariale fara a fi afectata profitabilitatea entitatii.